CALENDAR POPULAR: MARTIE

- Magie cosmică şi sărbători -

1 Martie. Mărţişorul. Alungarea iernii

În Maramureş, cea mai importantă acţiune magică de 1 Martie era alungarea iernii prin "baterea uşi­lor". Se închideau şi se deschideau cu putere uşi­le caselor de trei ori, zicându-se: "Să intre pri­măvara în casă şi să iasă iarna afară". Mărţi­şorul se purta la încheietura mâi­nii stângi şi era făcut, cel mai adesea, din fire în două culori: alb şi roşu, dar şi din toate cu­lorile curcu­beului... Îl purtau mai ales copiii şi tinerii. De şnur era legat un bănuţ găurit din aur, argint sau aramă (sau, mai târziu, din metalele din care erau făcute monedele). Funcţia era mai întâi de protecţie, fiind ştiut că partea stân­gă din trupul omului este vulne­rabilă, reprezentând calea de acces a spiri­te­lor rele, care aduc boli. Bănu­ţul trebuia să fie "slujit" (sfin­ţit) şi se purta toată luna martie. Unii îl agă­ţau de primul copac înflorit pe care-l ve­deau (mai ales porumbar), ca să fie frumoşi şi iubiţi ca florile. În timp, monedele au fost înlo­cuite cu amulete de formă pătrată, "ţesute" pe o bucăţică de cutie de chibrituri, cu roşu şi alb, în forma Crucii Sfântului Andrei (pa­tronul lupilor, dar şi al dragostei, al ursitei şi al căsă­toriei).

Dochia. Zilele babelor

În Maramureş, Baba Dochia se nu­meşte Odochia. Povestea spune că este o soacră urâcioasă, care-şi pune nora la grele încercări: să-i aducă fragi în februarie, să spele lâna neagră până va deveni albă, să aducă apă cu ciurul... Dum­nezeu o ajută pe noră să îm­pli­nească toate canoanele. Văzând cofiţa cu fragi, Dochia crede că a venit primă­vara şi pleacă la munte, cu turma de ca­pre, pe 1 Martie. Urcând mun­tele, începe să plouă. Îmbrăcată cu 9 co­joace (în alte legende - cu 12), baba leapădă un cojoc, apoi altul, până rămâne îm­bră­cată doar în că­maşă. Dar abia ajunsă în vârful mun­te­lui, Dumnezeu dă un ger. Baba şi caprele înghea­ţă de frig şi se prefac în stane de piatră. Prezentă şi în alte zone ale ţării, legenda Babei Dochia şi-a împrumutat nu­mele unor stânci, aşa cum sunt Babele din Bucegi sau Dochia de pe Ceahlău.
În Maramureş, Odochia este o divinitate meteoro­logică, "zâna" precipi­ta­ţiilor dintre iarnă şi primăva­ră, pe o pe­ri­oadă de 24 de zile: ultimele 12 zile din fe­bruarie şi prime­le 12 zile din martie, când timpul este ex­trem de capricios. În mentali­ta­tea populară din Ma­­ra­mureş, luna fe­brua­­rie trebuie să su­fle (să bage) un fel­der (20 kg) de omăt printr-o gau­ră de sfre­d­el, ca să fie vara bu­nă. Dacă luna fe­brua­rie nu este "tare" în ger şi zăpadă, anul va fi sărac. Speranţa e legată deci de ultimele zile din februarie şi de pri­mele zile din mar­tie, când e bine să ningă din belşug.

Botezul zilelor

Tradiţia primelor zile de primăvară e păstrată cu străşnicie în Maramureş, fiindcă de ele se leagă desti­nul omului peste an. "Din 1 Martie până în 12, Odo­chia coboară din munte. (În legendele din Mara­mu­reş, Baba Dochia trăieşte, nu e condamnată să se trans­forme în sloi.) Îţi alegi o zi şi-i pui nume: Marie, Ilea­nă, cum vrei. Ş-apoi, cum a si (a fi) vremea în zua ceie, aşe ţ'a si viaţa şi păstă an. De-i soare, îi si bucuroasă, de-i înnorat - supărată, de-i vântuţ rece, a si (va fi) câte-on pic de sfadă" (spune o bătrână din De­seşti).
Faptul că ziua aleasă se bo­tează cu un alt nume de­cât cel pe care îl porţi seamănă cu ac­tul magic prin care se schimbă numele copiilor bolnavi, în­tr-un ri­tual de vânzare a răului şi de cumpărare a binelui, în scopul dobândirii sănătăţii. Boala nu-l va mai găsi pe copil cu numele nou. (Sunt multe cazuri în care copiii bolnavi, botezaţi a doua oară cu un alt nume, s-au fă­cut sănă­toşi. Numele schimbat a schim­bat şi destinul. Moartea s-a rătăcit.) Zilele din martie, alese de fie­care, conţin în ele semnificaţia unui an întreg.
Cele 24 de zile ale Babei cu­prind trei mari săr­bători de pri­mă­vară: 24 februarie - Nunta pă­sărilor (sau Ziua Dra­gobetelor), 1 Martie - Odo­chia şi 9 Martie - 40 de Sfinţi Mu­ce­nici. Pentru că Dragobetele a fost deja cele­brat, vom vorbi despre Măr­ţişor.

"Prima oară"

Ideea înnoirii de primăvară e conţinută în sim­bolul lui "pri­ma oară". Sub aus­pi­ciile aceleiaşi ma­gii cosmice, o dată cu reînnoirea naturii, omul aspiră să i se alăture, să se regenereze împreună cu ea, să fie ca "prima oară" (tânăr, sănătos şi curat).
Prima oară trebuie să vezi o floare albă sau roşie, ca să fii frumos şi sănătos tot anul. (Aceeaşi valoare o are şi ve­derea unui fluture roşu sau alb. Galbenul este "de rău": vei fi galben la faţă, bolnav.)
Primul miel văzut trebuie să fie alb. Dacă va fi ne­gru, vei boli, îţi va muri cineva apro­piat. Cum spune o bă­trână: "Îi drept ce să spune, io am văzut un ied pestriţ (alb cu negru) şi în anu' ace­la nici n-am murit, da' nici n-am trăit".
Când sosesc rândunelele, tre­buie să vezi prima oară mai mult de una, fiindcă una în­seamnă singu­rătate şi tristeţe. Două păsări în­seam­nă dragoste, însoţire, căsă­torie. Trei-patru - vei fi în­con­jurat de prieteni.
Prima oară este un înce­put extins pe un an întreg. Abundenţa credinţelor care leagă primăvara de aceas­tă nouă pornire a vieţii (ivitul luminii noi a lui martie) duce la un înţeles clar: pentru strămoşii noştri, Anul Nou începea primăvara (şi zodiacul în­cepe cu o constelaţie a primăverii - Berbecul), poate chiar la 1 Martie, o dată cu începutul unei noi peri­oade de vegetaţie, când omul era, şi el, integrat rit­mului cosmic.

Credinţe bătrâneşti

1 martie este considerată prima zi a primă­verii. Oamenii pot face o prognoză a tim­pu­lui. Desluşind cu atenţie semnele vremii, vom şti ce ne aşteaptă de acum înainte pe trei luni.
* Dacă va fi martie uscat, aprilie va fi moi­nă, iar de va fi în martie tunet, anul va fi roditor.
* Dacă ridici o piatră în ziua de 1 martie şi sub ea sunt gândaci, este semn că vei avea noroc la oi.
* Dacă vremea este urâtă pe 2 martie, recolta de iarbă din timpul anului va fi slabă.
* Cerul senin din 5 martie ne vesteşte o vară fără grindină.
Pe 9 martie este a doua întâmpinare a primă­verii. Acum, soarele intră în semnul Berbecului. O mulţime de credinţe sunt legate de-această zi.
* Cine se naşte pe 9 martie va fi îndrăzneţ şi iubitor de dragoste.
* Dacă va tuna, înseamnă frică şi spaimă între oameni şi după aceea pace şi chiverniseală.
* Dacă este cald, vor urma 40 de zile calde, dacă este frig, va urma o perioadă de 40 de zile cu dimineţi reci.
* Cei care au vie şi livadă, să bea 40 de pahare de vin sau de ţuică. Din fiecare pahar să pună puţin la rădăcina viţei de vie.
* Dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Apa de ploaie se păstrează pentru un an de zile. Este bună pentru dureri de cap.
* Pe 9 martie, înainte de răsăritul soarelui, vitele se stropesc cu mujdei de usturoi ca să scape de muş­cătura de şarpe.
* În 9 martie are loc "scoaterea plugului". Se afumă cu tămâie şi se stropesc cu apă sfinţită boii înjugaţi la plug. Gospodarului i se face acelaşi lucru.
* Dacă în 10 martie frigul scade şi gheaţa se topeşte, oamenii pot începe pescuitul.
* În 17 martie, gospodarul bagă sa­nia la adăpost până în iarna următoare.
* Dacă pe 19 martie apele rezultate din topirea ză­pezilor curg zgomotos, vom avea o recoltă bună de ier­buri, iar dacă curg liniştit, fâneţele vor fi slabe.
* În 25 martie se dezleagă limba păsărilor şi începe să cânte cucul. Ouă­le ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici o împerechere făcută între animale în această zi nu e bună.