Cazul dvs. este puţin mai neobişnuit, prin faptul că ticurile faciale pe care le-aţi dobândit şi care definesc, în mare parte, sindromul Tourette, debutează de obicei în copilărie, fiind mai rar întâlnite la persoanele de vârsta dvs. (28 de ani). Aceste ticuri sunt, de fapt, manierisme semivoluntare şi se pot manifesta sub formă de grimase, tresăriri ale ochilor şi gurii, răsucirea capului sau ridicarea repetitivă din umeri. Mişcările repetitive, habituale sau ale feţei, nu sunt chiar voluntare, dar sunt compulsive, ca nişte nevoi urgente, asemănătoare, spre exemplu, cu nevoia imperioasă de scărpinare. Uneori, aceste ticuri pot fi reprimate, pentru ca, în final, să izbucnească totuşi. Deşi cauzele acestei afecţiuni rămân puţin cunoscute, se pare că acest gen de mişcări repetitive au la origine un metabolism anormal, al unor neurotransmiţători cerebrali. Fără îndoială, această tulburare este, adesea, mai mult frustrantă decât gravă, chiar dacă stresul emoţional poate accentua ticurile şi poate fixa atenţia involuntară asupra lor. Este important să se ştie că există anumite afecţiuni ce pot însoţi sindromul Tourette, cum ar fi tulburarea obsesiv compulsivă, autismul, problemele de control al mâniei şi, uneori, abilităţile sociale scăzute. Persoanele cu sindromul Tourette pot avea şi perioade asimptomatice, pentru că, în mod obişnuit, manifestările să diminueze cu vârsta şi, în final, să poată dispărea cu desăvârşire. Aşa stând lucrurile, vă sfătuiesc să luaţi legătura cu un medic specialist neurolog, singurul în măsură să stabilească dacă aveţi, într-adevăr, boala ticurilor, în funcţie de istoricul familial şi examinarea fizică sau, dacă este cazul să efectuaţi anumite teste necesare pentru excluderea altor afecţiuni.
Adesea, nu este nevoie de niciun tratament special pentru sindromul Tourette, însă, alteori, pot fi de folos mici cantităţi de agonişti dopaminergici de tipul bromcriptinei şi pramipexolului. În cazul ticurilor uşoare, vi s-ar putea recomanda doze mici de clonidină, un medicament antidepresiv, sau de donazepam (antiepileptic). Doze mici de medicamente antipsihotice (neuroleptice), ca de exemplu haloperidol, pinozide şi flufenazina pot controla mai bine ticurile multiple, dar prezintă, totodată, şi efecte adverse semnificative, fiind rezervate de obicei afecţiunilor mai severe.
Şi medicina naturistă oferă remedii capabile să asigure un bun control asupra ticurilor, mai ales dacă se administrează în completarea medicaţiei alopate. De aceea, în măsura în care se confirmă existenţa sindromului Tourette, vă rog să luaţi legătura cu mine în vederea stabilirii unei conduite terapeutice complementare.
Să auzim numai de bine!
Dr. MIHAELA A. POP - medic primar homeopat, Bucureşti, tel. 0740/52/07/55, e-mail: ariana.pop@gmail.com
"Obosesc repede, sunt hipertensivă şi depresivă"
(Răspuns pentru MARIA ENACHE - Buzău, F. AS 1097)
Episodul pe care l-aţi descris, produs în urmă cu două luni, cu vertij, ameţeli puternice şi tulburări de echilibru, poate fi explicat cel mai probabil ca fiind de natură vasculară, pe fondul aterosclerozei şi hipertensiunii de care suferiţi. Tomografia craniană pe care aţi efectuat-o imediat după a fost foarte bine venită, întrucât a clarificat diagnosticul (excluzând un proces de altă natură). Cum staţi cu glicemia, pentru că nu aţi amintit nimic de ea? Oboseala, depresia şi anxietatea sunt urmările acelui episod de vertij.
Iată sfatul meu - completaţi tratamentul alopat, indicat de medicul specialist, cu următoarele remedii:
* Tratament floral Bach (Aspen, Gorse, Mustard, Impatiens şi Wild Rose) împotriva anxietăţii şi apatiei.
* Tratament cu gemoderivate (extract din mlădiţe de păducel şi sânger) împotriva hipertensiunii şi a fenomenelor trombotice.
* Scădeţi colesterolul, ţineţi dietă şi luaţi Crestor, Policosanol (extract din trestie de zahăr) şi gemoderivate (extract din mlădiţe de măslin şi arţar). Pe măsură ce colesterolul scade, scădeţi şi cantitatea de Crestor.
Toate aceste tratamente naturiste să fie de lungă durată şi schimbate la 2-3 luni.
Succes şi sănătate!
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"Urechile mi se înfundă şi îmi vâjâie capul, iar tratamentele ORL şi psihiatrice nu mă ajută"
(Răspuns pentru ELENA MĂNĂILĂ - Buzău, F. AS 1091)
Acufenele sau tinnitus (vâjâieli sau ţiuituri în urechi) sunt senzaţii sonore care nu-şi găsesc originea într-o sursă de sunet exterioară pacientului. Ele pot fi subiective (percepute numai de bolnav) şi obiective (sesizate atât de pacient, cât şi de anturaj). Acufenele subiective nu sunt o boală de sine stătătoare, ci un simptom în cazul unor tulburări funcţionale de diferite tipuri şi localizări, care, în timp, pot duce la pierderea calităţii vieţii (insomnie, anxietate, depresie etc.). Acufenele de care suferiţi dvs. au o etiologie neurosenzorială, fiind percepute drept sunete continue sau intermitente, egale sau pulsatile, vâjâit, ţiuit, foşnet, şuierat etc. Adesea sunt însoţite de hipoacuzie neurosenzorială (slăbirea auzului), vertij, tulburări de echilibru, greţuri, vărsături şi transpiraţii. Stresul, hipertensiunea arterială, insuficienţa circulatorie vertebro-bazilară, diabetul zaharat sau expunerea la zgomot şi intemperii (din anamneză) pot fi cauza sau factorul favorizant în declanşarea acufenelor şi tulburărilor de echilibru. În discuţie intră şi hipertonia musculaturii cefei din spondiloza cervicală, care modifică activitatea spontană a căilor nervoase de la nivelul ganglionilor spinali cervicali, către nucleii auditivi cu apariţia de vertij, hipoacuzie, acufene, cefalee. Cu tratament, prognosticul acufenelor simptomatice în cazul unui sindrom de coloană cervicală este bun (dispariţia sau atenuarea zgomotelor), însă fără tratament, cu cât perioada de evoluţie a unui zgomot otic este mai lungă, cu atât este mai puţin posibil ca acesta să dispară.
Tratamentul tinnitusului este complex, adesea individualizat, şi se poate schematiza astfel: exerciţii fizice, aplicaţii locale calde (lumină infraroşie tip Sollux), unde scurte, masaj cervical. Terapia medicamentoasă constă în perfuzii cu lidocaină/procaine, pentoxifilină/oxybral, vitaminele B1 şi B6, mezoterapie cu Gerovital H3, administrare orală de Ginkgo Biloba (Circulaţie cerebrală "Fares" - ceai) şi Rivotril/Sedatif PC. Sunt utile procedeele psihoterapeutice de tip: training autogen, terapie comportamentală şi aromaterapie cu efect sedativ, seara la culcare, cu Ocnasept (aerosol salin, 100% natural, cu extract din levănţică, busuioc, mentă, muşeţel). "Ocnasept" poate fi comandat la tel/fax: 0269/21.78.61, tel. 0733/67.87.85, e-mail: sanmed@online. asconet.ro