Economia şi-a luat avânt anul trecut, a crescut cu 3,5%, consumul este şi el în creştere, putem, aşadar, să fim fericiţi. Poate că am fi bucuroşi de toate aceste veşti, dacă, paradoxal, tot guvernul nu ne-ar lua cu asalt portofelele. Ale noastre şi ale companiilor. Tot felul de taxe s-au revărsat din imaginaţia executivului, care s-a dovedit mai fecund în inventarea lor decât un scriitor sud-american. Taxele din agricultură, taxa pe stâlp şi, mai nou, taxa pe combustibil. Dacă până acum benzina şi motorina erau scumpe, ne puteam măcar consola cu gândul că, raportate la celelalte ţări din Uniunea Europeană, preţurile la combustibil în România erau printre cele mai mici. Concuram, ca de obicei, cu Bulgaria. Şi era foarte firesc, pentru că salariile noastre se pot compara doar cu cele ale vecinilor de la sud de Dunăre. Ei bine, acum ne-am luat avânt şi i-am depăşit, dar nu numai pe bulgari, ci şi pe mulţi dintre partenerii noştri din uniune. Concret, acum plătim pe combustibili mai mult decât: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Austria, Spania şi Franţa. Da, nu e o greşeală, aţi citit bine, acum îţi poţi lua un litru de motorină mai ieftin decât în România, din Luxemburg (1,181 euro), Franţa (1,301 euro), Austria (1,315) şi Spania (1,330). La noi, motorina costă acum nici mai mult nici mai puţin de 1,358 euro pe litru. Comparaţia cu salariile din ţările occidentale aş spune că nu are niciun rost, dar haideţi totuşi să aruncăm o privire şi asupra lor. Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, salariile medii în euro, la paritatea puterii de cumpărare, sunt: Luxemburg - 2966 euro, Austria - 2474, euro, Franţa - 2077 euro şi Spania - 1693 euro. Ştiţi cât e la noi salariul mediu în euro, conform aceleiaşi organizaţii? 686 de euro! Atât. Asta înseamnă că noi, dintr-un salariu mediu lunar, ne putem cumpăra, de acum, 505 litri de motorină, iar un spaniol, care e cel mai prost plătit din exemplul de mai sus - 1254 de litri. Adică, după ce că mai suntem şi săraci, avem şi preţurile mai mari decât cei mai bogaţi.
Şi acum să vedem ce vrea să facă, de fapt, guvernul, cu banii noştri. Dacă tot e să ne fluiere vântul prin buzunare, măcar să ştim şi noi de ce, nu? Ei bine, domnul Victor Ponta a spus că banii vor merge la infrastructură. Adică, la accelerarea construcţiei de autostrăzi, pentru că, tot dânsul a spus, la noi sunt multe accidente, tocmai din cauza calităţii proaste a şoselelor. Mai că l-am crede pe cuvânt şi am pune şi noi umărul la ridicarea ţării pe cele mai măreţe culmi ale progresului, dacă nu am avea la dispoziţie câteva cifre (statistica, bat-o vina, dacă ar fi fost liberă sub comunism, cădea regimul în primii cinci ani, cu tot cu tancurile sovietice). Ei bine, cifrele ne spun că noi avem bani de autostrăzi, drumuri şi căi ferate, doar că nu facem nimic cu ei. Concret, între 2007 şi 2013, am luat de la Uniunea Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial "Transport" doar 596,8 milioane de euro, deşi am avut la dispoziţie 4,5 miliarde de euro. Aşadar, până acum, aproape 4 miliarde de euro au rămas nefolosiţi. În schimb, introducem o acciză în plus la carburanţi ca să facem autostrăzi?!
Mai mult decât atât, după ce a introdus taxa respectivă, guvernul se trezeşte, în al doisprezecelea ceas, că ea ar putea să îi afecteze pe transportatori, care, la rândul lor, vor scumpi serviciile şi vor determina o creştere în lanţ a preţurilor, care ne va afecta pe toţi. Aşa că domnul Victor Ponta a elaborat o ordonanţă de urgenţă, prin care să restituie transportatorilor 4 eurocenţi din cei 7. Şi atunci, dacă transportatorii nu vor plăti taxa decât în parte, dacă agricultorii vor primi şi ei banii înapoi, pe capul cui vor apăsa această taxă şi preţurile nesimţite de la pompă? E simplu. Pe capul dumneavoastră, dragi automobilişti amatori, mai mult sau mai puţin săraci.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
