OSCAR, ediţia 86

- Anul acesta, ceremonia Oscarurilor nu a produs surprize prea mari. Ca de obicei, un spectacol grandios, după reţetă americană, multe vedete, rochii superbe şi cea mai mare audienţă din istorie. "12 ani de sclavie", marele câştigător. Leonardo DiCaprio, marele nedreptăţit -

Covorul roşu

Premiile Oscar de anul acesta au început, ca de obicei, cu maratonul covorului roşu. Trei ore şi jumă­tate a durat defilarea vedetelor prin faţa a sute de admiratori, fotografi şi peste 40 de milioane de tele­spectatori. În ciuda vremii mohorâte şi reci, starurile şi-au făcut o sosire de-a dreptul solară, îmbrăcate în cele mai somptuoase ţinute ale marilor creatori de modă. Paiete, decolteuri, bijuterii fabuloase şi rochii de prinţesă cu trene lungi au dat glamour începutului ceremoniei. Prin tradiţie, această pri­mă parte a spec­tacolului de premiere a ce­lor mai bune filme ameri­cane este dedicată, în între­gime, modei, defilarea ve­de­telor fiind comen­ta­tă, apoi, în presă, cu atri­bute nu totdeauna "dulci". Şi gesturile lor sunt vânate de fotoreporteri, orice amă­nunt fiind transformat în eve­niment. Anul acesta, deşi s-a împiedicat din nou pe covorul roşu, Jennifer Lawrence a atras, probabil, cele mai multe priviri. Nu doar pentru că este una din­tre frumuseţile de moment ale Hollywood-ului, dar şi pentru că purta o superbă ro­chie Dior, cu spatele dez­golit, pe care strălucea un singur "mic" accesoriu: un colier de diamante Neil Lane, în valoare de două milioane de dolari... Destul de ieftin, ar spune Charlize Theron, care a apărut într-o rochie neagră Dior, poate un pic prea monumentală, însă având la gât un colier Harry Winston de 15 mili­oa­ne de dolari(!). O apari­ţie spectaculoasă a avut şi nou sosita în galeria vede­te­lor, negresa Lupita Nyong'o, distinsă cu Oscarul pentru rol secundar, care a ales o rochie primăvăratică şi va­poroasă, creaţie Prada. Con­trastul dintre azuriul mătă­sii şi pielea ei de abanos a făcut-o să pară străluci­toare. Sandra Bullock a apărut într-o sublimă rochie albastru-închis, realizată de Alexander McQueen; Amy Adams, într-o rochie gen columnă, strânsă pe corp şi cu câteva mici bibiluri, semnată Gucci. Sim­pli­tatea rochiei a lăsat spaţiu pentru a se vedea mai bine bijuteriile Tiffany, printre care o brăţară cu dia­mante galbene de un milion şi jumătate de dolari. Angelina Jolie a fost îmbrăcată destul de clasic, într-o rochie argintie, Elie Saab, dar discreţia, elegan­ţa şi rafinamentul ei, precum şi faptul că era la braţul lui Brad Pitt, impecabil şi zâmbitor, i-a făcut pe co­men­tatori s-o plaseze pe locul întâi. Senzaţia serii a fost, totuşi, Cate Blanchett. De vină nu a fost doar ro­chia Armani, brodată cu cristale Swarovski, ci şi atitu­dinea ei de regină, sporită şi de Oscarul pe care l-a purtat, puţin mai târziu, în mâini...

Spectacol grandios, reţetă americană

Gazda serii a fost Ellen DeGeneres, care a făcut, efectiv, un "one man show", încercând, pe de o parte, să ţină decernarea premiilor la rang de spectacol, şi pe de altă parte să relaxeze atmosfera plină de emoţii din sală. I-au reuşit amândouă. Inteligentă şi dezin­voltă, a transformat cele patru ore de spectacol într-un show plin de momente inedite, umor şi... bani, cum a fost, de pildă, scena cu telefonul ei personal, pe care l-a folosit pentru o fotografie colectivă, care a doborât orice record pe internet. Fotografia a fost redistribuită pe Twitter de peste trei milioane de ori. De fapt, "im­pro­vizaţia" a fost pusă la cale de producătorul tele­fonului Samsung, care a promis un dolar pentru fie­care fotografie retrimisă pe reţeaua de socializare, dar a şi plătit o taxă cum numai la Oscaruri se poate plăti: 1,8 milioane de dolari pentru o jumătate de minut de publicitate...

Premiile

Le ştiţi deja. Le-aţi aflat de la televizor şi din presă, iar gurile rele spun că au fost îm­părţite subiectiv. Ma­rele câştigător a fost filmul "12 ani de sclavie", care a luat premiul pentru cel mai bun film. Povestea este banală şi se petrece în perioada când sclavia încă nu era abolită în sudul Americii: un ne­gru liber, din Was­hington, ajunge prin neşansă în sud, devine sclav şi încearcă să se salveze. Un film cuminte, cu multe clişee, însă politically correct. Un alt premiu, legat de acelaşi film, este pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, luat pe merit de Lupita Nyong'o, pentru interpretarea sclavei Patsey. Născută în Mexic, dar cu părinţi de origine keniană (tatăl ei este senator şi mama conduce o orga­nizaţie de luptă împotriva cancerului), Lupita şi-a făcut studiile de artă drama­tică la Yale, este plină de energie, discretă şi are stil. Este în plină ascensiune la Hollywood şi cu siguranţă vom mai auzi de ea. Deşi are un rol secundar în film, Brad Pitt a urcat pe scenă pentru a primi premiul cel mare, el fiind producătorul peliculei.
Cel mai premiat film este însă "Gravity": şapte statuete. Aici povestea este şi mai simplă: un cosmo­naut (Sandra Bullock) rămâne suspendat în spaţiu şi încearcă să ajungă înapoi, pe Pământ, cu ajutorul unei capsule de rezervă, de pe o altă staţie orbitală. Atât. Marele chichirez al filmului este că toată acţiunea se petrece în spaţiu, pe orbita Pământului. Însă dacă nu te cheamă Prunariu, nu eşti pasionat de science-fic­tion sau de filmele 3D, cu mare lucru la sfârşit nu te alegi. Doar cu rumegarea, timp de două ore, a ideii că iată, umanitatea a reuşit să simuleze destul de bine, în sălile de cinema, viaţa cosmonauţilor. Un soi de ex­periment încare s-au investit peste o sută de mili­oane de dolari, s-au încasat peste şapte sute şi singu­rul premiu justificat ar fi cel al regizorului Alfonso Cuaron. În rest, probabil că şi-a spus cuvântul ex­perienţa producătorului, acelaşi care a realizat şi seria de filme "Harry Potter". Tot la marii câştigători, de data aceasta pe merit - intră Matthew McConaughey şi Cate Blanchett, pentru cel mai bun actor în rol prin­cipal şi cea mai bună actriţă în rol principal. McCo­naughey face un rol de mare clasă, interpretând un electrician bolnav de SIDA, în "Dallas Buyers Club". Personajul său, pe moarte, se revoltă împo­triva siste­mului ticăloşit din spitalele americane şi porneşte să îşi caute singur tratament alternativ, în toate colţurile lumii. Jared Leto, din aceeaşi poveste, a luat premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar. Poate că totul le-a reuşit atât de bine celor doi datorită regiei foarte bune a francezului Jean-Marc Vallée. Cât des­pre Cate Blanchett, ea şi-a surclasat cu mult rivalele aflate în competiţie. Rolul ei în "Blue Jasmine" (o tragi-comedie realizată de Woody Allen) a fost jucat impecabil: o new-yorkeză picată din viaţa îmburghezită în lumea reală, unde des­coperă că iubirea are aceleaşi reguli, indi­ferent de statutul social.

Marii pierzători

Şi-acum ajungem la partea tristă a pre­miilor Oscar: marii pierzători. Ba, putem să-i numim, fără exagerare, marii nedrep­tăţiţi. În capul listei stă Leonardo DiCa­prio, cu un rol magistral făcut în "Lupul de pe Wall Street". A treia oară când este nomi­na­lizat şi nu ia premiu. (Nemulţu­mirea a fost virală pe internet.) Dar cea mai mare ne­drep­tate este că filmul "Ea" a fost sub­clasat faţă de valoarea lui. Din fericire, a luat premiul pentru cel mai bun scenariu, dar dintre toate filmele preten­dente la Os­car, este cel mai tulburător. O poveste des­pre înstrăinarea societăţii su­per-tehnologi­zate, despre omul modern, care devine o insulă însingurată, ajungând în cele din urmă să se îndră­gos­tească, prin calculator, de un sistem de operare cu voce umană. Cu si­guranţă că premierea unui astfel de film nu cadra cu brăţările şi colierele de mili­oane de dolari ale vedetelor şi nu pica bine în mijlocul unui show strălucitor, cu statuete de aur, ba poate chiar că la Holly­wood, nimeni nu vrea să se întrebe, deocam­da­tă, cât mai valorează succesul, când dictăm scrisori de mâ­nă unui computer, avem prieteni virtuali, facem sex vir­tual şi însuşi înţelesul iubirii începe să se schimbe.
Conform protocolului, decernarea premiilor a fost urmată de "petrecerea de după", organizată de re­vista "Vanity Fair". Alte rochii de seară, alte bijuterii. Accesul presei interzis.


Premiile importante:

* Cel mai bun film: "12 ani de sclavie".
* Cel mai bun regizor: Alfonso Cuaron - "Gravity: Misiune în spaţiu".
* Cea mai bună actriţă în rol principal: Cate Blanchett - "Blue Jasmine".
* Cel mai bun actor în rol principal: Matthew McCo­naughey - "Dallas Buyers Club".
* Cea mai bună actriţă în rol secundar: Lupita Nyong'o - "12 ani de sclavie".
* Cel mai bun actor în rol secundar: Jared Leto - "Dallas Buyers Club".
o Cel mai bun scenariu original: "Ea".