Legea Roşia Montană a căzut la vot!

Încă o victorie majoră pe drumul anevoios de salvare a Roşiei Montane!

Cu toate aranjamentele murdare din Camera Deputaţilor, unde şeful operaţiunilor a fost de­sem­nat "greul" Iulian Iancu, cunoscutul goldist, ocolit sis­te­matic de DNA, votul final dat Legii Minelor (rescrisă par­că la comanda Gold Corporation) a dat câştig de cauză respingerii, nu adoptării. Cu numai 160 de voturi "pentru", în loc de 204, câte ar fi fost necesare, legea a devenit rebut. Deşi 44 de membri ai PNL au votat DA, la fel cum au votat 105 membri ai PSD, restul de deputaţi liberali (21) şi 10 deputaţi social-democraţi s-au alăturat opoziţiei, votând NU sau abţinându-se. Cel mai "spectaculos" a fost jocul liberalilor. Înţeleşi cu Antonescu (redevenit goldist, după episodul scurt al opoziţiei din toamnă), toţi membrii PNL urmau să voteze DA. La fel, toţi membrii PSD. S-a dat o pa­uză şi, când au văzut la televizor că tinerii au ocupat se­diile partidelor din Cluj-Napoca şi sediul Avocatului Po­po­rului din Bucureşti, multora le-au cedat nervii. Şi-au dat seama că aranjamentul cu bosul de la partid risca să-i arun­ce în ridicol, că nu vor mai putea da ochii cu alegătorii, că se­diile PNL, PDL şi PSD din toate oraşele ţării vor fi ocu­pate. Ca urmare, mulţi dintre ei au lăsat-o mai "moale", pu­nân­du-şi la adăpost statutul printr-un vot liber, potrivit con­ştiinţei fiecăruia. Sigur pe sine şi pe înţelegerea cu "subal­ter­nii", Crin Antonescu a avut, la rândul lui, un şoc la afla­rea veştii că legea a fost respinsă: "Ce se întâmplă? Era o lege bună... Vom vedea dacă nu cumva e cazul să facem al­ta, o să vorbesc cu primul ministru". Aşadar, până mai ieri anti-goldist, azi pus din nou pe lista lobby-iştilor Gol­dului, unde soţia sa, Adina Vălean, a excelat în văzul Eu­ropei, Crin Antonescu îşi dezamăgeşte susţinătorii. Săr­mani politicieni de carton! După o zi nebună în parlament, îşi pierd uzul raţiunii şi-şi anulează şi bruma de simpatie de care se bucurau ca urmare a unor decizii anterioare, de parcă însuşi stăpânul iadului, Scaraoţchi, i-ar fi şoptit dom­nului Antonescu la ureche: "Votează DA şi pune-ţi partidul la zid; fă-l de râsul lumii!" În fine, pe 10 decem­brie, zi internaţională a drepturilor omului, în casele opo­nen­ţilor proiectului minier de la Roşia Montană, ca şi în mul­te locuri din ţară, s-a cântat "Oda bucuriei". Lacrimi de bucu­rie au curs la Bucureşti, la Câmpeni, la Abrud, la Cluj-Na­poca, la Constanţa ori la Albac. Nu s-a câştigat răz­boiul, dar o mare bătălie, da. Lovitura a fost năucitoare pen­tru RMGC, mai ales că data de 11 decembrie era stabilită, de la Toronto, ca dată a unei decizii "obligatorii" în favoa­rea proiectului minier. Mii de trăsnete şi fulgere, mii şi mi­lioa­ne de dolari pierduţi la bursă (acţiunile s-au prăbuşit ins­tan­taneu, de la 1,15 la 0,89 dolari)! Sindicatul minier cu nu­me corporatist, Viitorul mineritului, înfiinţat de RMGC, a vărsat lacrimi şi mai amare: "Prin votul iresponsabil de as­tăzi, Parlamentul ne-a semnat condamnarea la moarte. Am ră­mas trăsniţi când am văzut votul din Camera Depu­ta­ţilor, prin care s-a pus cruce mineritului în România!" Op­timiştii de serviciu de la Bursă, aşteptând cu înfrigurare vo­tul pozitiv ce se anunţa drept sigur, se lăudau cu doar câteva ore înainte de şedinţa parlamentară de la Bucureşti: "Dacă aţi fi cumpărat acţiuni Gabriel Resources de 1000 de do­lari în 10 septembrie, azi aţi fi avut 1.850 de dolari! Dar dacă aţi fi investit un milion de dolari? 1.850.000 de dolari în doar 3 luni!" Nenorocire! Cum spuneam, după vot, totul a luat-o la vale. De s-ar întâmpla la fel şi cu liderii USL, ero­daţi de politica lor antinaţională.