Frica, atacurile de panică şi îngrijorarea sunt tulburări de natură psiho-emoţională specifice organismelor vii cu "sânge cald". Frica o mai întâlnim şi la necuvântătoare, de unde şi cunoscuta expresie "fricos ca un iepure". În schimb, panica şi îngrijorarea sunt apanajul organismului uman. Frica, dacă nu conduce la o alterare psihică, în afară de un anumit disconfort, poate juca un rol important în viaţa socială. De exemplu, "frica de Dumnezeu" propovăduită de Biblie ne face să fim mai buni, ne reţine să nu intrăm în păcate. Teama apare şi în diferite proverbe: "Frica păzeşte pepenii". Sindromul de frică se manifestă diferit de la individ la individ, el făcând parte din genomul uman. Toţi avem un dram de frică în noi, o genă a fricii. La începutul civilizaţiei umane, frica avea un rol dominant asupra omului, dar astăzi, ea este mai puţin prezentă, locul ei fiind luat de îngrijorare. În epoca modernă, toată lumea este îngrijorată, din varii motive: de sănătate, de familie, de statutul social, îngrijoraţi fiind şi cei săraci, dar şi cei bogaţi.
Frica şi îngrijorarea pot fi considerate precursoarele unor boli psihice, atacul de panică fiind deja o boală a sistemului nervos. Frica declanşează în organism descărcări mari de mediatori chimici (sau neurotransmiţători cu rol important în buna funcţionare şi coordonare a organismelor vii), respectiv adrenalina şi acetilcolina, afectând în principal sistemul nervos vegetativ, cu manifestări prin tulburări somatice la nivelul extremităţilor (tremurături), al aparatului cardiovascular (bătăi neregulate şi accentuate ale inimii, colaps), al viscerelor (crampe, diaree), bufeuri, transpiraţii etc. Sindromul îngrijorării se manifestă mai mult pe sistemul nervos şi constă în diferite frământări interioare care "nu-ţi dau pace" şi te obsedează permanent. Frica şi îngrijorarea pot fi combătute cu remedii naturale din plante, ca terapie complementară sau alternativă. Farmacia naturii este foarte darnică cu asemenea remedii. Se pot folosi cu succes forme farmaceutice din diverse plante medicinale: tei, roiniţă, levănţică, odolean, păducel.
Preparate din tei
(Tilia cordata)
Florile de tei, cunoscute şi folosite mai mult în afecţiunile specifice sezonului rece (gripă, răceală, guturai), pot fi de un real folos în tratamentul fricii, prin efectul lor sedativ.
Prepararea infuziei - 2 linguri de plantă măcinată groscior se lasă în 250 ml apă fiartă timp de 30 minute, după care se filtrează. Se consumă 2 căni pe zi, îndulcite după gust.
Preparate din roiniţă
(Melissa officinalis)
Roiniţa sau lămâiţa combate starea de frică şi simptomele ei, dacă se foloseşte sub formă de infuzie sau tinctură.
Prepararea infuziei - 2 linguri de plantă măcinată groscior se lasă în 250 ml apă fiartă, timp de 30 minute, după care se filtrează. Se consumă 2 căni pe zi, îndulcite după gust.
Prepararea tincturii - se foloseşte modul clasic: 20 g roiniţă uscată şi măcinată groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar (sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie), timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede în alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri în perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Doza uzuală este de 20 picături, de două ori pe zi.
Recomandarea farmacistului: Extractele din frunze de roiniţă se folosesc frecvent şi în produsele pentru combaterea ţânţarilor, principiul activ în acest sens fiind geraniolul. De aceea, recomand plantarea în grădina din jurul caselor de vetre cu roiniţă, iar pe balcon şi pe pervazul ferestrelor, aşezarea câte unui ghiveci cu această plantă. Pentru a evita neplăcerile create de înţepăturile ţânţarilor pe timpul verii, este necesar să zdrobiţi câteva frunze, o dată la 2-3 zile, lăsându-le în continuare aşa strivite pe tulpină. Prin strivirea frunzelor de roiniţă se emană în atmosferă un ulei volatil bogat în geraniol, care pe lângă mirosul plăcut, are şi rolul de a ţine ţânţarii la distanţă, fiind un insecticid natural.
Preparate din levănţică
(Lavandula officinalis)
Uleiul volatil obţinut din florile de levănţică este un cunoscut parfum natural, mult apreciat. Vârfurile lăstarilor tineri, purtători de frunze şi flori, pot constitui un remediu eficace pentru tratamentul fricii.
Prepararea infuziei - 2 linguri de plantă măcinată groscior se lasă în 250 ml apă fiartă, timp de 30 minute, după care se filtrează. Se consumă 2 căni pe zi, îndulcite după gust.
Prepararea tincturii - 20 g levănţică uscată şi măcinată groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar (sau alt produs distilat, obţinut în casă) timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru limpezire. Se trece uşor partea limpede în alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri în perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Doza recomandată este de 20 picături, de două ori pe zi.
Preparate din odolean
(Valeriana officinalis)
Prepararea decoctului - 4 linguri de rădăcină de valeriană uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală (vata se va umecta cu puţină apă înaintea filtrării, altfel o parte din soluţia extractivă se va pierde din cauza îmbibării ei). Se administrează două ceşti pe zi.
Prepararea tincturii - 20 g rădăcină de valeriană uscată şi măcinată groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar (sau alt produs distilat, obţinut în casă) timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualele reziduuri depuse pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri în perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Doza recomandată este de 20 picături, de două ori pe zi.
Nota farmacistului: Dacă, pentru om, valeriana are efect sedativ şi liniştitor, pentru pisici, este un puternic excitant. De aceea, cei care au pisici în casă şi folosesc odoleanul pentru ceai sau tincturi este bine să păstreze planta în pungi ermetice, în locuri bine închise, altfel vor avea o problemă cu agitaţia pisicilor.
Preparate din păducel
(Crataegus monogyna)
Preparatele din păducel (decoctul şi tinctura) se utilizează când simptomele fricii implică şi o componentă cardio-vasculară.
Prepararea decoctului - 4 linguri de fructe de păducel uscate şi mărunţite groscior se fierb în 500 ml apă la foc mic, timp de 30 minute, într-un vas de inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată! Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală (aceasta din urmă se va umecta cu puţină apă înaintea filtrării, altfel o parte din soluţia extrasă se va pierde ca urmare a îmbibării filtrului). Se administrează 2 ceşti pe zi.
Prepararea tincturii - 20 g fructe de păducel uscate şi măcinate groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru deplina limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri în perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Doza uzuală este de 20 picături, de două ori pe zi.
(O combinaţie de tincturi de păducel, valeriană şi levănţică, cu efecte liniştitoare, se prepară în farmacia Faltis din Brăila.)
Remedii pentru îngrijorare
Îngrijorarea declanşează secreţia în exces a mediatorilor chimici (serotonină şi dopamină), care produc stimulare cardiacă şi vasoconstricţie la nivel cerebral. Îngrijorarea provoacă cel mai frecvent tulburări ale somnului, privaţiunea involuntară de somn numindu-se insomnie, aceasta ducând la o stare de oboseală cronică.
Insomniile provocate de îngrijorări se tratează frecvent cu medicamente de sinteză, tranchilizante (anxiolitice) sau neuroleptice hipnotice. Marele dezavantaj al tratamentului alopat îl reprezintă dependenţa pe care o creează. Folosit o perioadă mai lungă, hipnoticul de sinteză face organismul să fie dependent de acesta, iar renunţarea bruscă la tratament induce sevrajul, adică o stare de excitaţie psihomotorie asemănătoare cu întreruperea bruscă a consumului de droguri, de alcool sau a fumatului.
Sirop energizant şi picături trofice
Pentru a îndepărta starea de oboseală cronică, provocată de îngrijorare, farmacia Faltis prepară un sirop energizant şi picături trofice. Siropul energizant are în componenţă extracte de saschiu, ginseng, cătină, măceşe, iar picăturile trofice au în compoziţie tinctură de saschiu, ginseng şi rozmarin.
Capsule din seminţe de struguri
Îngrijorarea activează la nivel celular şi sinteza de radicali liberi, cunoscuţi pentru efectele lor nefaste, în special de îmbătrânire a organismului, provocând aşa-numitul stres oxidativ. Resveratrolul din seminţele de struguri roşii sau negri reprezintă un remediu redutabil de neutralizare a radicalilor liberi. Farmacia Faltis prepară capsule din seminţe de struguri micronizate.
Somniferul boierilor: Sirop hipnagogic
Pentru evitarea neajunsurilor create de posibila dependenţă la hipnotice, farmacia Faltis prepară un sirop hipnagogic după o formulă foarte veche: o poţiune cu cloral hidrat, tinctură de păducel, tinctură de valeriană şi apă de melisă, reprezentând somniferul preferat al multor case regale şi boiereşti din trecut. Componentele sunt încorporate într-un julep de carboximetilceluloză şi sirop din coji de portocale, ceea ce-l face plăcut la gust. Doza terapeutică se stabileşte în funcţie de particularităţile pacientului, începând cu 1-2 linguriţe, maximum o lingură, seara, cu 30 de minute înainte de culcare.
NOTĂ: În caz de antecedente cu boală ulceroasă, se recomandă asocierea siropului cu un protector gastric - Omez, Ranitidină etc. Dacă pacientul se află sub tratament cu alte medicamente pentru combaterea insomniei, se recomandă renunţarea treptată la acestea, în timpul administrării siropului.
Siropul hipnagogic este indicat în special în cazul insomniilor ocazionale sau al celor provocate de îngrijorări. Insomniile provocate de alte boli psihice sau organice se vor trata la indicaţia medicilor curanţi. Siropul hipnagogic este contraindicat în: diabet, boli renale şi hepatice severe.
***
Panica, sub diferitele ei forme, fiind o boală psihică, trebuie controlată cu o terapie recomandată de medicii psihiatri. Preparatele pentru frică şi îngrijorare menţionate mai sus sunt terapii complementare la medicina alopată.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau preparatele produse în laboratorul propriu, d-l farmacist ION BOBARU poate fi contactat la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com. Gama de preparate poate fi consultată şi pe site-ul farmaciei: www.farmaciafaltis.ro. Farmacia Faltis deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor", acordat de Colegiul Farmaciştilor din Romania.