Potrivit unui comunicat al Alburnus Maior, "Comisia, contestată de sutele de mii de protestatari din întreaga lume, a dat dovada deplină a rolului politic pe care l-a jucat: de tergiversare a votului în plen şi de asigurare a cadrului de negociere între liderii politici". Nu putem ignora, în context, rolul străzii. Protestele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Vaslui, Bistriţa, Câmpeni şi din alte oraşe din ţară, precum şi cele din marile oraşe din întreaga lume, au avut un rol decisiv în succesul de etapă al luptei pentru salvarea Roşiei Montane. Neprevăzute de guvern, în aroganţa sa infantilă, protestele au marcat, totodată, o nouă eră şi un nou mod de a percepe democraţia. Primul care a sesizat acest lucru a fost Crin Antonescu, devenind, din suporter, un opozant al proiectului de lege guvernamental. Nu ştiu în ce măsură gestul preşedintelui Senatului are un dram de credibilitate, dar e de remarcat poziţia tuturor liberalilor din Comisia specială, care s-au luptat din greu cu colegii lor pesedişti, cuprinşi dintr-o dată de pasiunea cianurii. Astfel, personaje "odioase", precum Toni Greblă şi Gabriela Firea, vocali susţinători ai mineritului aurifer marca RMGC, au ajuns şă-şi "lingă" semnăturile iniţiale şi să voteze cum au decis liderii Ponta şi Antonescu. Pentru că, până la urmă, votul Comisiei a fost votul celor doi. Aşa cum era de aşteptat, Comisia a ignorat problemele reale ale proiectului minier de la Roşia Montană şi nu face referire la gravele încălcări ale Constituţiei propuse de Guvern prin această lege. "În fapt, Comisia, mandatată pentru prezentarea beneficiilor proiectului pentru statul român, s-a dovedit incapabilă să aducă argumente pertinente, care să justifice distrugerea patrimoniului sau exproprierea cetăţenilor români în favoarea unei companii private", se mai arată în comunicatul Alburnus Maior. Pe acest fundal catastrofal pentru compania minieră, directorul Gabriel Resources, Jonathan Henry, rămâne "încrezător" că Roşia Montană are "un viitor minier", că "există un drum înainte, dar avem nevoie să-l identificăm". Nu ştiu cum crede d-l Henry că va identifica "drumul înainte", dar e bine să ştie că societatea civilă abia s-a trezit şi are o poftă imensă de a se opune oricăror malversaţiuni de genul celor practicate până acum de clasa politică românească. Intenţia primului ministru de a propune o lege de reglementare a activităţilor miniere, prin care s-ar viza legalizarea tuturor ilegalităţilor săvârşite de corporaţii până acum şi prin care s-ar crea un instrument de "fentare" a tuturor legilor actuale care reglementează proprietatea privată, protecţia mediului şi a patrimoniului, este străvezie şi va fi sancţionată de societatea civilă. Noua Lege Ponta nu va putea trece neobservată şi necenzurată, astfel că va fi tot mai greu pentru o clasă politică "feudală" să facă jocul infam de favorizare a unor companii private în detrimentul binelui comun. "Declaraţiile liderilor politici arată că vor căuta să identifice o altă metodă prin care să păcălească opinia publică", spune Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. "Propunerile lor vor fi mai perverse şi mai periculoase, însă sunt ferm convins că oamenii care au ieşit în ultimele luni în stradă le vor dejuca orice plan, pentru că sunt mai inteligenţi şi mai iscusiţi decât oricare dintre cianuriştii din Guvern". În aceste zile, dacă Victor Ponta şi Rovana Plumb s-ar ţine de cuvânt, Studiul de Mediu al RMGC ar trebui returnat expeditorului. Ei au promis că nu vor da Avizul de Mediu pentru proiectul RMGC dacă proiectul guvernamental de lege va fi respins. Iată, votul deputaţilor şi senatorilor va fi unul formal. Politic, decizia de respingere e luată. Şi, tot politic, îi re-expediem primului ministru cunoscuta întrebare culeasă de la un protestatar: "Ponta, DA e BA sau BA e DA"?
O decizie cusută cu aţă albă
După cum se ştie, Comisia parlamentară specială a respins proiectul Guvernului pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană.
Potrivit unui comunicat al Alburnus Maior, "Comisia, contestată de sutele de mii de protestatari din întreaga lume, a dat dovada deplină a rolului politic pe care l-a jucat: de tergiversare a votului în plen şi de asigurare a cadrului de negociere între liderii politici". Nu putem ignora, în context, rolul străzii. Protestele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Vaslui, Bistriţa, Câmpeni şi din alte oraşe din ţară, precum şi cele din marile oraşe din întreaga lume, au avut un rol decisiv în succesul de etapă al luptei pentru salvarea Roşiei Montane. Neprevăzute de guvern, în aroganţa sa infantilă, protestele au marcat, totodată, o nouă eră şi un nou mod de a percepe democraţia. Primul care a sesizat acest lucru a fost Crin Antonescu, devenind, din suporter, un opozant al proiectului de lege guvernamental. Nu ştiu în ce măsură gestul preşedintelui Senatului are un dram de credibilitate, dar e de remarcat poziţia tuturor liberalilor din Comisia specială, care s-au luptat din greu cu colegii lor pesedişti, cuprinşi dintr-o dată de pasiunea cianurii. Astfel, personaje "odioase", precum Toni Greblă şi Gabriela Firea, vocali susţinători ai mineritului aurifer marca RMGC, au ajuns şă-şi "lingă" semnăturile iniţiale şi să voteze cum au decis liderii Ponta şi Antonescu. Pentru că, până la urmă, votul Comisiei a fost votul celor doi. Aşa cum era de aşteptat, Comisia a ignorat problemele reale ale proiectului minier de la Roşia Montană şi nu face referire la gravele încălcări ale Constituţiei propuse de Guvern prin această lege. "În fapt, Comisia, mandatată pentru prezentarea beneficiilor proiectului pentru statul român, s-a dovedit incapabilă să aducă argumente pertinente, care să justifice distrugerea patrimoniului sau exproprierea cetăţenilor români în favoarea unei companii private", se mai arată în comunicatul Alburnus Maior. Pe acest fundal catastrofal pentru compania minieră, directorul Gabriel Resources, Jonathan Henry, rămâne "încrezător" că Roşia Montană are "un viitor minier", că "există un drum înainte, dar avem nevoie să-l identificăm". Nu ştiu cum crede d-l Henry că va identifica "drumul înainte", dar e bine să ştie că societatea civilă abia s-a trezit şi are o poftă imensă de a se opune oricăror malversaţiuni de genul celor practicate până acum de clasa politică românească. Intenţia primului ministru de a propune o lege de reglementare a activităţilor miniere, prin care s-ar viza legalizarea tuturor ilegalităţilor săvârşite de corporaţii până acum şi prin care s-ar crea un instrument de "fentare" a tuturor legilor actuale care reglementează proprietatea privată, protecţia mediului şi a patrimoniului, este străvezie şi va fi sancţionată de societatea civilă. Noua Lege Ponta nu va putea trece neobservată şi necenzurată, astfel că va fi tot mai greu pentru o clasă politică "feudală" să facă jocul infam de favorizare a unor companii private în detrimentul binelui comun. "Declaraţiile liderilor politici arată că vor căuta să identifice o altă metodă prin care să păcălească opinia publică", spune Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. "Propunerile lor vor fi mai perverse şi mai periculoase, însă sunt ferm convins că oamenii care au ieşit în ultimele luni în stradă le vor dejuca orice plan, pentru că sunt mai inteligenţi şi mai iscusiţi decât oricare dintre cianuriştii din Guvern". În aceste zile, dacă Victor Ponta şi Rovana Plumb s-ar ţine de cuvânt, Studiul de Mediu al RMGC ar trebui returnat expeditorului. Ei au promis că nu vor da Avizul de Mediu pentru proiectul RMGC dacă proiectul guvernamental de lege va fi respins. Iată, votul deputaţilor şi senatorilor va fi unul formal. Politic, decizia de respingere e luată. Şi, tot politic, îi re-expediem primului ministru cunoscuta întrebare culeasă de la un protestatar: "Ponta, DA e BA sau BA e DA"?
Potrivit unui comunicat al Alburnus Maior, "Comisia, contestată de sutele de mii de protestatari din întreaga lume, a dat dovada deplină a rolului politic pe care l-a jucat: de tergiversare a votului în plen şi de asigurare a cadrului de negociere între liderii politici". Nu putem ignora, în context, rolul străzii. Protestele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Vaslui, Bistriţa, Câmpeni şi din alte oraşe din ţară, precum şi cele din marile oraşe din întreaga lume, au avut un rol decisiv în succesul de etapă al luptei pentru salvarea Roşiei Montane. Neprevăzute de guvern, în aroganţa sa infantilă, protestele au marcat, totodată, o nouă eră şi un nou mod de a percepe democraţia. Primul care a sesizat acest lucru a fost Crin Antonescu, devenind, din suporter, un opozant al proiectului de lege guvernamental. Nu ştiu în ce măsură gestul preşedintelui Senatului are un dram de credibilitate, dar e de remarcat poziţia tuturor liberalilor din Comisia specială, care s-au luptat din greu cu colegii lor pesedişti, cuprinşi dintr-o dată de pasiunea cianurii. Astfel, personaje "odioase", precum Toni Greblă şi Gabriela Firea, vocali susţinători ai mineritului aurifer marca RMGC, au ajuns şă-şi "lingă" semnăturile iniţiale şi să voteze cum au decis liderii Ponta şi Antonescu. Pentru că, până la urmă, votul Comisiei a fost votul celor doi. Aşa cum era de aşteptat, Comisia a ignorat problemele reale ale proiectului minier de la Roşia Montană şi nu face referire la gravele încălcări ale Constituţiei propuse de Guvern prin această lege. "În fapt, Comisia, mandatată pentru prezentarea beneficiilor proiectului pentru statul român, s-a dovedit incapabilă să aducă argumente pertinente, care să justifice distrugerea patrimoniului sau exproprierea cetăţenilor români în favoarea unei companii private", se mai arată în comunicatul Alburnus Maior. Pe acest fundal catastrofal pentru compania minieră, directorul Gabriel Resources, Jonathan Henry, rămâne "încrezător" că Roşia Montană are "un viitor minier", că "există un drum înainte, dar avem nevoie să-l identificăm". Nu ştiu cum crede d-l Henry că va identifica "drumul înainte", dar e bine să ştie că societatea civilă abia s-a trezit şi are o poftă imensă de a se opune oricăror malversaţiuni de genul celor practicate până acum de clasa politică românească. Intenţia primului ministru de a propune o lege de reglementare a activităţilor miniere, prin care s-ar viza legalizarea tuturor ilegalităţilor săvârşite de corporaţii până acum şi prin care s-ar crea un instrument de "fentare" a tuturor legilor actuale care reglementează proprietatea privată, protecţia mediului şi a patrimoniului, este străvezie şi va fi sancţionată de societatea civilă. Noua Lege Ponta nu va putea trece neobservată şi necenzurată, astfel că va fi tot mai greu pentru o clasă politică "feudală" să facă jocul infam de favorizare a unor companii private în detrimentul binelui comun. "Declaraţiile liderilor politici arată că vor căuta să identifice o altă metodă prin care să păcălească opinia publică", spune Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. "Propunerile lor vor fi mai perverse şi mai periculoase, însă sunt ferm convins că oamenii care au ieşit în ultimele luni în stradă le vor dejuca orice plan, pentru că sunt mai inteligenţi şi mai iscusiţi decât oricare dintre cianuriştii din Guvern". În aceste zile, dacă Victor Ponta şi Rovana Plumb s-ar ţine de cuvânt, Studiul de Mediu al RMGC ar trebui returnat expeditorului. Ei au promis că nu vor da Avizul de Mediu pentru proiectul RMGC dacă proiectul guvernamental de lege va fi respins. Iată, votul deputaţilor şi senatorilor va fi unul formal. Politic, decizia de respingere e luată. Şi, tot politic, îi re-expediem primului ministru cunoscuta întrebare culeasă de la un protestatar: "Ponta, DA e BA sau BA e DA"?
Alte articole din acest numar
- FERDINAND VRABEL - "Speculând ideea Europei Unite, Ungaria doreşte să reînvie Regatul lui Ştefan"
- Bicicletele Pegas se întorc
- "Ciele zece porunci ale Iubirii"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
