Potrivit unui comunicat al Alburnus Maior, "Comisia, contestată de sutele de mii de protestatari din întreaga lume, a dat dovada deplină a rolului politic pe care l-a jucat: de tergiversare a votului în plen și de asigurare a cadrului de negociere între liderii politici". Nu putem ignora, în context, rolul străzii. Protestele din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Vaslui, Bistrița, Câmpeni și din alte orașe din țară, precum și cele din marile orașe din întreaga lume, au avut un rol decisiv în succesul de etapă al luptei pentru salvarea Roșiei Montane. Neprevăzute de guvern, în aroganța sa infantilă, protestele au marcat, totodată, o nouă eră și un nou mod de a percepe democrația. Primul care a sesizat acest lucru a fost Crin Antonescu, devenind, din suporter, un opozant al proiectului de lege guvernamental. Nu știu în ce măsură gestul președintelui Senatului are un dram de credibilitate, dar e de remarcat poziția tuturor liberalilor din Comisia specială, care s-au luptat din greu cu colegii lor pesediști, cuprinși dintr-o dată de pasiunea cianurii. Astfel, personaje "odioase", precum Toni Greblă și Gabriela Firea, vocali susținători ai mineritului aurifer marca RMGC, au ajuns șă-și "lingă" semnăturile inițiale și să voteze cum au decis liderii Ponta și Antonescu. Pentru că, până la urmă, votul Comisiei a fost votul celor doi. Așa cum era de așteptat, Comisia a ignorat problemele reale ale proiectului minier de la Roșia Montană și nu face referire la gravele încălcări ale Constituției propuse de Guvern prin această lege. "În fapt, Comisia, mandatată pentru prezentarea beneficiilor proiectului pentru statul român, s-a dovedit incapabilă să aducă argumente pertinente, care să justifice distrugerea patrimoniului sau exproprierea cetățenilor români în favoarea unei companii private", se mai arată în comunicatul Alburnus Maior. Pe acest fundal catastrofal pentru compania minieră, directorul Gabriel Resources, Jonathan Henry, rămâne "încrezător" că Roșia Montană are "un viitor minier", că "există un drum înainte, dar avem nevoie să-l identificăm". Nu știu cum crede d-l Henry că va identifica "drumul înainte", dar e bine să știe că societatea civilă abia s-a trezit și are o poftă imensă de a se opune oricăror malversațiuni de genul celor practicate până acum de clasa politică românească. Intenția primului ministru de a propune o lege de reglementare a activităților miniere, prin care s-ar viza legalizarea tuturor ilegalităților săvârșite de corporații până acum și prin care s-ar crea un instrument de "fentare" a tuturor legilor actuale care reglementează proprietatea privată, protecția mediului și a patrimoniului, este străvezie și va fi sancționată de societatea civilă. Noua Lege Ponta nu va putea trece neobservată și necenzurată, astfel că va fi tot mai greu pentru o clasă politică "feudală" să facă jocul infam de favorizare a unor companii private în detrimentul binelui comun. "Declarațiile liderilor politici arată că vor căuta să identifice o altă metodă prin care să păcălească opinia publică", spune Eugen David, președintele Alburnus Maior. "Propunerile lor vor fi mai perverse și mai periculoase, însă sunt ferm convins că oamenii care au ieșit în ultimele luni în stradă le vor dejuca orice plan, pentru că sunt mai inteligenți și mai iscusiți decât oricare dintre cianuriștii din Guvern". În aceste zile, dacă Victor Ponta și Rovana Plumb s-ar ține de cuvânt, Studiul de Mediu al RMGC ar trebui returnat expeditorului. Ei au promis că nu vor da Avizul de Mediu pentru proiectul RMGC dacă proiectul guvernamental de lege va fi respins. Iată, votul deputaților și senatorilor va fi unul formal. Politic, decizia de respingere e luată. Și, tot politic, îi re-expediem primului ministru cunoscuta întrebare culeasă de la un protestatar: "Ponta, DA e BA sau BA e DA"?