Adevărul amar despre energizantele dulci

- Este ceva la modă şi foarte... şic: "energizarea" cu tot felul de lichide-minune, de la clasicele, de acum, băuturi de tip cola, până la mult mai noile amestecuri de cofeină, taurină şi tot felul de stimulente. Au fost supranumite băuturile care "îţi dau aripi", fiind folosite de sportivii de ocazie, pentru a-şi creşte forţa de pe o zi pe alta, de studenţi, pentru a putea învăţa noaptea, dar şi de pretecăreţi, pentru a maximiza efectele alcoolului. Ce efect au, însă, asupra sănătăţii? La întrebarea aceasta vom încerca să răspundem în continuare -

Termenul de energizant, pus în legătură cu acest tip de băuturi, este o pură invenţie comercială. În realitate, aşa-numitele ener­gi­zante sunt nişte excitante care nu dau în niciun caz un plus de energie, ci doar ne ajută să o consumăm mai rapid pe cea existentă. Într-adevăr, cu ajutorul acestor băuturi, putem amâna somnul, apare chiar o stare pasageră de euforie, însă după câteva zeci de minute sau ore, apare reversul, adică o stare de slăbiciune extremă. Neurologii care au studiat fenomenul au observat că pentru o energizare reală, care să ne crească gradul de concentrare şi capacitatea de efort, nu funcţionează excitantele. Energizarea se obţine prin somn su­ficient şi la ore potrivite, prin respira­rea profundă a unui aer de calitate, prin consumul hranei bogate în anti­oxidanţi şi prin efortul fizic făcut în doze echilibrate. Această energizare reală nu aduce, însă, profit industriei băuturilor, care anul trecut a vândut un număr ameţitor de licori excitante (de ordinul miliardelor!), totul fiind cuantificat - evi­dent - în sume imense de bani. Aşa încât există toate motivele pentru a perpetua acest mit al energizării. Cum este el perpetuat? Prin acţiuni publicitare uriaşe, făcute la televizor, în cine­matografe, în marile com­petiţii sportive. De fapt, din preţul de cost pentru o doză de energizant, nici măcar jumătate nu reprezintă ingredientele sale, mai mult de 60% fiind cheltuieli pentru publicitate.

Compoziţia unui energizant

Peste 97% din conţinutul energizantelor este con­stituit din apă, aceasta fiind de multe ori şi singura com­ponentă cu adevărat sănătoasă din aceste băuturi. Din păcate, alături de apă există multe alte ingre­diente cu efect excitant, din combinarea cărora rezultă băuturi cu o toxicitate încă prea puţin cunoscută, mai ales pe termen mediu şi lung. Aceste substanţe, care merită o atenţie specială, sunt vinovate pentru multe din păcatele băuturilor energizante. Este de notorie­tate faptul că aceste băuturi dau adesea dependenţă, insomnii, stări de anxietate, incapacitate de concen­trare, sindrom de deficit de atenţie. Ele sunt conside­rate a fi nocive pentru adulţi, dar de-a dreptul pericu­loa­se pentru copii şi adolescenţi. Vom descrie în con­tinuare câteva din ingredientele cele mai contro­ver­sate din băuturile energizante.

Otrăvurile care "dau aripi"

* Zahărul alb - o singură doză de cola sau de altă băutură energizantă conţine întreaga raţie de zahăr permisă unui adult într-o zi. Or, foarte multe per­soane consumă multe asemenea doze pe zi, iar za­hărul este cel mai puternic agent de îngrăşare, de producere a ţesutului adipos în exces, afectând pan­creasul şi sistemul nervos.
* Acidul fosforic - este o substanţă 100% artificială, care afectează metabolismul calciului, având efecte distructive asupra dinţilor şi oaselor. De asemenea, inactivează o parte din sucurile şi enzi­mele digestive, producând balonare, sindromul de colon iritabil şi alte afecţiuni gastro-intestinale.
* Taurina - este un aminoacid extras iniţial din urina vacilor ori din testiculele taurilor (de unde şi numele). În prezent, taurina este obţinută prin sinteze chimice, fiind integrată în energizante ca stimulent al creierului. Culmea este că studii făcute recent de neurologi au arătat că taurina este mai degrabă sedativă decât stimulantă, acti­vând în creier (la nivelul talamu­sului) exact centrii care declanşează... som­nul. În prezent, în câteva ţări ale lumii, consumul de taurină este interzis sau restricţionat, iar unii biochimişti averti­zează că în combinaţie cu cofeina sau alcoolul are efecte dezastruoase asupra inimii şi sistemului nervos.
* Cofeina - în prezent este exci­tantul cel mai folosit de pe planetă, fiind extrasă - aşa cum o arată şi nu­mele - din cafea. Ea stimulează, pentru o perioadă de 1-2 ore, centrii din creier care ţin de atenţie şi de capacitatea de răspuns rapid la stimulii exteriori. Pro­blema este că, după ce trece efectul său excitant, creierul suferă o adevărată depresie, în care toate capacităţile sale sunt mult diminuate. În plus, cofeina din băuturile energi­zante mai are un mare deza­vantaj: este în stare pură. Dacă în cafea ea se găseşte alături de vitamine, minerale şi alte substanţe cu efect antioxidant, care-i temperează efectele ne­faste, în aceste băuturi ea este pură, fără nimic care să-i corecteze acţiunea.
* Gluconolactona - este o substanţă cu un nume complicat, dar pe care merită să-l reţineţi. O mai întâlnim pe etichete şi sub numele de gluco­ro­no­lactonă, gluconodeltalactonă sau E575, fiind omni­prezentă în băuturile energizante. A fost folosită în anii '60 de armata SUA, ca drog (!), în doze mari, pen­tru a ajuta soldaţii să suporte mai bine starea de depresie şi anxietate produsă de războiul din Viet­nam. S-a renunţat la ea, după ce a dat numeroase efecte adver­se, cum ar fi atacurile de panică sau mani­festările psihotice, atât în timpul administrării, cât şi după întreru­pe­rea sa. Ulterior, a fost rebotezată E575, fiind per­misă în multe ţări, deşi efectele sale nocive sunt de notorietate. Unii neurologi susţin că în com­binaţie cu cofeina şi tau­rina, con­stituie o otravă pentru cre­ier, iar în combinaţie cu al­coolul, are efecte cu adevărat dezas­truoa­se. În prezent, sunt anchetate mai multe cazuri de tulburări cardio­vas­culare (inclusiv infarct) sau ner­voase, produse de consumul repetat al acestei substanţe.

Dependenţa de energizante

Cireaşa de pe tortul afacerii cu energizante este faptul că aceste băuturi dau destul de rapid depen­denţă. Iar o persoană dependentă este clientul ideal pentru cei care vând aceste licori "fermecate", ea fiind nevoită mereu şi mereu să le cumpere, dozele tre­buind chiar uşor crescute în timp. Şi nu doar ener­gizantele tari, pe bază de taurină şi gluconolac­tonă dau dependenţă, ci şi aparent inofensivele băuturi de tip cola, pe care părinţii şi bunicii le cumpără copiilor. Mai multe studii făcute în Statele Unite, Franţa şi Canada, arată că există copii dependenţi de cofeina şi zahărul din băuturile de tip cola şi, mai mult, aceş­tia prezintă o agresivitate, o agitaţie şi o lipsă de aten­ţie mult ridicate faţă de ceilalţi copii. Sindromul defi­citului de atenţie (celebrul ADHD) este aproape ga­ran­tat la micuţii amatori de cola, ceea ce a pus pro­fe­sorii şi medicii pediatri în alertă. La iniţiativa lor, în unele ţări, vânzarea de băuturi de tip cola sau a altor energizante cu cofeină este interzisă în apropierea şcolilor.

Alcool + energizante = sinucideri

La tineri şi la adolescenţi, problema dependenţei de energizante este şi mai spinoasă. Ei au acces neli­mitat la aceste băuturi, care de multe ori produc su­pra­ponderalitate sau obezitate, din cauza conţinu­tului de zahăr şi de stimulenţi ai apetitului alimentar. As­pectul corporal (grăsimea) al băutorilor de energi­zan­te produce depresie, pe care aceştia o tratează - cum altfel? - cu aceleaşi excitante. Iar după ingerarea pen­tru o perioadă îndelungată a băuturilor energi­zante, creierul se obişnuieşte să funcţioneze doar în prezenţa substanţelor chimice pe care ele le conţin. Odată opri­tă administrarea acestor excitante, scoarţa cerebrală nu mai eliberează suficienţi neurotrans­mi­ţători (care produc stările de calm, bucurie, relaxare etc.) ceea ce face ca dependenţii să aibă nevoie rapid de o nouă doză de energizant, pentru a fi atenţi, pentru a putea socializa sau chiar pentru a se putea relaxa.
Nu putem încheia capitolul dependenţei fără a vorbi despre amestecul energizantelor cu alcool, care este la mare modă printre tinerii din România. Spe­cialiştii ştiu încă foarte puţine despre amestecul dintre alcool, taurină, gluconolactonă şi cofeină, dar sunt raportate tot mai multe cazuri de infarct, crize psi­hotice şi chiar sinucideri în rândul tinerilor care ames­tecă vodca sau alte tării cu băuturile energizante. Mai mult, se pare că teribila dependenţă de alcool se in­stalează mai rapid la cei care beau aceste combinaţii puternic euforizante. Medicii care au tratat astfel de dependenţi spun că problemele lor sunt mai mari decât cele ale dependenţilor de heroină - drogul cel mai periculos dintre cele folosite.

Eliminarea dependenţei de energizante

Se face treptat, cel mai adesea înlocuind răul mai mare, adică băuturile energizante, cu răul mai mic, adică băuturile naturale, bogate în cofeină. Aşadar, pentru a nu brusca sistemul nervos, într-o primă fază, se vor înlocui energizantele sintetice cu cafeaua cla­sică şi cu ceaiul verde. Acesta din urmă are un conţi­nut de cofeină mai mare decât ne-am putea imagina (uneori mai mare şi decât al cafelei), la care se adaugă teina, care este un alt excitant. Pe de altă parte, ceaiul verde conţine şi foarte mulţi antioxidanţi care-i com­pensează acţiu­nea. Ceaiul verde, în combinaţie cu coaja de lămâie, cu mierea polifloră, are efecte stimu­lente nervoase uimitor de puternice, mai ales în concentraţii şi doze mari, fiind un excelent înlocuitor al energizantelor nocive. În afara acestei substituţii, există şi câteva remedii naturiste care pot ajuta la eli­minarea rapidă a dependenţei de băuturile excitante:
* Magneziul marin japonez - este o formă de magneziu naturală, extrem de uşor asimilabilă, care ajută la îmbunătăţirea concentrării, a atenţiei, com­bătând eficient astenia şi lipsa de tonus. Practic, are acelaşi efecte pozitive ca băuturile energizante, dar fără reacţiile adverse.
* Passiflora - este un ex­ce­lent calmant natural, care ajută dependenţii de energizante să se relaxeze, să-şi recapete gradat somnul odihnitor, aşa încât să poată ieşi din cercul vicios pro­dus de substanţele excitante. Se recomandă administrarea sa, în combinaţie cu magneziul.
* Lăptişorul de matcă - are o acţiune cu adevărat eficientă, el ajutând la refacerea porţiunilor din sistemul nervos afectate de dependenţa de substanţe exci­tante. Practic, mecanismele neuro-chimice ale depen­denţei sunt inactivate, în timp, de acest produs, mai ales atunci când este administrat în combinaţii cu anti­oxidanţi puternici, cum ar fi armurariul, extractul de coacăz negru sau ginsengul indian.

Atenţie la băuturile cu "0 zahăr"!

Sub presiunea nutriţioniştilor care au acuzat producătorii de băuturi energizante că sunt printre principalii vinovaţi de epidemia de obezitate care afectează lumea occidentală, a mai apărut o gă­selniţă comercială: băuturile fără zahăr. În cazul acestora, dincolo de reclamă, situaţia este perfect definită de zicala: "Am nimerit din lac în puţ", pentru că zahărul a fost înlocuit cu îndulcitori sintetici, de zeci de ori mai nocivi. Mai exact, în aceste băuturi găsim următoarele otrăvuri:
* Ciclamatul (E952) - are o putere de în­dul­cire de 30 de ori mai mare decât cea a zahă­rului, dar este atât de toxic, încât a fost interzis în Statele Unite. El produce leziuni la nivelul fica­tului şi al pancreasului, iar la bărbaţi scade con­centraţia de hormoni masculini şi produce... atro­fierea testiculelor.
* Zaharina (E954) - este adesea folosită în combinaţie cu ciclamatul, având ca şi acesta, 0 calorii şi o mare putere de îndulcire. Singura pro­blemă cu această substanţă este că predispune la alergii şi la cancer. Unii nutriţionişti, fideli produ­cătorilor de băuturi, ne asigură că este un agent cancerigen slab, dar nu explică şi ce se întâmplă prin administrarea repetată a acestui cancerigen. Oricum, în multe ţări, administrarea zaharinei este interzisă, mai ales femeilor însărcinate şi copiilor.
* Aspartamul (E951) - este cel mai contro­versat îndulcitor sintetic. De fapt, aspartamul este interzis în mai bine de un sfert din ţările lumii, deoarece produce depresie, dureri de cap, anumite forme de cancer, stimulează comportamentul agresiv la copii. Şi încă un lucru: aspartamul şi zaharina stimulează puternic apetitul alimentar, predispunând la obezitate.