Ce este regimul raw vegan?
Evident, denumirea este un englezism, raw însemnând "crud", iar vegan însemnând "vegetarian". Aşadar, dieta de tip raw vegan se traduce prin "regim vegetarian cu crudităţi", binecunoscut simpatizanţilor naturismului de decenii bune. Atunci, ce este nou? O primă noutate este imensa varietate de alimente (peste o sută de legume, fructe, seminţe, pseudocereale, germeni) pe care le au acum la dispoziţie cei care vor să ţină acest regim, odinioară - extrem de sărac şi de restrictiv. Tot noi sunt şi cercetările ştiinţifice despre efectele zarzavaturilor, legumelor şi fructelor crude, dar şi multitudinea de curente din cadrul acestui regim. Există raw vegani de ocazie, care ţin o cură de doar câteva săptămâni sau luni, dar şi cei care ţin vreme de ani sau chiar toată viaţa acest regim. De asemenea, unii dintre raw vegani păstrează în regimul lor alimentar 10-25% alimente gătite, în timp ce alţii consumă 100% hrană nepreparată termic (la peste 45 de grade Celsius). Dar dincolo de alimentele consumate, a fi raw vegan este considerat, tot mai mult, şi o stare de spirit. De fapt, pentru mulţi dintre raw vegani nu mai este vorba despre o simplă dietă, ci de un adevărat stil de viaţă, bazat pe principii morale şi etice, pe respectul şi apropierea de natură.
Există mai multe tipuri de regim raw vegan?
Din punctul de vedere al dietei, unii preferă sucurile de verdeţuri, pe care le consideră baza alimentaţiei, alţii sunt adepţii fructelor (au şi un nume - fruitarieni), iar alţii ai seminţelor încolţite. Există şi un curent ceva mai radical, promovat de horticultorul Robert Hart, numit grădinărit forestier, care presupune consumul aproape exclusiv de produse ale pădurii, adică al fructelor şi seminţelor arborilor, al frunzelor şi rădăcinilor ierburilor sălbatice şi semi-sălbatice. Apoi, pentru unii, consumul hranei vegetale nepreparate termic este singura condiţie pentru a urma această dietă, în timp ce alţii consideră obligatorie petrecerea timpului în bucătărie. Este tot mai răspândit conceptul că, pentru a fi sănătoşi, trebuie să ne implicăm, măcar într-o anumită măsură, în prepararea propriei hrane sau, în varianta ideală, chiar în obţinerea ei, prin grădinărit.
Care sunt avantajele regimului raw vegan?
* Colesterolul şi trigliceridele - un studiu, făcut pe mii de subiecţi, demonstrează fără putinţă de tăgadă că raw veganii au valori mult mai mici ale colesterolului total, ale colesterolului rău (LDL) şi ale trigliceridelor decât cei care consumă alimente preparate termic, suprarafinate, aditivate etc.
* Reumatismul - este ameliorat spectaculos, în aproape toate formele sale, de alimentaţia cu vegetale crude. În schimb, au constatat cercetătorii finlandezi, boala revine şi se agravează dacă se trece înapoi, de la regimul cu vegetale crude, la dieta cu multă hrană gătită, mai ales cu carne.
* Boala canceroasă - într-un studiu publicat în 2003, medicii germani au demonstrat că femeile care consumă predominant crudităţi au un risc de cancer la sân cu 50% mai mic. Alte studii, de mai mică anvergură, au demonstrat efectele terapeutice ale acestui regim contra cancerului de colon, ovarian, de prostată, pulmonar etc.
* Capacitatea de efort - este mult mărită de către curele raw vegane. Mulţi dintre campionii olimpici la atletism, la sporturi pe echipe sau la nataţie ţin cure vegane de câteva săptămâni, înaintea competiţiilor. Aceste cure le reduc masa corporală suplimentară, înlătură deşeurile de metabolism adunate în timpul antrenamentelor dure şi previn îmbătrânirea prematură. Nu în ultimul rând, aceste cure sunt cea mai eficientă metodă pentru ştergerea urmelor... dopajului.
* Infertilitatea masculină şi feminină - este prevenită şi tratată foarte bine cu legumele, verdeţurile şi seminţele cultivate ecologic. Cercetările arată că cele aproape 200 de substanţe toxice prezente în mod curent în mediul nostru de viaţă, şi care perturbă echilibrul hormonal, sunt cel mai bine inactivate de către clorofila, grăsimile nesaturate şi proteinele sănătoase din aceste vegetale nepreparate termic.
* Menţinerea şi redobândirea tinereţii - este domeniul în care regimul raw vegan şi-a câştigat cei mai mulţi adepţi. Fie că vorbim de staruri hollywoodiene care nu au nevoie de operaţii estetice până la vârste înaintate, de oameni de afaceri sau intelectuali care şi-au păstrat tonusul şi capacitatea de efort până la 90 de ani sau mai mult, regimul vegan a trecut proba timpului ca niciun altul. Legumele, seminţele şi fructele crude menţin capacităţile cognitive ale creierului, previn îmbătrânirea celulară, păstrează tonusul psihic la cote ridicate pe termene lungi şi foarte lungi.
Există şi dezavantaje ale regimului raw vegan?
1. Aspectul pielii şi greutatea corporală - dacă greutatea este sub cea normală sau dacă pielea devine excesiv de uscată şi cu tendinţă de îmbătrânire, înseamnă că grăsimile lipsesc din alimentaţie. Se vor consuma nuci, alune, măsline, susan, precum şi uleiuri presate la rece, în cantităţi mari.
2. Imunitatea - când creşte sensibilitatea la infecţii respiratorii, urinare sau la diverse viroze, înseamnă că hrana este prea săracă în seleniu, zinc şi vitamine din complexul B. Se recomandă administrarea de capsule cu aceşti nutrienţi, care să aibă specificate faptul că sunt de origine naturală, dar şi sursa lor exactă (de obicei, aceşti nutrienţi sunt extraşi din varietăţi de drojdie de bere).
3. Aspectul părului - dacă începe să cadă excesiv, iar firul se subţiază şi devine fragil, este semnul deficitului de aminoacizi esenţiali şi de siliciu biologic. Părul este doar un semnal, problemele interne fiind, de regulă, mai serioase, ţinând de tulburări endocrine, renale etc. Se vor introduce de urgenţă în dietă - surse de proteine de înaltă calitate, cum ar fi nucile, soia, drojdia de bere, năutul. În cazul deficienţelor grave, se întrerupe dieta vegetariană şi se introduce în alimentaţie gălbenuşul de ou, dar şi suplimentele cu L-arginină, carnitină şi siliciu biologic.
5. Starea emoţională - depinde de foarte mulţi factori, dar poate fi destul de uşor deteriorată de înfometare, de lipsa unor minerale şi vitamine (magneziu, zinc, vitamina B12), de lipsa unor aminoacizi esenţiali şi chiar a grăsimilor în cantităţi suficiente. Fiind vorba de domeniul atât de delicat al echilibrului psihic, este recomandabil ca, în momentul în care apar stări emoţionale extreme (anxietate, depresie, accese de furie sau de apatie etc.), dieta să fie foarte mult diversificată, consumându-se în continuare alimente sănătoase, dar nu neapărat 100% vegetariene sau negătite.
Cui i se potriveşte dieta raw vegană?
În primul rând, celor care au răbdare şi nu se avântă spre domenii greu de gestionat, cum ar fi alimentaţia exclusivă cu sucuri, curele de detoxifiere severe, regimurile numai cu fructe etc. Dieta crudivoră se abordează gradat, începând cu 50% hrană nepreparată termic, iar restul fiind hrană obişnuită, pe care ştiţi că o digeraţi foarte uşor şi vă face să vă simţiţi bine. După o perioadă de adaptare de câteva săptămâni, veţi creşte uşor procentul de crudităţi, doar până la nivelul la care vă simţiţi confortabil.
Timpul de adaptare este esenţial pentru a da răgaz organismului, dar şi psihicului, să se obişnuiască şi, mai mult, să se bucure de acest nou mod de alimentaţie. De asemenea, timpul de adaptare este esenţial pentru a învăţa să vă gătiţi hrană specifică acestui regim, alimente care trebuie să fie cât mai complete din punct de vedere caloric şi nutritiv, dar şi cât mai diverse. Există câteva "alimente-minune", care nu trebuie să lipsească din dieta raw vegană, cum ar fi hrişca, quinoa, seminţele de chia şi de amarant, fibrele din psyllium, nucile de caju şi pasta de susan, untul de cacao şi cel de cocos etc. Poate pentru mulţi dintre noi, aceste denumiri nu înseamnă acum nimic, dar din ele pot rezulta nişte mâncăruri incredibil de gustoase şi de nutritive, care să ne facă să nu regretăm nicio clipă alimentaţia toxică, de tip industrial. În Bucureşti şi în marile oraşe, există câteva restaurante raw vegane, destul de scumpe, dar care merită încercate, măcar o dată, pentru a vedea gradul de măiestrie ce poate fi atins de către adepţii bucătăriei fără foc. Aceasta pentru că, pornind de la simplul nivel gustativ, regimul raw vegan nu trebuie să fie o corvoadă, ci o adevărată plăcere, o bucurie.
Alimentaţie şi încă ceva
Aşadar, cu condiţia să nu avem afecţiuni digestive acute, de tipul gastritei sau al colitei, dieta cu crudităţi poate fi abordată gradat, de către oricine. Iar efectele sale sunt cu atât mai puternice, cu cât proporţia de hrană crudă este mai mare în alimentaţia zilnică. De asemenea, cu cât perioada în care ţinem această cură este mai lungă, cu atât şi efectele terapeutice sunt mai bune. Dacă pentru slăbit ajung 3-4 săptămâni, pentru a vedea efecte terapeutice clare în cazul bolilor reumatice, cardiovasculare sau tumorale, semnele cele mai clare apar după 2-3 luni. Sunt perioade lungi, mai ales pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu acest tip de alimentaţie, iar odată efectele vindecătoare apărute, cura nu trebuie oprită, ci continuată într-o formă sau alta, ani şi ani.
Teama de boală sau simpla voinţă, de multe ori nu sunt suficiente pentru a face faţă, pe o asemenea durată, unui regim perceput a fi pe cât de neobişnuit, pe atât de radical. Şi atunci, trebuie să intervină în viaţa noastră un nou element, care să ne ajute să mergem mai departe. Iar acel ceva poate veni doar din suflet, din conştiinţă. Poate fi credinţa în vindecare, poate fi dragostea de natură sau chiar religia, cert este că această cură, pentru a fi încununată de succes, trebuie să ne conducă spre un nou fel, mai bun, de a fi, trebuie să trezească în noi conştiinţa a ceva superior. Pentru a apărea această trezire, este suficient să ne (re)îndrăgostim de natură, să explorăm prin rugăciune universul nostru lăuntric, să căutăm în viaţa de zi cu zi bucurii simple, cum ar fi cea de a dărui, de a asculta, de a veni în ajutor şi, mai ales, de a iubi.
O zi din viaţa unui raw vegan
Regimul cu crudităţi presupune o hrănire intensă, deoarece numărul de calorii este mic, iar procesele metabolice sunt accelerate. De aceea, se iau mai multe mese pe zi, chiar dacă unele dintre ele sunt frugale faţă de cele trei care sunt standardul într-o dietă obişnuită. În cele ce urmează, vă propunem un model de alimentaţie raw vegană pe timpul iernii, când fructele şi legumele proaspete lipsesc în mare măsură, iar aportul caloric trebuie să fie ridicat, pentru a face faţă temperaturilor scăzute, lipsei de lumină şi deselor schimbări atmosferice.
Micul dejun
Este întotdeauna precedat de exerciţii fizice uşoare, cu o durată de minimum 10 minute, menite să stimuleze circulaţia sângelui, să pună sistemul respirator la treabă şi să îl pregătească pe cel digestiv. Odată parcursă această etapă, putem trece la masa propriu-zisă: Aceasta începe obligatoriu cu 300 ml de suc alcalin, bogat în clorofilă. O reţetă simplă pentru un asemenea elixir este următoarea: o mână de mlădiţe de grâu (crescute în ghiveci, în bucătărie) şi jumătate de legătură de pătrunjel se mixează împreună cu o cană de apă de izvor, până la omogenizare. Lichidul astfel obţinut se bea pe stomacul gol, într-o singură repriză, imediat după preparare. După sucul alcalin, se consumă musli de cereale, după pofta inimii, amestecat cu suc de mere, cu suc de portocale ori cu banane făcute pastă. Pe timpul ienii, în cereale se amestecă multe alune, arahide, seminţe de floarea soarelui neprăjite, pentru a susţine caloric organismul şi a păstra sănătatea pielii.
Gustarea dinaintea prânzului
Este de obicei compusă din fructe proaspete, cum ar fi merele, perele, pomelo, kiwi, portocalele, mandarinele sau clementinele. Fructele se consumă la discreţie, fără niciun fel de restricţie, întrucât aportul lor caloric este neglijabil, iar efectul detoxifiant intens. De regulă, această gustare se ia cu 1-2 ore înaintea prânzului, întrucât declanşează o foame destul de puternică, care va trebui potolită cu ceva consistent.
Prânzul
Varietatea de mâncăruri crudivore pentru masa principală este de-a dreptul incredibilă, conţinând sute de feluri. Prânzul este compus, de regulă, dintr-o supă raw vegană, urmată de o salată mare, consumată împreună cu diverse creme obţinute din seminţe oleaginoase, precum şi cu turte din fulgi de ovăz sau grâu. Există zeci de tipuri de supe raw vegane, cea mai simplă fiind obţinută prin mixarea, vreme de câteva minute, a două roşii, a trei linguri de măsline verzi fără sâmburi, a unei jumătăţi de ţeline mici şi a unui morcov, împreună cu piper, sare şi un pahar de apă. Va rezulta o supă neaşteptat de gustoasă, dar şi foarte nutritivă. La felul doi, din pastă de susan amestecată cu sare, pătrunjel verde şi suc de lămâie rezultă o mâncare extrem de consistentă, care se consumă cu salată verde. Valoarea nutritivă a pastei de susan este uriaşă, doar 200 de grame din acest fel de mâncare fiind echivalentul, ca număr de calorii, al unei fripturi.
Gustarea de după amiază
Se serveşte în jurul orei 17 şi este mai degrabă un fel de desert întârziat, compus din sucuri obţinute prin pasarea bananelor cu miere, cu citrice şi fructe uscate (smochine, curmale, stafide), dar şi din prăjiturele raw vegane, care sunt incredibil de bune la gust. Din păcate, spaţiul nu ne ajunge pentru a prezenta una dintre reţetele sofisticate ale acestor prăjituri, cu blat de seminţe, cu fructe uscate şi cu... frişcă obţinută din psyllium şi oleaginoase crude, dar vom prezenta un desert mai simplu: trei linguri de miere lichidă se amestecă bine cu o linguriţă de polen, cu două linguri de fulgi de ovăz pisaţi, cu miezul mărunţit de la trei nuci, cu o lingură de stafide şi puţină scorţişoară. Când compoziţia se omogenizează, se porţionează în mici biluţe, care se ornează cu nucă de cocos.
Cina
Este servită între orele 20 şi 21 şi, de multe ori, este mai consistentă decât ne-am aştepta, deoarece crudităţile nu încarcă sistemul digestiv şi nu produc tulburări digestive sau de somn, atunci când sunt ingerate seara, putând fi aşadar consumate la discreţie. Ca fel principal, se recomandă pasta de avocado, foarte bogată în proteine şi grăsimi sănătoase şi care se prepară simplu: se îndepărtează coaja fructului, pulpa se taie în două, scoţând sâmburele tare, după care va fi bine zdrobită cu mixerul sau cu furculiţa. În piureul format se pune un căţel de usturoi pisat, zeama de la jumătate de lămâie şi două linguri de ulei virgin de măsline. Totul se amestecă foarte bine, iar la sfârşit se adaugă sare după gust. De regulă, pasta de avocado se consumă cu salată de varză, de morcovi raşi cu ţelină sau de ciuperci crude. Întotdeauna, cina raw vegană se încheie cu un moment de relaxare, în care se consumă ceaiuri digestive (din fenicul, chimen, muşeţel etc.) sau băuturi care stimulează digestia, cum ar fi sucul de portocale sau de mandarine.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
