Conf. univ. dr. COSTEL STANCIU - "Informăm, nu inspectăm"

Președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România (APC)

Vă amintiți de "Condica de sugestii și re­cla­mații?". Când intrai, înainte de '89, în­tr-o "Alimentara", într-un "Universal" sau în­tr-o "Cofetărie" și cereai respectivul catastif, vân­ză­torii intrau în panică. Dacă te vedeau încruntat și ob­servau că ai ceva de reclamat, te ucideau din pri­viri. Pentru "sugestii" erau mai toleranți. Prea multe nu aveai de spus, nici într-un caz, nici în celălalt. Nici de bine, nici de rău. Marfa nu se schimba, zâmbetul pe fața vân­zătoarelor nu-l puteai lipi nici cu prenadez, o aprovizionare mai bună nu îndrăzneai să pretinzi, că era caz politic. Unchiul meu, I.T., a făcut șase luni de pușcărie pentru că, primind o savarină stricată, și-a cerut banii înapoi, la o "Autoservire" din București. A ieșit scandal, casiera nu concepea să returneze suma, a venit miliția și... gata dosarul. Tulburarea li­niștii publice. Articolul 153. Cătușe pe loc. În ultimele două decenii și jumătate, amintirea acelor "condici" s-a estompat, comerțul a cunoscut o evoluție si­nuoa­să, în pas cu societatea și "meandrele" ei, iar ne­gus­torii și-au pierdut rolul de "oameni cu care era bine să fii prieten". Dintr-odată, au învățat să zâmbească și au ajuns să-ți plătească diferența de preț la o marfă, dacă o cumperi din alt loc mai ieftin. Când, într-o pâi­ne, am găsit, acum câțiva ani, o bucată de hârtie, patroana fabricii mi-a adus un coș întreg cu pâine caldă acasă. Când am găsit o șosetă descusută, cineva de la fabrică mi-a adus zece perechi de ciorapi. Intrând în Europa, comerțul românesc cu amănuntul și-a schimbat fața, chiar dacă nu peste tot. Da, mai există nervi în unele magazine, dar sistemul se autoreglează și-și produce propriul antidot... Cum ar fi Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APCR). Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele și unul dintre fon­datorii asociației, ne vorbește despre protecția de azi a con­sumatorilor. Nimeni nu se joacă cu APC România, organizație neguvernamentală de utilitate publică!

Înainte să cheltuiți, informați-vă!

- Ce este APC România?

- Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC) a luat ființă prin acordul de voință a 43 de membri fondatori, în data de 10 februarie 1990, și este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor. APC România este membru BEUC (Biroul European de Protecție a Consumatorilor) de la Bruxelles, pre­cum și membru al organizației Consumers Interna­tional. În comparație cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), asociația noastră nu desfășoară inspecții în magazine sau la sediile co­mercianților, fiind orientată în special spre măsuri de informare și educare a consumatorilor. Grație APC, consumatorul român și-a făurit o cultură a ca­lității rezultată din puterea comparației. La o ofertă mare de mărfuri, poți face extrem de multe com­parații. Mai ales dacă nu vrei să fii păcălit.

- Cu ce vă lăudați până acum?

- Vă imaginați că, într-un sfert de secol, studiile și pro­iectele noastre sunt foarte multe, majoritatea finanțate de Uniunea Europeană. Voi cita doar câteva: "Îm­bunătățirea reprezentării consumatorilor în Comi­tetul Național «Codex Alimentarius»", proiect închis în scurt timp de Ministerul Agriculturii; realizarea unei rețele cu privire la educația ecologică în școli; edu­carea consumatorilor cu privire la particularitățile alimentelor ecologice și ale celor obținute prin tehno­logii agricole nepoluante; campania "Vreau pâine curată" și multe altele. Consumatorii au putut găsi pe internet studiile noastre despre mașini de gătit, filtre de cafea, prăjitoare de pâine, radiatoare, aditivi ali­men­tari, telefonie mobilă, detergenți, lapte, eti­che­tarea produselor pentru copii și multe altele. Cu alte cu­vinte, au avut și au la dispoziție, în mod gratuit, toate informațiile posibile, toate testele necesare, astfel încât să-și cheltuiască banii, perfect informați. Practic, consultând studiile, proiectele și pliantele noastre, consumatorul român este o forță, în măsura în care cunoașterea este o forță.

"Vreau pâine curată"

- Vă propun să concretizăm interviul cu exem­ple. Nu toată lumea se uită pe internet. Mă duc, să zicem, la supermarket. Cum aleg produsele sigure, garantate?

- Să luăm întâi exemplul pâinii. Campania "Vreau pâi­ne curată" a fost o manifestare națională a so­cie­tății civile. Fiți atenți ca pâinea să aibă formă regu­lată, neturtită, bine crescută, neaplatizată, fără rupturi și fără urme de funingine sau cenușă. Suprafața cojii tre­buie să fie netedă, cu aspect lucios, nearsă, fără lipi­turi, pete, crăpături mai late de 1 cm, fără bășici sau zbârcituri. Coaja trebuie să fie rumenă, brună-aurie până la brun-roșcat (la pâinea neagră), aurie până la brun-deschis (la pâinea semialbă și integrală), aurie (la pâinea albă). Miezul, ca aspect, trebuie să se prezinte ca o masă uniformă, cu pori uniformi, fără cocoloașe și urme de făină nefrământată și fără stra­turi com­pacte de culoare albă. Consistența miezului trebuie să fie elastică, la o ușoară apăsare cu degetul să revină imediat la starea inițială, să nu se fărâ­mițeze, să nu fie lipicioasă și umedă la pipăit. Produ­cătorii nu au voie să pună coloranți, să vopsească pâi­nea, așa încât trebuie să avem mare grijă atunci când alegem o pâine "neagră".

"Nimeni nu analizează ce apă bem"

- Laptele, cafeaua și berea urmează pe listă...

- Căutăm lapte integral, dar acesta nu se găsește în magazine, ci doar la țărani și ferme. Firmele extrag smântâna din lapte. Se găsește totuși un lapte, așa-numit integral, care de fapt este un lapte procesat și normalizat la 3,7% grăsime. Urmărim apoi cea mai aromată cafea. Citim ambalajele. Producătorii sunt obligați să dezvăluie conținutul de apă! Știți câtă apă este permisă în pachetul de cafea? Maximum 12%! Din 100 de grame, peste un gram este apă! Căutați pe pachet sediul locului de produție și preambalare, nu­mele producătorului, al ambalatorului sau al comer­cian­tului. Nu uitați de data fabricației, de masa netă și abaterea de la gramaj, de conținutul de cofeină. Cât despre apa minerală, aceasta se deosebește de toate celelalte băuturi prin conținutul său bogat în săruri minerale: sulfați, cloruri și azotați (anioni) de calciu, mag­neziu, sodiu și potasiu (cationi). De aceea, nu este re­co­mandat abuzul în consumul acestor ape te­ra­peutice. Ele nu pot fi consumate în orice cantitate. "Aqua Carpatica" își face reclamă că este cea mai pură apă din țară. Reclama este incorectă și am sem­nalat-o deja la ANPC. O apă bună nu se judecă numai din punctul de vedere al unei singure caracteristici: fără nitrați. "Aqua Carpatica" fără nitrați este doar în sticla de 0,5 litri! Celelalte au alt izvor, prin urmare, altă calitate. Din păcate, în România, nu există nicio instituție specializată în analiza apei. Teoretic, ar fi ICA, Institutul de Cercetări Alimentare, dar, până când se vor regla lucrurile, APC vă recomandă să citiți eticheta și să cumpărați apa minerală în funcție de cantitatea de sodiu, calciu sau magneziu pe care o recomandă medicul. Dar cine garantează că ce scrie pe etichetă este cu adevărat controlat?

Alegeți berea la sticlă!

- E cald încă și toată România bea bere. Cum să te descurci cu câte reclame se dau la televizor?

- În general, alegerea unui tip de bere depinde de gustul fiecăruia. Regula supremă însă este modul de ambalare. Tradițional, cel mai bun capac pentru sticlă este capsula tip coroană metalică cu plută, având la interfața dintre plută și bere o foiță de aluminiu. În zilele noastre, pluta este înlocuită cu plastic. Dopurile, în în­tregime din plastic, sunt inferioare capsulelor me­ta­lice. Așadar, sticla este mai bună decât PET-ul. Ac­tual­mente, s-au inventat materiale plastice cu pro­prietăți de barieră foarte bune, dar noi vă sfătuim să alegeți ambalajele din sticlă, în special pe cele închise la culoare. Protecția pe care o oferă scade de la maro, ver­de, până la alb. Nu întâmplător, pe timpul lui Cea­ușescu, se obțineau cu "pile" sticlele de bere închise la culoare. Adevărul era cunoscut de atunci, pe cale em­pirică...

- În cercetările dvs. se includ și bunurile de larg consum casnic. Să zicem că vreau să-mi cumpăr o mașină "second hand" din Germania. Ce trebuie să am în vedere?

- ECC România a realizat un excelent ghid despre ceea ce înseamnă să achiziționezi un autoturism dintr-un alt stat membru UE, și care este disponibil pe site-ul: http://www.eccromania.ro/media/pdf/ achizitie_auto_ue_ro.pdf.

- Comerțul se face întotdeauna și cu un adaos de păcăleală. Care sunt cele mai incorecte practici comerciale din România?

- Pe 1 septembrie 2013, APC România a lansat "Cam­pania națională împotriva practicilor comer­cia­le incorecte pe piața din România" (etichetare in­co­rectă, publicitate înșelătoare, clauze abuzive în con­tracte, tehnici de vânzare incorecte etc.). Ca urmare a acestei campanii, s-au înregistrat mai multe rezultate concrete. De exemplu: s-a retras pâinea "București", comercializată de Vel Pitar; creditele oferite în hiper­marketul Cora de UniCredit Consumer Finan­cing IFN au fost reglementate potrivit legii, iar etichetarea in­corectă a uleiului "Bunica" a fost retrasă etc. Con­sumatorii sunt acum mai corect informați și pot lua decizii fără să fie induși în eroare de mesaje publici­tare înșelătoare.

"Nu mai merge și-așa..."

- Este cunoscută vechea filozofie românească a lui "merge și-așa". Astăzi "merge" sau nu mai "mer­­ge"?

- Consumatorii din era digitală sunt mai bine in­for­mați, mai conectați și, poate, mai dispuși să ac­cepte că, în primul rând, depinde de ei, de ceea ce știu, pentru a-și rezolva problemele. Iar acest lucru este valabil pentru toți consumatorii europeni. Filo­zofia "merge și-așa" nu ar trebui să existe în mentalul con­sumatorilor, indiferent de unde sunt. Atunci când tu, consumator, reprezinți motorul economiei, tu ești cel care ar trebui să stabilești cum merg lucrurile, iar atunci când nu merg, să ieși în față și să îți ceri drep­turile.

- În ultima vreme, s-a răspândit și comerțul pe internet. Amatorii de cumpărături virtuale sunt protejați?

- În cadrul comerțului prin internet, firmele depun serioase eforturi pentru a cunoaște cât mai multe despre comportamentul economic al utilizatorului. Dacă, prin programe speciale, o companie reușește să colecteze datele mele personale - nu doar ce am cum­părat, ce am căutat pe internet, ci și numele, adresa, seria șasiului mașinii mele - atunci aceste date se pot vinde altei firme care vrea să-mi vândă exact ce m-a interesat cândva. În acest sens, potențialul cumpărător devine un "produs vândut"

- În materialele dvs. informative apare, adesea, termenul de "economie partajată". Ce presupune el?

- Expresia "economie partajată" ilustrează tranzac­țiile de la consumator la consumator. Cu alte cuvinte, din această tranzacție lipsește magazinul, fir­ma. Tipul acesta de tranzacții s-a diversificat, be­ne­ficiind de facilitățile aduse de existența internetului. Dar, în ultima vreme, se partajează și resursele; de exemplu, un francez care vizitează Bucureștiul va lo­cui în apartamentul unui român, iar acesta va locui în apartamentul său de la Paris, când se va duce în vizită. Un alt exemplu: drumul cu autoturismul, folosind al­ternativ mașinile a două persoane care au traseu co­mun. În SUA, acest fenomen este încurajat prin crea­rea unei benzi speciale pe autostrăzi (carpool), dedi­cate automobilelor în care circulă minimum două per­soane. Așa merg vecinii la slujbă: când cu mașina unu­ia, când cu a celuilalt.

- Cum poate deveni cineva membru al APC?

- Orice cetățean român poate deveni membru APC România. Înscrierea se face la telefon 021.311.02.43, prin email: office@apc-romania.ro sau pe site-ul www.apc-romania.ro Membrii APC Ro­mâ­nia au dreptul la consultanță gratuită (cum să redactezi o reclamație; dacă ai sau nu dreptate în a face reclamația; alte sfaturi), consiliere juridică, acces la studii de piață și multe alte informații primite în exclusivitate și cu întâietate.