- Conform unui raport al Curţii de Conturi, între 1990 şi 2011 s-au tăiat ilegal păduri în valoare de 5 miliarde de euro. În timp ce doar unul dintre afaceriştii austrieci din industria lemnului, Gerald Schweighofer, câştigă aproximativ un milion de euro pe săptămână din pădurile Carpaţilor, românii ies în stradă, nemulţumiţi de poluarea şi defrişările masive. În linia întâi a luptei pentru natură se află şi Iulius Făgărăşan, preşedintele "Iniţiativei Civice Reghin" -
"Într-o săptămână se devorează un munte. Se jupoaie până la os!"
- Domnule Iulius Făgărăşan, sunteţi preşedintele uneia dintre cele mai active organizaţii ecologiste din Transilvania, "Iniţiativa Civică Reghin". Aţi mobilizat opinia publică împotriva poluării cancerigene de la Kastamonu-Reghin, apoi a celei de la Kronospan-Sebeş, iar oprirea tăierilor de păduri reprezintă o prioritate pentru dvs. Ce vă motivează, ce vă dă această tenacitate?
- În 1988, am plecat în Suedia, unde tatăl meu, fiind anticomunist, emigrase. Suedia a devenit mama mea adoptivă, însă mama mea naturală a rămas România. M-am întors în ţară pentru fetiţa mea. Am vrut să crească spiritual în cultura română, în valorile de aici, nu să devină un copil pribeag, prin ţări străine. Dacă după majorat va vrea să meargă în Suedia, la studii, sau să trăiască acolo, e altceva, e decizia ei. Dar am vrut să ştie că obârşia, rădăcinile ei sunt aici, în limba română. Şi la propriu, şi la figurat, am vrut ca fiica mea să respire aer românesc. Numai că pe ambele le-am descoperit aici poluate şi otrăvite. Aşa a început lupta împotriva poluării cu formaldehidă şi împotriva tăierilor de păduri: cu gândul la fetiţa mea şi la viitorul ei, la România pe care ea o va moşteni de la mine. Asta îmi şi dă putere să merg mai departe.
- Ce anume v-a determinat să luaţi atitudine? Ce a declanşat revolta dvs.?
- Care sunt aceste firme străine şi ce câştigă, de fapt, România de pe urma lor?
- Austriecii Schweighofer Holzindustrie au drept de preempţiune pe 80% din pădurile României. Da, aţi auzit bine, 80%! În rest, sunt şi austriecii de la Kronospan şi cei de la Egger, plus turcii de la Kastamonu şi alţi câţiva procesatori de lemn. În total, companiile mari deţin aproximativ 20 de fabrici, care toacă pădurile României la foc continuu: o unitate de-a lor poate procesa 2000 de metri cubi de lemn pe zi, aproape 100 de camioane de lemn pe zi! Este cam cât s-ar lucra într-o mică afacere de familie într-un an şi jumătate. Ei o fac într-o singură zi, într-o săptămână devorează un munte! Şi, deşi au profituri colosale, statul român nu câştigă nimic, pentru că ei declară, în general, că au pierderi în afacerile lor! Statul nici măcar nu are pe ce să îi impoziteze, banii lor merg în ţările de origine sub formă de instalaţii cumpărate la suprapreţ, probabil, şi nu sunt nici plătitori de TVA, că exportă în UE. Kastamonu, de exemplu, a declarat pierderi de 200 milioane de euro! Dacă s-ar pune 20 de ingineri silvici incoruptibili la porţile acestor fabrici, tăierile de păduri ilegale s-ar opri de a doua zi. Şi România mai "câştigă" şi alte lucruri de pe urma acestor "investitori" străini: dezastrul pădurilor din toată ţara. Aici, pe valea superioară a Mureşului, sau pe văile Gurghiului, este măcel! Munţi jupuiţi până la os! Pentru că după ce pădurile se taie la ras, cu prima ploaie, pământul este spălat, dus la vale, şi rămâne doar stânca. Acolo nu se poate replanta nimic, nu va mai fi niciodată pădure! Ce primim în schimb de la fabricile care prelucrează tot acest lemn? Poluare cu substanţe cancerigene, aer otrăvit, boli incurabile.
"Marile tăieri ilegale se fac în ocolurile private"
- Totuşi, ministrul Mediului a anunţat că populaţia poate suna de urgenţă la 112, dacă observă un camion suspect, cu lemne, şi că tăierile vor fi monitorizate prin satelit. Metodele moderne nu pot stopa acest fenomen?
- Astea sunt, aşa, nişte declaraţii ca să doarmă lumea mai liniştită, însă nu schimbă situaţia cu nimic. Marile tăieri ilegale nu se fac în pădurile Romsilva, ci în ocolurile private. Mecanismul e simplu: pe proprietatea privată, omului i se marchează o cantitate de lemn. El taie de zece ori, sau de o sută de ori mai mult. Când se constată catastrofa, proprietarul spune că el nu ştie, că cineva l-a furat. Fiind proprietate privată, câtă vreme el nu depune plângere, Poliţia nu poate demara ancheta. Când cineva anunţă un camion suspect care transportă lemn, Poliţia, sesizată prin serviciul 112, poate verifica doar greutatea transportului, nu şi cubajul, cantitatea de lemn în sine. Fabricile de prelucrare ştiu şmecheria şi cumpără la tonă lemnul. În felul ăsta, toată lumea e mulţumită, şi pădurile sunt măcelărite pe faţă, cu acte în regulă. Singurii care ar putea să verifice situaţia în mod real sunt inspectorii silvici, însă ei fac rareori parte din echipajele de Poliţie de pe şosele. La Reghin, noi am sesizat inspectorii silvici asupra acestui lucru şi, în urma controlului efectuat, în noiembrie 2014, Kastamonu a fost găsit cu o cantitate de 28.000 de metri cubi de masă lemnoasă fără niciun act de provenienţă! Asta doar din acte, pe diferenţa dintre tone şi metri cubi.
"Suntem consideraţi o ţară din lumea a treia"
- Sigur că există, numai că la puterea financiară a acestor firme, lobby-ul este foarte puternic şi ajunge până la cel mai înalt nivel. Ideal ar fi ca Parlamentul să facă nişte legi mai stricte şi mai clare. Deocamdată, noi susţinem măsuri legislative şi am propus două soluţii la îndemână: în primul rând, să nu se mai dea voie la dubla măsură, în tone şi în metri cubi, să fie agreată doar una dintre ele. Şi în al doilea rând, tăierile ilegale s-ar opri imediat dacă la intrarea în marile centre de prelucrare ar exista câte un inspector silvic, care să verifice cantitatea reală. Nu să fugărească noaptea pe şosele camioanele, ci să le aştepte la intrarea în fabrici. Pentru că dacă nu ar exista cumpărători pentru lemn ilegal, nu ar mai exista nici vânzători, e simplu.
- La Sebeş, oamenii au ieşit în stradă să protesteze împotriva poluării şi a tăierilor ilegale de păduri. Este acesta un semn că mămăliga românească e gata să explodeze în mâinile lacome ale austriecilor?
- Eu am fost uimit să constat că la Sebeş Kronospan, un investitor european cu investiţii în Danemarca, Austria, Anglia sau Elveţia, încearcă să suprime opinia publică în modul în care o face: prin metode de intimidare, prin ameninţări, prin denigrări. Am impresia că ne consideră o ţară din lumea a treia. În Austria, Kronospan nu ar avea curajul să îl dea în judecată pe omul ieşit în stradă, pentru că e dreptul cetăţeanului să aibă o părere şi să protesteze în spaţiul public. Dreptul la cuvânt nu ţi-l poate suprima nimeni. Am dreptul să spun ceea ce cred, ce simt, ceea ce vreau, sigur, fără să încalc libertatea celuilalt. Noi ne-am cerut dreptul cetăţeanului român, de a respira un aer curat. Ca să ne intimideze, ne-au dat în judecată pe câţiva dintre iniţiatori. Numai că, aşa cum pentru Roşia Montană românii s-au solidarizat şi au protestat în toate marile oraşe ale ţării, cred că şi pădurile României şi aerul curat pot să creeze o solidaritate reală. E o necesitate, e o urgenţă!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
