NOUTĂŢI MEDICALE

Două roşii pentru o viaţă lungă

"5 pe zi" - sub această de­viză, Uniunea Europeană a de­ma­rat în anii trecuţi o campanie prin care suntem îndemnaţi să mâncăm 5 porţii de legume şi fructe pe zi. Dar cât de mare trebuie să fie o porţie, şi oare este obligatoriu să mâncăm zilnic cinci? Un studiu repre­zentativ răspunde acum la aceste întrebări. Deprinderile alimentare ale unui nu­măr de 65.000 de englezi au fost cer­cetate vreme de zece ani. Re­zultatul: cu cât subiecţii au con­sumat mai mult fructe şi zarza­va­turi, cu atât mai scăzut a fost riscul lor de îmbol­năvire sau de deces. La 5 porţii pe zi, procentul a fost de 29%, iar la 7 porţii s-a ajuns chiar la 36%. Ca mărime a porţiilor, la fructe s-a stabilit 150 de grame, ceea ce înseamnă greuta­tea unui măr, a unei piersici mari sau a 2-3 prune. Pentru legume, o porţie s-a fixat la 75 de gra­­me, de exemplu două roşii mici sau patru ciuperci mari sau un ardei. Pentru a atinge o porţie, trebuie deci con­sumate mai puţine legume decât fruc­te, deşi cerce­tătorii au constatat că legumele coboară riscul decese­lor mai tare ca fructele.

Statul mult pe scaun face popoul lat?

Se pare că da. Cercetă­to­rii de la Universitatea din Tel Aviv afirmă că presiunea con­stantă exercitată de scaun asupra muş­chilor fesieri îi face pe aceştia mai volu­minoşi. În la­bo­rator, ei au supus presiunii celule de gră­sime, mai mult timp. Lipidele conţinute în ele s-au lipit şi s-au întărit, iar conţinutul în grăsimi al celu­lelor s-a dublat. Reme­diul: să ne ridicăm cât mai des de pe scaunul de la birou, pen­tru a face câţiva paşi.

Sport în loc de pilule

Mişcare pe reţetă - pentru mulţi bolnavi, soluţia aceasta ar fi o alternativă optimă la medicamente. La această concluzie au ajuns cercetătorii renumitei "Harvard Medical School", care în colaborare cu alte institute de profil au realizat peste 300 de studii, cu aproximativ 340.000 de participanţi. Efectul po­zitiv al sportului este cu­noscut de mult, dar de data aceasta, oamenii de ştiinţă au vrut să afle cine are putere mai mare de vindecare şi de scădere a riscului morţii: medica­men­tele sau mişcarea? Re­zultatul: majoritatea pa­cienţilor care suferi­se­ră un atac cerebral s-au recuperat mult mai repe­de atunci când au apelat la mişcare decât atunci când au preferat medi­ca­mentele. În cazul pacien­ţilor cu diabet de tip II sau boli de inimă, table­tele au ajutat la fel de mult ca şi sportul, lăsând însă în urma lor multe efecte secundare nedorite. Concluzia: nu renunţaţi complet la medicamente, dar însoţiţi-le, pe cât se poate, cu sport. Sănătatea va fi mai aproape.

Căsătoriile ne lenevesc

Cu o verighetă pe deget, oamenii devin mai delă­sători. În urma unui stu­diu realizat de sociologii Uni­versităţii din Heidel­berg pe 11.000 de parti­ci­panţi, s-a ajuns la con­clu­zia că via­ţa sportivă nu se po­tri­veşte deloc cu că­sătoria. Cuplurile care locuiesc împreună sunt cele mai leneşe, urmate de pere­chile cu domiciliisepa­rate, care se mişcă ceva mai mult. Interesant este că după 50 de ani, bărbaţii de­vin din nou mai activi. Să fie de vină "ofilirea" căsă­toriei, care nu mai prezin­tă atâta interes ca la în­ceput, sau nevestele sunt acelea care îşi împing bărba­ţii către mişcare, ca să-i ferească de boli? Indiferent care este răspunsul, mişcarea la 50 de ani mai adaugă 10 ani de viaţă (afirmă spe­cialiştii).