Conf. univ. dr. COSTEL STANCIU - "Informăm, nu inspectăm"

Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC)

Vă amintiţi de "Condica de sugestii şi re­cla­maţii?". Când intrai, înainte de '89, în­tr-o "Alimentara", într-un "Universal" sau în­tr-o "Cofetărie" şi cereai respectivul catastif, vân­ză­torii intrau în panică. Dacă te vedeau încruntat şi ob­servau că ai ceva de reclamat, te ucideau din pri­viri. Pentru "sugestii" erau mai toleranţi. Prea multe nu aveai de spus, nici într-un caz, nici în celălalt. Nici de bine, nici de rău. Marfa nu se schimba, zâmbetul pe faţa vân­zătoarelor nu-l puteai lipi nici cu prenadez, o aprovizionare mai bună nu îndrăzneai să pretinzi, că era caz politic. Unchiul meu, I.T., a făcut şase luni de puşcărie pentru că, primind o savarină stricată, şi-a cerut banii înapoi, la o "Autoservire" din Bucureşti. A ieşit scandal, casiera nu concepea să returneze suma, a venit miliţia şi... gata dosarul. Tulburarea li­niştii publice. Articolul 153. Cătuşe pe loc. În ultimele două decenii şi jumătate, amintirea acelor "condici" s-a estompat, comerţul a cunoscut o evoluţie si­nuoa­să, în pas cu societatea şi "meandrele" ei, iar ne­gus­torii şi-au pierdut rolul de "oameni cu care era bine să fii prieten". Dintr-odată, au învăţat să zâmbească şi au ajuns să-ţi plătească diferenţa de preţ la o marfă, dacă o cumperi din alt loc mai ieftin. Când, într-o pâi­ne, am găsit, acum câţiva ani, o bucată de hârtie, patroana fabricii mi-a adus un coş întreg cu pâine caldă acasă. Când am găsit o şosetă descusută, cineva de la fabrică mi-a adus zece perechi de ciorapi. Intrând în Europa, comerţul românesc cu amănuntul şi-a schimbat faţa, chiar dacă nu peste tot. Da, mai există nervi în unele magazine, dar sistemul se autoreglează şi-şi produce propriul antidot... Cum ar fi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APCR). Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele şi unul dintre fon­datorii asociaţiei, ne vorbeşte despre protecţia de azi a con­sumatorilor. Nimeni nu se joacă cu APC România, organizaţie neguvernamentală de utilitate publică!

Înainte să cheltuiţi, informaţi-vă!

- Ce este APC România?

- Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) a luat fiinţă prin acordul de voinţă a 43 de membri fondatori, în data de 10 februarie 1990, şi este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor. APC România este membru BEUC (Biroul European de Protecţie a Consumatorilor) de la Bruxelles, pre­cum şi membru al organizaţiei Consumers Interna­tional. În comparaţie cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), asociaţia noastră nu desfăşoară inspecţii în magazine sau la sediile co­mercianţilor, fiind orientată în special spre măsuri de informare şi educare a consumatorilor. Graţie APC, consumatorul român şi-a făurit o cultură a ca­lităţii rezultată din puterea comparaţiei. La o ofertă mare de mărfuri, poţi face extrem de multe com­paraţii. Mai ales dacă nu vrei să fii păcălit.

- Cu ce vă lăudaţi până acum?

- Vă imaginaţi că, într-un sfert de secol, studiile şi pro­iectele noastre sunt foarte multe, majoritatea finanţate de Uniunea Europeană. Voi cita doar câteva: "Îm­bunătăţirea reprezentării consumatorilor în Comi­tetul Naţional «Codex Alimentarius»", proiect închis în scurt timp de Ministerul Agriculturii; realizarea unei reţele cu privire la educaţia ecologică în şcoli; edu­carea consumatorilor cu privire la particularităţile alimentelor ecologice şi ale celor obţinute prin tehno­logii agricole nepoluante; campania "Vreau pâine curată" şi multe altele. Consumatorii au putut găsi pe internet studiile noastre despre maşini de gătit, filtre de cafea, prăjitoare de pâine, radiatoare, aditivi ali­men­tari, telefonie mobilă, detergenţi, lapte, eti­che­tarea produselor pentru copii şi multe altele. Cu alte cu­vinte, au avut şi au la dispoziţie, în mod gratuit, toate informaţiile posibile, toate testele necesare, astfel încât să-şi cheltuiască banii, perfect informaţi. Practic, consultând studiile, proiectele şi pliantele noastre, consumatorul român este o forţă, în măsura în care cunoaşterea este o forţă.

"Vreau pâine curată"

- Vă propun să concretizăm interviul cu exem­ple. Nu toată lumea se uită pe internet. Mă duc, să zicem, la supermarket. Cum aleg produsele sigure, garantate?

- Să luăm întâi exemplul pâinii. Campania "Vreau pâi­ne curată" a fost o manifestare naţională a so­cie­tăţii civile. Fiţi atenţi ca pâinea să aibă formă regu­lată, neturtită, bine crescută, neaplatizată, fără rupturi şi fără urme de funingine sau cenuşă. Suprafaţa cojii tre­buie să fie netedă, cu aspect lucios, nearsă, fără lipi­turi, pete, crăpături mai late de 1 cm, fără băşici sau zbârcituri. Coaja trebuie să fie rumenă, brună-aurie până la brun-roşcat (la pâinea neagră), aurie până la brun-deschis (la pâinea semialbă şi integrală), aurie (la pâinea albă). Miezul, ca aspect, trebuie să se prezinte ca o masă uniformă, cu pori uniformi, fără cocoloaşe şi urme de făină nefrământată şi fără stra­turi com­pacte de culoare albă. Consistenţa miezului trebuie să fie elastică, la o uşoară apăsare cu degetul să revină imediat la starea iniţială, să nu se fărâ­miţeze, să nu fie lipicioasă şi umedă la pipăit. Produ­cătorii nu au voie să pună coloranţi, să vopsească pâi­nea, aşa încât trebuie să avem mare grijă atunci când alegem o pâine "neagră".

"Nimeni nu analizează ce apă bem"

- Laptele, cafeaua şi berea urmează pe listă...

- Căutăm lapte integral, dar acesta nu se găseşte în magazine, ci doar la ţărani şi ferme. Firmele extrag smântâna din lapte. Se găseşte totuşi un lapte, aşa-numit integral, care de fapt este un lapte procesat şi normalizat la 3,7% grăsime. Urmărim apoi cea mai aromată cafea. Citim ambalajele. Producătorii sunt obligaţi să dezvăluie conţinutul de apă! Ştiţi câtă apă este permisă în pachetul de cafea? Maximum 12%! Din 100 de grame, peste un gram este apă! Căutaţi pe pachet sediul locului de produţie şi preambalare, nu­mele producătorului, al ambalatorului sau al comer­cian­tului. Nu uitaţi de data fabricaţiei, de masa netă şi abaterea de la gramaj, de conţinutul de cofeină. Cât despre apa minerală, aceasta se deosebeşte de toate celelalte băuturi prin conţinutul său bogat în săruri minerale: sulfaţi, cloruri şi azotaţi (anioni) de calciu, mag­neziu, sodiu şi potasiu (cationi). De aceea, nu este re­co­mandat abuzul în consumul acestor ape te­ra­peutice. Ele nu pot fi consumate în orice cantitate. "Aqua Carpatica" îşi face reclamă că este cea mai pură apă din ţară. Reclama este incorectă şi am sem­nalat-o deja la ANPC. O apă bună nu se judecă numai din punctul de vedere al unei singure caracteristici: fără nitraţi. "Aqua Carpatica" fără nitraţi este doar în sticla de 0,5 litri! Celelalte au alt izvor, prin urmare, altă calitate. Din păcate, în România, nu există nicio instituţie specializată în analiza apei. Teoretic, ar fi ICA, Institutul de Cercetări Alimentare, dar, până când se vor regla lucrurile, APC vă recomandă să citiţi eticheta şi să cumpăraţi apa minerală în funcţie de cantitatea de sodiu, calciu sau magneziu pe care o recomandă medicul. Dar cine garantează că ce scrie pe etichetă este cu adevărat controlat?

Alegeţi berea la sticlă!

- E cald încă şi toată România bea bere. Cum să te descurci cu câte reclame se dau la televizor?

- În general, alegerea unui tip de bere depinde de gustul fiecăruia. Regula supremă însă este modul de ambalare. Tradiţional, cel mai bun capac pentru sticlă este capsula tip coroană metalică cu plută, având la interfaţa dintre plută şi bere o foiţă de aluminiu. În zilele noastre, pluta este înlocuită cu plastic. Dopurile, în în­tregime din plastic, sunt inferioare capsulelor me­ta­lice. Aşadar, sticla este mai bună decât PET-ul. Ac­tual­mente, s-au inventat materiale plastice cu pro­prietăţi de barieră foarte bune, dar noi vă sfătuim să alegeţi ambalajele din sticlă, în special pe cele închise la culoare. Protecţia pe care o oferă scade de la maro, ver­de, până la alb. Nu întâmplător, pe timpul lui Cea­uşescu, se obţineau cu "pile" sticlele de bere închise la culoare. Adevărul era cunoscut de atunci, pe cale em­pirică...

- În cercetările dvs. se includ şi bunurile de larg consum casnic. Să zicem că vreau să-mi cumpăr o maşină "second hand" din Germania. Ce trebuie să am în vedere?

- ECC România a realizat un excelent ghid despre ceea ce înseamnă să achiziţionezi un autoturism dintr-un alt stat membru UE, şi care este disponibil pe site-ul: http://www.eccromania.ro/media/pdf/ achizitie_auto_ue_ro.pdf.

- Comerţul se face întotdeauna şi cu un adaos de păcăleală. Care sunt cele mai incorecte practici comerciale din România?

- Pe 1 septembrie 2013, APC România a lansat "Cam­pania naţională împotriva practicilor comer­cia­le incorecte pe piaţa din România" (etichetare in­co­rectă, publicitate înşelătoare, clauze abuzive în con­tracte, tehnici de vânzare incorecte etc.). Ca urmare a acestei campanii, s-au înregistrat mai multe rezultate concrete. De exemplu: s-a retras pâinea "Bucureşti", comercializată de Vel Pitar; creditele oferite în hiper­marketul Cora de UniCredit Consumer Finan­cing IFN au fost reglementate potrivit legii, iar etichetarea in­corectă a uleiului "Bunica" a fost retrasă etc. Con­sumatorii sunt acum mai corect informaţi şi pot lua decizii fără să fie induşi în eroare de mesaje publici­tare înşelătoare.

"Nu mai merge şi-aşa..."

- Este cunoscută vechea filozofie românească a lui "merge şi-aşa". Astăzi "merge" sau nu mai "mer­­ge"?

- Consumatorii din era digitală sunt mai bine in­for­maţi, mai conectaţi şi, poate, mai dispuşi să ac­cepte că, în primul rând, depinde de ei, de ceea ce ştiu, pentru a-şi rezolva problemele. Iar acest lucru este valabil pentru toţi consumatorii europeni. Filo­zofia "merge şi-aşa" nu ar trebui să existe în mentalul con­sumatorilor, indiferent de unde sunt. Atunci când tu, consumator, reprezinţi motorul economiei, tu eşti cel care ar trebui să stabileşti cum merg lucrurile, iar atunci când nu merg, să ieşi în faţă şi să îţi ceri drep­turile.

- În ultima vreme, s-a răspândit şi comerţul pe internet. Amatorii de cumpărături virtuale sunt protejaţi?

- În cadrul comerţului prin internet, firmele depun serioase eforturi pentru a cunoaşte cât mai multe despre comportamentul economic al utilizatorului. Dacă, prin programe speciale, o companie reuşeşte să colecteze datele mele personale - nu doar ce am cum­părat, ce am căutat pe internet, ci şi numele, adresa, seria şasiului maşinii mele - atunci aceste date se pot vinde altei firme care vrea să-mi vândă exact ce m-a interesat cândva. În acest sens, potenţialul cumpărător devine un "produs vândut"

- În materialele dvs. informative apare, adesea, termenul de "economie partajată". Ce presupune el?

- Expresia "economie partajată" ilustrează tranzac­ţiile de la consumator la consumator. Cu alte cuvinte, din această tranzacţie lipseşte magazinul, fir­ma. Tipul acesta de tranzacţii s-a diversificat, be­ne­ficiind de facilităţile aduse de existenţa internetului. Dar, în ultima vreme, se partajează şi resursele; de exemplu, un francez care vizitează Bucureştiul va lo­cui în apartamentul unui român, iar acesta va locui în apartamentul său de la Paris, când se va duce în vizită. Un alt exemplu: drumul cu autoturismul, folosind al­ternativ maşinile a două persoane care au traseu co­mun. În SUA, acest fenomen este încurajat prin crea­rea unei benzi speciale pe autostrăzi (carpool), dedi­cate automobilelor în care circulă minimum două per­soane. Aşa merg vecinii la slujbă: când cu maşina unu­ia, când cu a celuilalt.

- Cum poate deveni cineva membru al APC?

- Orice cetăţean român poate deveni membru APC România. Înscrierea se face la telefon 021.311.02.43, prin email: office@apc-romania.ro sau pe site-ul www.apc-romania.ro Membrii APC Ro­mâ­nia au dreptul la consultanţă gratuită (cum să redactezi o reclamaţie; dacă ai sau nu dreptate în a face reclamaţia; alte sfaturi), consiliere juridică, acces la studii de piaţă şi multe alte informaţii primite în exclusivitate şi cu întâietate.