Viruşii iubesc căldura şi "societatea"
"Gripa estivală" nu este o gripă "veritabilă", ci o infecţie virală cu o evoluţie mai blândă. Dacă la o gripă ne simţim de la o clipă la alta grav bolnavi, infecţia virală debutează de obicei cu o uşoară jenă în gât sau cu un guturai. Încet-încet, pot apărea însă şi febra, frisoanele, durerile de membre, cap şi urechi, până când ne vom simţi complet epuizaţi şi va trebui să ne întindem pe pat, în vreme ce afară toată lumea se bucură de farmecul verii şi mănâncă îngheţată.
Germenii patogeni ai gripei estivale se deosebesc de cei din lunile de iarnă. Viruşii care declanşează aceste răceli vara supravieţuiesc foarte bine în condiţii de umiditate crescută şi temperaturi ridicate. Există mai mult de 200 de tipuri diferite de viruşi ce pot provoca gripă şi infecţii virale ale căilor respiratorii superioare. Vara sunt activi mai ales enteroviruşii, coronaviruşii şi adenoviruşii.
Germenii gripei estivale se transmit prin intermediul picăturilor de salivă. Bolnavul împrăştie viruşii în aer în momentul când vorbeşte, strănută sau tuşeşte. Un risc sporit de contagiune îl prezintă îndeosebi locurile unde se află adunate un mare număr de persoane: ştrandurile, petrecerile la un grătar în grădină, spectacolele în aer liber sau mijloacele de transport în comun. Dar şi un pasager care îşi suflă nasul zgomotos ori trage salve de strănuturi pe un scaun învecinat cu dvs., în avionul ce vă poartă către o minunată destinaţie de concediu, împroaşcă microorganisme în aer.
Am fi apăraţi dacă am evita aglomeraţia. Dar, pentru că ne hotărâm cu greu să ne lipsim de lucrurile care ne fac plăcere, specialiştii ne îndeamnă: "Ţineţi-vă la distanţă de persoanele care strănută sau tuşesc. Iar bolnavii ar trebui să aibă ei înşişi înţelepciunea de a nu sta în imediata apropiere a celor sănătoşi, pentru a nu-i contamina". În autobuz sau în avion, batista ţinută ca o mască la nas şi la gură vă poate proteja precum un mic scut. Întrucât viruşii se transmit şi prin contact direct (strângerea mâinilor, atingerea clanţelor, a balustradelor), aveţi posibilitatea de a reduce pericolul de contagiune, spălându-vă des pe mâini.
În general, un rol important în lupta împotriva contaminării îl joacă predispoziţia, respectiv capacitatea de rezistenţă a propriului sistem imunitar. Iar aceasta, din păcate, nu este totdeauna optimă în lunile de vară.
O persoană din cinci se îmbolnăveşte în concediu
Pentru mulţi oameni, perioada de dinaintea vacanţei este una dintre cele mai stresante - şi, după cum se ştie, stresul slăbeşte sistemul imunitar: vrem să rezolvăm repede ultimele lucrări la birou, ne facem pregătirile de concediu, aranjăm geamantanele, lăsăm pisica în grija unor prieteni. După ce am dus la bun sfârşit toate acestea, călătoria în alte părţi ale globului ne obligă, în primul rând, să ne adaptăm la schimbarea de fus orar şi la condiţiile climaterice, ca şi la o alimentaţie exotică - o provocare în plus pentru sistemul nostru imunitar.
Ne bucurăm tot anul, visând la deliciile vacanţei: la băile de soare, la zilele petrecute la piscină ori pe marginea ei, pe şezlong, la lecţiile de scufundări sau la plimbările cu bicicleta pe munte. Dar, expunerea continuă la o temperatură ridicată, mai ales concomitent cu sportul, ne solicită enorm organismul. După eforturi mari, depuse la 30°C sau mai mult, timp de peste 60 de minute, el va avea nevoie de 6 până la 27 de ore pentru a se reface. Însă cine e dispus să acorde corpului său răgazul necesar de odihnă, când poate să-şi încheie ziua într-un mod atât de plăcut, cu un cocktail în faţă, într-un bar sau pe ringul de dans?...
Şi scăderile de temperatură, vara, constituie un considerabil risc de îmbolnăvire. "Capacitatea naturală de apărare a organismului se reduce, când unele regiuni ale corpului se răcesc", atrag atenţia specialiştii. "De exemplu, atunci când suntem transpiraţi şi ne retragem la umbră. Acolo, evaporarea transpiraţiei ne răcoreşte brusc. Şi instalaţiile de aer condiţionat ne răcesc corpul". Totodată, ele usucă, asemenea caniculei sau curentului (lângă ferestrele deschise ori într-o maşină decapotabilă), mucoasele nasului şi ale cavităţii bucale, ceea ce anihilează funcţia lor de barieră de protecţie.
Risc de pneumonii
Dacă vă apare, deodată, o jenă în gât, şi membrele încep să vă doară, băgaţi-vă în pat fără întârziere, oricât v-ar tenta să mergeţi la plajă sau într-o excursie. Organismul dvs. are urgentă nevoie de odihnă şi de un aport crescut de lichide, între doi şi trei litri pe zi. Vă va consola faptul că o gripă estivală nu durează, de regulă, mai mult de trei-patru zile, aşadar, trece considerabil mai repede decât o răceală din timpul iernii. Dacă boala depăşeşte o săptămână, dacă apar în plus şi tulburări cardiovasculare, dacă simptomele se agravează ori febra trece de 39°C, luaţi imediat legătura cu un medic. În special la copii, bătrâni, ca şi la persoanele cu un sistem imunitar deficitar, se poate produce o suprainfectare bacteriană, de pildă sub forma unei pneumonii. Medicul vă va prescrie antibioticul corespunzător. Antibioticele nu acţionează însă asupra viruşilor ce au declanşat gripa.
Atenţie, boala revine!
Nici cei care şi-au petrecut ultimul concediu zăcând în patul din camera lor de hotel nu sunt scutiţi de o nouă îmbolnăvire. Căci viruşii estivali nu sunt diferiţi doar de la o zonă geografică la alta. Specialiştii ne explică: "Dacă ne-am infecta cu un anumit virus într-o vară, aceasta nu ne protejează, din păcate, de o nouă contaminare în anul următor. Viruşii sunt extrem de rafinaţi şi mobili, ei îşi schimbă informaţia genetică şi ne atacă iarăşi, ca microorganisme modificate. De aceea, este imposibil să prevedem câţi oameni se vor îmbolnăvi în vara aceasta".
Dacă aţi avut frecvent asemenea infecţii virale, discutaţi cu medicul dvs. de familie sau cu un internist despre un vaccin antigripal. Acesta vă oferă protecţie pentru şase până la douăsprezece luni. Deoarece se administrează de regulă în lunile septembrie-octombrie, adică înainte de începutul sezonului de gripe din toamnă, el acoperă în mod normal şi vara anului următor. Trebuie să reţineţi însă că vaccinul vă apără doar de viruşii gripali, nu şi de microorganismele responsabile pentru simple răceli. Totuşi, epidemiologii recomandă folosirea vaccinului antigripal în fiecare an.
Europenii au, în medie, o dată sau de două ori pe an infecţii virale ale căilor respiratorii superioare. Însă aceasta nu trebuie să se întâmple în mod obligatoriu vara. În proporţie de 90%, gripa estivală se consideră a fi autoprovocată. Dar cine ar putea să ne-o ia în nume de rău nouă, celor dornici de soare, după o iarnă atât de lungă? Seduşi de vară, ne îmbrăcăm prea subţire, ne delectăm cu băuturi de la gheaţă şi dăm aerul condiţionat din maşină la maximum.
Ceaiuri şi alte remedii
* Când ne aflăm în raza de acţiune a unei instalaţii de aer condiţionat setată la o temperatură prea joasă, mai ales în avion, ne pot fi de ajutor un şal sau un pulover.
* Băuturile calde combat răcirea tractului digestiv, care duce la o creştere a vulnerabilităţii faţă de afecţiunile gastrointestinale în perioada concediului. În ţările sudice, de pildă în Turcia sau Maroc, oamenii beau tocmai pe caniculă băuturi fierbinţi, de preferinţă ceai aromat adus din Ceylon sau ceai preparat din mentă marocană, îndulcit cu zahăr din belşug. O tradiţie chibzuită, întrucât ceaiul fierbinte dă organismului semnalul de a-şi reduce producţia de căldură, compensând prin răcorire căldura tubului digestiv.
Scăpaţi de stres!
Încercaţi, îndeosebi în perioada premergătoare concediului, să vă gospodăriţi raţional rezervele de energie. Scăderea nivelului de stres reprezintă cel mai bun scut împotriva oricărui tip de gripă. Nu amânaţi până în ultimul moment achiziţionarea costumului de baie şi a cremei de protecţie solară sau răspunsul la întrebarea unde vă veţi caza de această dată animalul de companie? Şi, înainte de a vă lua zborul spre paradisul mult visatei vacanţe, nu este neapărat necesar să vă debarasaţi biroul de toate dosarele aflate în lucru, ca şi când n-aţi avea intenţia să vă mai întoarceţi vreodată din concediu.
* Sistemul imunitar vi-l puteţi întări prin practicarea regulată a unui sport, mişcare în aer liber şi o alimentaţie bogată în vitamina C, de exemplu: mere, kiwi, grepfrut şi ardei.
* În acelaşi scop, medicina ayurvedică recomandă, pe lângă suficiente ore de somn, câte o cană de apă cu lămâie, luată în fiecare dimineaţă, pe parcursul întregului an: apa se dă într-un clocot, apoi se lasă la răcit şi, când temperatura ei a coborât la circa 40°C, se amestecă în ea zeama stoarsă de la jumătate de lămâie şi o linguriţă de miere.
* O altă variantă, la fel de eficientă, este ceaiul de ghimbir: cinci rondele tăiate dintr-o rădăcină de ghimbir se fierb într-un litru de apă, timp de cinci minute. Ceaiul se bea cu înghiţituri mici, pe durata întregii zile.
* Administrarea zincului (neapărat organic) poate fi, de asemenea, utilă, fiindcă o carenţă de zinc vă expune la infecţii. Discutaţi, însă, în prealabil, cu medicul dvs. de familie, deoarece administrarea pe termen lung poate duce, pe de altă parte, la un deficit de cupru, provocând dezechilibre în zona gastrointestinală.
Astfel întăriţi, n-ar trebui să mai aveţi probleme. Noi vă dorim o vară sănătoasă şi netulburată, să puteţi fredona surâzând refrenul unei cunoscute melodii de jazz: "Summertime, and the livin' is easy..." ("E vară şi viaţa e uşoară...").
Cum vă ajutaţi cel mai bine
- Leacuri tradiţionale şi alte remedii pentru combaterea gripei estivale -
Dureri de cap şi membre
* Infuzia din flori de muşeţel şi cea de salvie au efect dezinflamator (3-4 căni pe zi).
* Remediul homeopatic Aconitum atenuează durerile de cap şi de membre şi stimulează activitatea sistemului imunitar.
Guturai
* Picăturile pentru nas cu acţiune antiinflamatoare pot fi întrebuinţate de 3 ori pe zi, însă nu mai mult de 10 zile.
* Cineolul (un ingredient activ, conţinut de uleiul de eucalipt) ajută la degajarea sinusurilor şi bronhiilor încărcate cu mucozităţi.
Dureri în gât
* Tablete cu substanţe antiinflamatoare şi analgezice (ex. Mucosolvan).
* Gargară cu salvie: turnaţi apă clocotită peste 5 frunze de salvie, infuzaţi 10 minute, strecuraţi. Faceţi gargară de mai multe ori pe zi.
* Ceaiul de sânziene atenuează inflamaţiile faringelui şi laringelui, ameliorând durerile de gât.
Tuse
* Extractul de cimbru are efect expectorant.
* Extractul de iederă acţionează antispastic, uşurând respiraţia.
* Extractul de muşcată ameliorează bronşita.
* Siropurile "Favisan" şi "Daciaplant" au efect emolient şi dezinfectant şi un gust foarte plăcut.
Febră
* Compresele reci scad febra: înmuiaţi două şervete în apă rece, înfăşuraţi-le în jurul gambelor, acoperindu-le cu câte un prosop uscat şi ţineţi-le 15 minute. Procedura se repetă de 3 ori.
* Sudoraţie: beţi 1-2 căni de ceai fierbinte, preparat din flori de tei sau soc, apoi băgaţi-vă în pat şi înveliţi-vă bine.
Prevenţie activă
3 sugestii profilactice
* Făcând multă mişcare în aer liber (minimum 30 de minute zilnic), vă asiguraţi rezervele necesare de vitamina D.
* Limitaţi consumul de alcool şi de ţigări. (Şi mai bine, renunţaţi cu totul la ele.)
* Duşuri alternative: dimineaţa, ţineţi picioarele sub duş, alternând apa caldă cu cea rece, la intervale de 3 minute.
3 sfaturi de igienă
* Spălaţi-vă mâinile regulat, de exemplu, după ce aţi atins clanţe, balustrade, întrerupătoare electrice, butoane de la lift sau de la bancomate.
* Salutaţi fără să daţi mâna.
* Nu vă apropiaţi de persoanele bolnave şi evitaţi aglomeraţiile.
PRIMUL AJUTOR
* Beţi multe lichide, pentru a elimina din organism germenii patogeni (2-3 litri de băuturi calde pe zi).
* Inhalaţiile cu eucalipt sau mentol calmează căile respiratorii.
* Baia cu camfor ameliorează simptomele gripei şi eliberează căile respiratorii. Atenţie: e contraindicată dacă aveţi febră!
* Remediile homeopatice luate încă din stadiul incipient pot împiedica apariţia simptomelor. Când boala s-a declanşat deja, ele ajută, printre altele, la combaterea frisoanelor şi a durerilor din membre.
Cum să vă feriţi de gripa estivală
* Nu vă odihniţi la umbră, purtând costumul de baie ud.
* Schimbaţi imediat îmbrăcămintea în care aţi transpirat, făcând sport.
* Nu staţi în curent. Un şal vă va fi totdeauna de folos.
* În avionul care vă duce spre destinaţia de vacanţă, purtaţi o eşarfă sau un pulover.
* Nu setaţi aparatul de aer condiţionat la o temperatură prea joasă. Când intraţi într-un spaţiu prevăzut cu instalaţie de climatizare, îmbrăcaţi-vă cu o jachetă.
* Nu consumaţi băuturi reci în cantitate mare (peste 0,5 litri).
* Nu staţi în soare mai mult de 2-3 ore.
* După o oră de sport în condiţii de caniculă (peste 30°C), permiteţi corpului dvs. un răstimp de odihnă de minimum 6 ore.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
