Încercăm să dăm la o parte pânza de păianjen de pe ochii politicienilor, amintindu-le că recenta descindere a înaltului oaspete de la Washington a vizat întreaga societate românească, mersul ei către viitor, sub umbrela statului de drept. Aşadar, alegerile europarlamentare au trecut ca un accelerat prin gara din Mizil. Să ne întoarcem la lucrurile care contează. Spre exemplu, cât de bine au înţeles forţele politice de la putere, în frunte cu Victor Ponta al... III-lea, că nu vor mai putea repeta "marţea neagră", decât cu riscul de a compromite poziţia României pe scena politică internaţională? Au fost sau nu au fost digerate corespunzător recomandările ferme de peste Ocean cu privire la întărirea şi "impersonalizarea" instituţiilor şi la consolidarea domniei legii? Despre toate acestea, accentuând contextul global în care ne aflăm, ne-a vorbit profesorul Mircea Coşea, o personalitate de anvergură europeană, fost secretar de stat şi europarlamentar.
"Războiul rece a fost şi este din nou o soluţie de salvare"
- Domnule profesor, cum apreciaţi recentul "desant" american la Bucureşti, în frunte cu vicepreşedintele Joe Biden?
- Cred că România a devenit importantă pentru SUA, ceea ce explică desele şi importantele vizite ale oficialilor americani. Destabilizarea mondială, adică revenirea lumii la un nou "război rece", este una din raţiunile acestei vizite. Actuala etapă a funcţionării sistemului economic mondial nu putea să nu influenţeze situaţia geopolitică, raportul de forţe dintre principalii poli de putere (SUA, Rusia, UE şi China). Nucleul de bază al întregului sistem economic mondial a fost cuplul "sistem bancar-companii multinaţionale", care a condus lumea spre un eşec: criza economică şi financiară. Acest eşec a marcat, din punctul meu de vedere, începutul unei noi etape a funcţionării sistemului economic global. Părerea mea este că reîntoarcerea la o perioadă de tipul celei denumite "războiul rece" era inevitabilă, încă din perioada 2008-2010. Din lipsă de spaţiu, analizăm numai acţiunea Rusiei, de recucerire a fostelor teritorii sovietice. Ce observăm? Rusia a iniţiat şi pus în practică o politică inteligentă de revenire la rangul de superputere, prin măsuri graduale de plasare a adversarului în situaţie de "non combat". A mizat pe lipsa de reacţie serioasă a comunităţii internaţionale, prin două mijloace: infiltrarea masivă de capital rusesc pe pieţele occidentale şi, mai ales, practicarea unor politici de "adormire" a Europei, prin crearea senzaţiei de siguranţă a aprovizionării cu energie. Evident, perdantul acestei perioade este UE. Reîntoarcerea la războiul rece nu este, aşadar, urmarea "unei obrăznicii a lui Putin" şi nici situaţia Crimeei. Este o urmare logică a unei crize determinate de eşecul unui model de dezvoltare, grefată pe incapacitatea creării unui nou model. Războiul rece a fost şi este din nou o soluţie de salvare, căci creşterea economiei militare va crea cu uşurinţă locuri de muncă, iar psihoza temerii de război va anihila revendicările sociale. Poate este cinic şi neinspirat, dar ceea ce Victor Ponta a declarat la Uzina de Avioane Craiova este semnificativ pentru modul în care interpretează politicienii raportul dintre economie şi război. Domnia sa spunea, adresându-se muncitorilor:"Vă dau o veste proastă: va fi război. Vestea bună este că veţi avea de lucru".
- Ce se întâmplă, totuşi, în România? Prin ce a stârnit ea interesul Americii?
- România nici nu ar fi contat dacă nu s-ar găsi la graniţa cu zona de influenţă a Rusiei. Locul nostru pe hartă ne ridică deodată la nivelul unei ţări importante, dar nu pentru că am putea juca un rol militar sau diplomatic, ci pentru că ne aflăm doar la două sute de kilometri de Odessa. Proximitatea pare a fi atributul nostru în concepţia geo-militară americană; deci, conform minimei logici militare, România va deveni cel mai înaintat punct de apărare/atac al SUA/NATO la graniţa cu Rusia. Este foarte probabil ca, pe lângă Scutul de la Deveselu şi baza militară din Dobrogea, România să fie aleasă ca loc de staţionare a unor forţe americane mai importante.
"Există, şi trebuie spus răspicat, pericolul deturnării României, prin malversaţiuni politice, de la calea sa europeană şi pro-occidentală"
- Cu toate astea, tema principală a dialogului româno-american de la Bucureşti n-a fost NATO, ci lupta anti-corupţie. Cum explicaţi?
- Americanii au înţeles că nu pot oferi bazelor militare de pe teritoriul României, garanţii de stabilitate, în condiţiile în care România a dezvoltat în ultimii douăzeci şi cinci de ani un tip de stat ce nu poate garanta stabilitatea şi loialitatea faţă de aliaţii săi. Asta, deşi este membru NATO, deşi luptă în Afganistan, deşi se declară de dimineaţa până seara pro-occidentală. Actualul tip de stat pe care îl avem poartă denumirea de "stat capturat", adică un stat în care instituţiile acţionează în sprijinul şi pentru protecţia unor persoane, a unor grupuri de interese economice sau politice, reglementând prin legi, ordonanţe de urgenţă sau orice alt document oficial, acţiuni în folosul unilateral al clientelei politice. Este de ajuns să reamintim cum a acţionat statul român în cazul privatizării Petrom, Oltchim sau CFR Marfă, sau parlamentul în cazul "marţea neagră", pentru a demonstra capturarea statului român de către clientela politică. Pentru americani, statul capturat este un important element de instabilitate, deoarece el nu se supune interesului naţional, ci acelui grup. Astfel, se pot aştepta ca la presiunea unuia dintre gupuri ("baronii"), portul Constanţa să treacă, printr-o lege sau ordonanţă de urgenţă, de la administrarea guvernamentală la cea locală, cu implicaţii dezastruoase asupra importanţei militare strategice a portului, în contextul actualei situaţii geopolitice. Iată de ce americanii insistă atât de mult asupra problemei corupţiei. Există teama vulnerabilităţii statului capturat care s-a construit pentru a facilita, dar şi pentru a proteja corupţia, aşa cum există teama ca, în cazul în care justiţia devine din ce în ce mai eficientă, cei care conduc de facto statul capturat (numiţi la noi baroni, iar la alţii oligarhi) să încerce salvarea lor prin trădarea intereselor ţării, în favoarea unor puteri străine care le-ar conferi imunitate. Există, şi trebuie spus răspicat, pericolul deturnării României, prin malversaţiuni politice, de la calea sa europeană şi pro-occidentală.
"Arma pe care Rusia o poate folosi împotriva României nu este tancul, ci capitalul"
- Cât de importantă este protecţia militară oferită României de SUA şi NATO? Credeţi că, la nevoie, ar sări cineva în sprijinul nostru?
- Protecţia pe care SUA şi NATO o oferă României, în actualul context al tensiunilor din estul său, este, fără îndoială, una dintre cele mai benefice realităţi ale ultimilor douăzeci şi cinci de ani. Este greu de imaginat care ar fi fost soarta României fără această protecţie şi cum s-ar fi apărat de tendinţele destabilizatoare, nu numai din partea Rusiei, dar şi din partea politicii guvernului maghiar, de sprijinire a proceselor de autonomizare teritorială. Problema este, însă, doar pe jumătate rezolvată, căci protecţia se acordă doar în cazul unor intervenţii militare. După părerea mea, o intervenţie militară asupra României este aproape imposibilă, nu pentru că Rusia nu ar putea acest lucru, ci pentru că nu are nevoie de aşa ceva. Arma pe care Rusia o poate folosi împotriva noastră nu este tancul, ci capitalul. Neglijăm faptul că economia românească este "plină" de capital rusesc, de la "Alrom" la "Lukoil", ca şi de o mulţime de alte afaceri cu capital rusesc, mascate în firme aparent de alte naţionalităţi. Pe de altă parte, trebuie spus că investiţiile americane se situează în economia românească de abia pe locul 12, iar afaceri de tipul Bechtel mai mult ne-au sărăcit, decât îmbogăţit; Ford, pe de altă parte, nu reuşeşte să-şi ţină promisiunile privind obiectivele producţiei la Craiova. De aceea, cred că este momentul ca oficialităţile noastre să treacă de la aplauze şi discursuri slugarnice, la negocieri serioase şi demne cu Administraţia americană. Ar trebui să plece de la o întrebare simplă: ce rol i se rezervă României în contextul reizbucnirii războiului rece? Va avea rolul de locaţie a unor baze militare sau rolul de stabilizator politic al zonei Mării Negre? Desigur, a doua variantă este cea dorită, dar pentru asta România are nevoie de un puternic sprijin material, atât de natură investiţională, cât şi de cooptare, în calitate de partener, la marile proiecte energetice ale zonei. Este o oportunitate istorică, pe care nu ar trebui să o pierdem, dar, până una-alta, se pare că o pierdem, deoarece costurile tot noi le vom plăti. Obligaţia pe linie NATO de a suplimenta cheltuielile militare la circa 2% din PIB este un lux pentru bugetul României, şi nu se poate susţine decât prin reducerea altor cheltuieli extrem de presante, cum ar fi cele pentru educaţie şi sănătate.
"Revoluţia din '89 a fost deturnată de la obiectivele ei"
- După un sfert de veac de la evenimentele din 1989, vicepreşedintele Joe Biden a vorbit de revoluţia română "neterminată". Cum comentaţi?
- Da, le dau dreptate americanilor atunci când spun că revoluţia română nu a fost terminată. După cum am afirmat în volumul meu intitulat "România subterană", publicat în 2002, revoluţia a fost deturnată de la obiectivele ei, devenind o oportunitate istorică pentru anumite grupuri de forţă, provenite din vechile structuri comuniste, nu numai de a se salva, ci şi de a-şi folosi informaţiile şi relaţiile pe care le deţineau, pentru transferul unei importante părţi a avuţiei naţionale în proprietatea lor. Revoluţia nu s-a încheiat, şi pentru că societatea şi economia românească nu au identificat şi asimilat corect şi eficient principiile şi valorile economiei de piaţă. S-a creat doar forma, dar conţinutul, atunci când nu a fost complet ignorat, a fost deturnat spre interese politice şi economice de grup. Astfel, economia de piaţă românească nu a asimilat cultura relaţiei contractuale, ci pe cea a relaţiei clientelare; sursa principală a acumulării de capital nu o reprezintă profitul afacerii, ci banul public, preluat prin relaţii clientelare din bugetul statului. Într-o perioadă istorică extrem de scurtă, clientela politică a acumulat averi personale pe care o economie de piaţă adevărată nu le-ar fi putut realiza decât în decenii. Ca o consecinţă, economia de piaţă românească a condus la o stratificare rapidă a societăţii, în contradicţie cu tendinţele europene actuale, de reducere a diferenţelor prin politici de solidaritate şi coeziune socială.
"Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care d-l Biden a calificat lupta împotriva corupţiei ca fiind patriotism"
- Vă rog să comentaţi cele mai dure expresii legate de corupţie pe care le-a folosit Joe Biden: "corupţia este un cancer", "corupţia este o altă faţă a tiraniei", "lupta împotriva corupţiei este patriotism", "nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de lege", "statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională".
- Remarc apropierea discursului domnului Biden din 2014, de cel al celebrului politolog american Zbigniew Brzezinski, din 1983, pentru a marca nu numai continuitatea gândirii politice americane, ci şi importanţa deosebită pe care, încă din anii '80, SUA o acordau pericolului pe care corupţia îl reprezintă pentru o naţiune, nu numai din punct de vedere economic, dar şi al securităţii naţionale. Mai mult, din expresiile d-lui Biden, reiese faptul că America nu poate concepe o relaţie politică de parteneriat, puternică şi de durată, cu cei care nu înţeleg pericolul corupţiei şi nu acţionează impotriva ei. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care d-l Biden a calificat lupta împotriva corupţiei ca fiind patriotism. Oare nu ar trebui să ne întrebăm cât de patrioţi sunt aleşii noştri care, sub scutul imunităţii, ocrotesc corupţia, se străduiesc să o amnistieze şi contestă deciziile justiţiei? Zice d-l Biden că am putea asimila corupţia cu un cancer, dar mi se pare o analogie puţin forţată, căci dacă, în multe cazuri, cancerul este o boală incurabilă, în cazul corupţiei sunt imense şanse de vindecare, dacă există medicamentul numit voinţă politică. Din păcate, cu actuala clasă politică, sunt puţine şanse să dispunem de acest medicament.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
