Ce este regimul raw vegan?
Evident, denumirea este un englezism, raw însemnând "crud", iar vegan însemnând "vegetarian". Așadar, dieta de tip raw vegan se traduce prin "regim vegetarian cu crudități", binecunoscut simpatizanților naturismului de decenii bune. Atunci, ce este nou? O primă noutate este imensa varietate de alimente (peste o sută de legume, fructe, semințe, pseudocereale, germeni) pe care le au acum la dispoziție cei care vor să țină acest regim, odinioară - extrem de sărac și de restrictiv. Tot noi sunt și cercetările științifice despre efectele zarzavaturilor, legumelor și fructelor crude, dar și multitudinea de curente din cadrul acestui regim. Există raw vegani de ocazie, care țin o cură de doar câteva săptămâni sau luni, dar și cei care țin vreme de ani sau chiar toată viața acest regim. De asemenea, unii dintre raw vegani păstrează în regimul lor alimentar 10-25% alimente gătite, în timp ce alții consumă 100% hrană nepreparată termic (la peste 45 de grade Celsius). Dar dincolo de alimentele consumate, a fi raw vegan este considerat, tot mai mult, și o stare de spirit. De fapt, pentru mulți dintre raw vegani nu mai este vorba despre o simplă dietă, ci de un adevărat stil de viață, bazat pe principii morale și etice, pe respectul și apropierea de natură.
Există mai multe tipuri de regim raw vegan?
Din punctul de vedere al dietei, unii preferă sucurile de verdețuri, pe care le consideră baza alimentației, alții sunt adepții fructelor (au și un nume - fruitarieni), iar alții ai semințelor încolțite. Există și un curent ceva mai radical, promovat de horticultorul Robert Hart, numit grădinărit forestier, care presupune consumul aproape exclusiv de produse ale pădurii, adică al fructelor și semințelor arborilor, al frunzelor și rădăcinilor ierburilor sălbatice și semi-sălbatice. Apoi, pentru unii, consumul hranei vegetale nepreparate termic este singura condiție pentru a urma această dietă, în timp ce alții consideră obligatorie petrecerea timpului în bucătărie. Este tot mai răspândit conceptul că, pentru a fi sănătoși, trebuie să ne implicăm, măcar într-o anumită măsură, în prepararea propriei hrane sau, în varianta ideală, chiar în obținerea ei, prin grădinărit.
Care sunt avantajele regimului raw vegan?
Mulți dintre contestatarii regimului raw vegan susțin că efectele terapeutice ale acestei diete nu au fost demonstrate concret, fiind o dietă neștiințifică sau, mai grav, pseudo-științifică. Ei bine, în realitate, există deja zeci de studii, făcute mai ales în ultimele două decenii, de către medici, după protocoale științifice riguroase. Iată doar câteva din efectele terapeutice, demonstrate științific, ale raw veganismului:
* Colesterolul și trigliceridele - un studiu, făcut pe mii de subiecți, demonstrează fără putință de tăgadă că raw veganii au valori mult mai mici ale colesterolului total, ale colesterolului rău (LDL) și ale trigliceridelor decât cei care consumă alimente preparate termic, suprarafinate, aditivate etc.
* Reumatismul - este ameliorat spectaculos, în aproape toate formele sale, de alimentația cu vegetale crude. În schimb, au constatat cercetătorii finlandezi, boala revine și se agravează dacă se trece înapoi, de la regimul cu vegetale crude, la dieta cu multă hrană gătită, mai ales cu carne.
* Boala canceroasă - într-un studiu publicat în 2003, medicii germani au demonstrat că femeile care consumă predominant crudități au un risc de cancer la sân cu 50% mai mic. Alte studii, de mai mică anvergură, au demonstrat efectele terapeutice ale acestui regim contra cancerului de colon, ovarian, de prostată, pulmonar etc.
* Capacitatea de efort - este mult mărită de către curele raw vegane. Mulți dintre campionii olimpici la atletism, la sporturi pe echipe sau la natație țin cure vegane de câteva săptămâni, înaintea competițiilor. Aceste cure le reduc masa corporală suplimentară, înlătură deșeurile de metabolism adunate în timpul antrenamentelor dure și previn îmbătrânirea prematură. Nu în ultimul rând, aceste cure sunt cea mai eficientă metodă pentru ștergerea urmelor... dopajului.
* Infertilitatea masculină și feminină - este prevenită și tratată foarte bine cu legumele, verdețurile și semințele cultivate ecologic. Cercetările arată că cele aproape 200 de substanțe toxice prezente în mod curent în mediul nostru de viață, și care perturbă echilibrul hormonal, sunt cel mai bine inactivate de către clorofila, grăsimile nesaturate și proteinele sănătoase din aceste vegetale nepreparate termic.
* Menținerea și redobândirea tinereții - este domeniul în care regimul raw vegan și-a câștigat cei mai mulți adepți. Fie că vorbim de staruri hollywoodiene care nu au nevoie de operații estetice până la vârste înaintate, de oameni de afaceri sau intelectuali care și-au păstrat tonusul și capacitatea de efort până la 90 de ani sau mai mult, regimul vegan a trecut proba timpului ca niciun altul. Legumele, semințele și fructele crude mențin capacitățile cognitive ale creierului, previn îmbătrânirea celulară, păstrează tonusul psihic la cote ridicate pe termene lungi și foarte lungi.
Există și dezavantaje ale regimului raw vegan?
Ținut incorect, regimul raw vegan produce mai mult rău decât bine. Or, pătrunși de entuziasmul detoxifierii și al scăderii rapide în greutate, foarte mulți adepți ai lui au ajuns să consume prea puține proteine, grăsimi, vitamine sau minerale, ajungând să fie malnutriți și să înlocuiască o problemă de sănătate cu o alta. A fi raw vegan nu înseamnă să mânânci două frunze de salată și câteva sucuri pe zi, ci înseamnă, în primul rând, a-ți diversifica foarte mult și inteligent alimentația. De fapt, pentru a fi sănătos, un vegan trebuie să mânânce mai divers și mai mult decât o persoană cu o dietă obișnuită. De asemenea, el trebuie să fie foarte atent la semnalele corpului său, așa încât să compenseze la timp dezechilibrele care pot apărea. Nu în ultimul rând, adepții acestui stil de alimentație trebuie să fie bine familiarizați cu suplimentele 100% naturale, sub formă de capsule, mai ales cu cele pe bază de vitamine din complexul B, cu fier, cu seleniu sau cu zinc. Iată cele cinci lucruri la care trebuie să fie foarte atenți raw veganii, pentru a-și corecta dieta și a preveni îmbolnăvirile:
1. Aspectul pielii și greutatea corporală - dacă greutatea este sub cea normală sau dacă pielea devine excesiv de uscată și cu tendință de îmbătrânire, înseamnă că grăsimile lipsesc din alimentație. Se vor consuma nuci, alune, măsline, susan, precum și uleiuri presate la rece, în cantități mari.
2. Imunitatea - când crește sensibilitatea la infecții respiratorii, urinare sau la diverse viroze, înseamnă că hrana este prea săracă în seleniu, zinc și vitamine din complexul B. Se recomandă administrarea de capsule cu acești nutrienți, care să aibă specificate faptul că sunt de origine naturală, dar și sursa lor exactă (de obicei, acești nutrienți sunt extrași din varietăți de drojdie de bere).
3. Aspectul părului - dacă începe să cadă excesiv, iar firul se subțiază și devine fragil, este semnul deficitului de aminoacizi esențiali și de siliciu biologic. Părul este doar un semnal, problemele interne fiind, de regulă, mai serioase, ținând de tulburări endocrine, renale etc. Se vor introduce de urgență în dietă - surse de proteine de înaltă calitate, cum ar fi nucile, soia, drojdia de bere, năutul. În cazul deficiențelor grave, se întrerupe dieta vegetariană și se introduce în alimentație gălbenușul de ou, dar și suplimentele cu L-arginină, carnitină și siliciu biologic.
4. Rezistența la efort - atunci când scade este semnul unei deficiențe de fier, calciu sau zinc. Fierul și calciul sunt foarte bine extrase din suplimentele cu algă calcaroasă, care să aibă explicit scris pe ele că sunt bogate în fier, în timp ce zincul va fi suplimentat din extractele de drojdie, standardizate în acest oligoelement.
5. Starea emoțională - depinde de foarte mulți factori, dar poate fi destul de ușor deteriorată de înfometare, de lipsa unor minerale și vitamine (magneziu, zinc, vitamina B12), de lipsa unor aminoacizi esențiali și chiar a grăsimilor în cantități suficiente. Fiind vorba de domeniul atât de delicat al echilibrului psihic, este recomandabil ca, în momentul în care apar stări emoționale extreme (anxietate, depresie, accese de furie sau de apatie etc.), dieta să fie foarte mult diversificată, consumându-se în continuare alimente sănătoase, dar nu neapărat 100% vegetariene sau negătite.
Cui i se potrivește dieta raw vegană?
În primul rând, celor care au răbdare și nu se avântă spre domenii greu de gestionat, cum ar fi alimentația exclusivă cu sucuri, curele de detoxifiere severe, regimurile numai cu fructe etc. Dieta crudivoră se abordează gradat, începând cu 50% hrană nepreparată termic, iar restul fiind hrană obișnuită, pe care știți că o digerați foarte ușor și vă face să vă simțiți bine. După o perioadă de adaptare de câteva săptămâni, veți crește ușor procentul de crudități, doar până la nivelul la care vă simțiți confortabil.
Timpul de adaptare este esențial pentru a da răgaz organismului, dar și psihicului, să se obișnuiască și, mai mult, să se bucure de acest nou mod de alimentație. De asemenea, timpul de adaptare este esențial pentru a învăța să vă gătiți hrană specifică acestui regim, alimente care trebuie să fie cât mai complete din punct de vedere caloric și nutritiv, dar și cât mai diverse. Există câteva "alimente-minune", care nu trebuie să lipsească din dieta raw vegană, cum ar fi hrișca, quinoa, semințele de chia și de amarant, fibrele din psyllium, nucile de caju și pasta de susan, untul de cacao și cel de cocos etc. Poate pentru mulți dintre noi, aceste denumiri nu înseamnă acum nimic, dar din ele pot rezulta niște mâncăruri incredibil de gustoase și de nutritive, care să ne facă să nu regretăm nicio clipă alimentația toxică, de tip industrial. În București și în marile orașe, există câteva restaurante raw vegane, destul de scumpe, dar care merită încercate, măcar o dată, pentru a vedea gradul de măiestrie ce poate fi atins de către adepții bucătăriei fără foc. Aceasta pentru că, pornind de la simplul nivel gustativ, regimul raw vegan nu trebuie să fie o corvoadă, ci o adevărată plăcere, o bucurie.
Alimentație și încă ceva
Așadar, cu condiția să nu avem afecțiuni digestive acute, de tipul gastritei sau al colitei, dieta cu crudități poate fi abordată gradat, de către oricine. Iar efectele sale sunt cu atât mai puternice, cu cât proporția de hrană crudă este mai mare în alimentația zilnică. De asemenea, cu cât perioada în care ținem această cură este mai lungă, cu atât și efectele terapeutice sunt mai bune. Dacă pentru slăbit ajung 3-4 săptămâni, pentru a vedea efecte terapeutice clare în cazul bolilor reumatice, cardiovasculare sau tumorale, semnele cele mai clare apar după 2-3 luni. Sunt perioade lungi, mai ales pentru cei care nu sunt obișnuiți cu acest tip de alimentație, iar odată efectele vindecătoare apărute, cura nu trebuie oprită, ci continuată într-o formă sau alta, ani și ani.
Teama de boală sau simpla voință, de multe ori nu sunt suficiente pentru a face față, pe o asemenea durată, unui regim perceput a fi pe cât de neobișnuit, pe atât de radical. Și atunci, trebuie să intervină în viața noastră un nou element, care să ne ajute să mergem mai departe. Iar acel ceva poate veni doar din suflet, din conștiință. Poate fi credința în vindecare, poate fi dragostea de natură sau chiar religia, cert este că această cură, pentru a fi încununată de succes, trebuie să ne conducă spre un nou fel, mai bun, de a fi, trebuie să trezească în noi conștiința a ceva superior. Pentru a apărea această trezire, este suficient să ne (re)îndrăgostim de natură, să explorăm prin rugăciune universul nostru lăuntric, să căutăm în viața de zi cu zi bucurii simple, cum ar fi cea de a dărui, de a asculta, de a veni în ajutor și, mai ales, de a iubi.
O zi din viața unui raw vegan
- Schiță de meniu de iarnă -
Regimul cu crudități presupune o hrănire intensă, deoarece numărul de calorii este mic, iar procesele metabolice sunt accelerate. De aceea, se iau mai multe mese pe zi, chiar dacă unele dintre ele sunt frugale față de cele trei care sunt standardul într-o dietă obișnuită. În cele ce urmează, vă propunem un model de alimentație raw vegană pe timpul iernii, când fructele și legumele proaspete lipsesc în mare măsură, iar aportul caloric trebuie să fie ridicat, pentru a face față temperaturilor scăzute, lipsei de lumină și deselor schimbări atmosferice.
Micul dejun
Este întotdeauna precedat de exerciții fizice ușoare, cu o durată de minimum 10 minute, menite să stimuleze circulația sângelui, să pună sistemul respirator la treabă și să îl pregătească pe cel digestiv. Odată parcursă această etapă, putem trece la masa propriu-zisă: Aceasta începe obligatoriu cu 300 ml de suc alcalin, bogat în clorofilă. O rețetă simplă pentru un asemenea elixir este următoarea: o mână de mlădițe de grâu (crescute în ghiveci, în bucătărie) și jumătate de legătură de pătrunjel se mixează împreună cu o cană de apă de izvor, până la omogenizare. Lichidul astfel obținut se bea pe stomacul gol, într-o singură repriză, imediat după preparare. După sucul alcalin, se consumă musli de cereale, după pofta inimii, amestecat cu suc de mere, cu suc de portocale ori cu banane făcute pastă. Pe timpul ienii, în cereale se amestecă multe alune, arahide, semințe de floarea soarelui neprăjite, pentru a susține caloric organismul și a păstra sănătatea pielii.
Gustarea dinaintea prânzului
Este de obicei compusă din fructe proaspete, cum ar fi merele, perele, pomelo, kiwi, portocalele, mandarinele sau clementinele. Fructele se consumă la discreție, fără niciun fel de restricție, întrucât aportul lor caloric este neglijabil, iar efectul detoxifiant intens. De regulă, această gustare se ia cu 1-2 ore înaintea prânzului, întrucât declanșează o foame destul de puternică, care va trebui potolită cu ceva consistent.
Prânzul
Varietatea de mâncăruri crudivore pentru masa principală este de-a dreptul incredibilă, conținând sute de feluri. Prânzul este compus, de regulă, dintr-o supă raw vegană, urmată de o salată mare, consumată împreună cu diverse creme obținute din semințe oleaginoase, precum și cu turte din fulgi de ovăz sau grâu. Există zeci de tipuri de supe raw vegane, cea mai simplă fiind obținută prin mixarea, vreme de câteva minute, a două roșii, a trei linguri de măsline verzi fără sâmburi, a unei jumătăți de țeline mici și a unui morcov, împreună cu piper, sare și un pahar de apă. Va rezulta o supă neașteptat de gustoasă, dar și foarte nutritivă. La felul doi, din pastă de susan amestecată cu sare, pătrunjel verde și suc de lămâie rezultă o mâncare extrem de consistentă, care se consumă cu salată verde. Valoarea nutritivă a pastei de susan este uriașă, doar 200 de grame din acest fel de mâncare fiind echivalentul, ca număr de calorii, al unei fripturi.
Gustarea de după amiază
Se servește în jurul orei 17 și este mai degrabă un fel de desert întârziat, compus din sucuri obținute prin pasarea bananelor cu miere, cu citrice și fructe uscate (smochine, curmale, stafide), dar și din prăjiturele raw vegane, care sunt incredibil de bune la gust. Din păcate, spațiul nu ne ajunge pentru a prezenta una dintre rețetele sofisticate ale acestor prăjituri, cu blat de semințe, cu fructe uscate și cu... frișcă obținută din psyllium și oleaginoase crude, dar vom prezenta un desert mai simplu: trei linguri de miere lichidă se amestecă bine cu o linguriță de polen, cu două linguri de fulgi de ovăz pisați, cu miezul mărunțit de la trei nuci, cu o lingură de stafide și puțină scorțișoară. Când compoziția se omogenizează, se porționează în mici biluțe, care se ornează cu nucă de cocos.
Cina
Este servită între orele 20 și 21 și, de multe ori, este mai consistentă decât ne-am aștepta, deoarece cruditățile nu încarcă sistemul digestiv și nu produc tulburări digestive sau de somn, atunci când sunt ingerate seara, putând fi așadar consumate la discreție. Ca fel principal, se recomandă pasta de avocado, foarte bogată în proteine și grăsimi sănătoase și care se prepară simplu: se îndepărtează coaja fructului, pulpa se taie în două, scoțând sâmburele tare, după care va fi bine zdrobită cu mixerul sau cu furculița. În piureul format se pune un cățel de usturoi pisat, zeama de la jumătate de lămâie și două linguri de ulei virgin de măsline. Totul se amestecă foarte bine, iar la sfârșit se adaugă sare după gust. De regulă, pasta de avocado se consumă cu salată de varză, de morcovi rași cu țelină sau de ciuperci crude. Întotdeauna, cina raw vegană se încheie cu un moment de relaxare, în care se consumă ceaiuri digestive (din fenicul, chimen, mușețel etc.) sau băuturi care stimulează digestia, cum ar fi sucul de portocale sau de mandarine.