De ce iubim femeile

"Dacă şi bărbaţii de stat din România ar fi fost la înăl­ţimea femeilor pe care le aveţi, ţara dumneavoastră ar fi fost acum mult mai mult decât ce este azi".

Observaţia îi aparţine unui fost înalt oficial occidental la Bucureşti. E o mărturisire făcută în privat unei colege de presă, una dintre acele femei pe care nu le preţuim în­deajuns pentru ceea ce fac, zi de zi, pentru ca România să fie o ţară în care mai merită să-ţi investeşti visurile. E o fe­meie curajoasă colega mea, iar oficialul occidental a in­sistat să o cunoască, pentru a-i putea spune personal cât de mult admiră atitudinea ei şi pentru a o încuraja în lupta ei împotriva unui sistem absurd şi abject. Cu acel prilej, i-a povestit despre cât de mult l-a impresionat curajul fe­meilor din România. I-a vorbit elogios şi extrem de per­tinent des­pre Monica Macovei, despre Mona Muscă, despre Laura Codruţa Kovesi şi despre multe alte femei pe care nu le veţi vedea niciodată la televizor altfel decât făcute troacă de porci de către "bărbaţii" din presă sau politică, amane­taţi unor interese de gaşcă.
Mi-am amintit observaţia înaltului reprezentant occi­dental la Bucureşti când, zilele trecute, Ambasada Statelor Unite ale Americii în ţara noastră a acordat, în premieră la noi, premiul "Woman of Courage" ("Femeie curajoasă"). Şefa Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a fost prima femeie din România, onorată cu premiul instituit în 2007 de fostul secretar de stat al SUA, Condoleezza Rice, pentru a celebra activitatea fe­me­ilor curajoase din întreaga lume. Într-o ceremonie desfă­şurată la ambasadă, însărcinatul cu afaceri al SUA, Duane Butcher, a vorbit despre faptul că "Laura Codruţa Kovesi a demonstrat un curaj extraordinar, luptând împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. Ea este o forţă care luptă pentru reforma justiţiei şi a statului de drept".
La 40 de ani, Laura Kovesi are un CV impresionant. Din mai 2013 deţine funcţia de procuror-şef al DNA, după ce, anterior, a fost reprezentant al Ministerului Jus­tiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană şi procuror-ge­neral al României. Sub conducerea sa, DNA a iniţiat dosare importante de corupţie la nivel înalt, cele mai recente fiind cele ale lui Nicuşor Constantinescu, Adrian Duicu şi Radu Ma­zăre. Puneţi lângă numele Laurei Kovesi numele Mă­dălinei Alexandrescu şi al Codruţei Strîmb, cele două ju­decătoare care şi-au asumat verdictele extrem de dure din "Dosarul Transferurilor", şi veţi înţelege că avem dreptul la speranţă. Puneţi lângă numele Laurei Kovesi, numele Mo­nicăi Macovei, şi veţi vedea că putem fi o voce pu­ter­nică şi distinctă în Europa. Puneţi numele Monei Muscă şi veţi înţelege că mai există verticalitate şi onoare în ţara aceas­ta. Puneţi numele Lyei Benjamin, un istoric de re­nume in­ternaţional, puneţi numele poetei şi dizidentei anti-co­mu­niste Ana Blandiana, puneţi numele reporterului On­dine Gherguţ, cea care a demascat reţele infracţionale din po­litică şi din serviciile de informaţii, al Vioricăi Ma­rincaş, un sclipitor comisar-şef de poliţie, sau al Feliciei Ien­cu­lescu-Popovici, antreprenoare şi ecologistă, toate pre­miate recent de ambasada SUA, alături de Laura Ko­vesi, şi îi veţi da dreptate oficialului occidental. Dacă ar fi şi băr­baţii de stat din România la înălţimea femeilor noastre...