Pledoarie de Oxford, pentru salvarea Roșiei Montane

Ciprian Rus
Raport de elită, realizat de specialiști englezi, care recomandă blocarea proiectului RMGC, ascuns opiniei publice de Ministerul Culturii

Un raport independent, întocmit de specialiști britanici de la faimoasele universități Oxford și Leicester, realizat în 2010, dar dat publicității abia acum câteva zile, aduce pro­be solide în sprijinul includerii Roșiei Montane în pa­tri­mo­niul mondial UNESCO. Produs în august-sep­tem­brie 2010, pe baza muncii de teren și a unei bogate li­te­raturi de spe­cia­litate, studiul plasează Roșia Montană în contextul său in­ter­național și concluzionează că "peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională excep­țională". Cei trei autori, profesorii Andrew Wilson, David Mattingley și Mike Dawson, au beneficiat de o finanțare de 10.000 de lire din partea fundației "Pro Patrimonio", condusă de arhi­tec­tul Șer­ban Cantacuzino, dar și de alte resurse extra­bu­ge­ta­re, și au pre­zentat rezultatele cercetării lor, într-un raport pe ca­re l-au înaintat fostului ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Deși spune că știa de existența raportului și că se află în posesia lui din 2011, ministrul Culturii a omis vreme de mai bine de 2 ani să facă publice concluziile extrem de radi­ca­le ale aces­tuia. Intrat în posesia colegilor de la site-ul "Think Outside the Box", raportul impresionează prin cla­ri­tatea și forța ar­gumentelor, cu care cei trei reputați specialiști in­ternaționali recomandă blocarea oricărei ini­ția­tive de ex­ploatare a aurului la Roșia Montană. "Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexi­tate, cel mai probabil, ine­galabilă, de o mare importanță is­torică. În văile Corna și Ro­șia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârni­cel și Jig-Văidoaia, minele ro­mane, me­dievale, de secol XVIII și XIX, precum și galeriile și insta­la­țiile perioadei co­mu­niste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la ni­velul ac­tual de înțelegere, ele re­prezintă o resursă unică de sem­ni­ficații", arată cei trei autori. Deși îndeplinirea unui singur cri­teriu este suficientă pentru stabilirea valorii universale ex­cepționale a unui sit al Pa­tri­mo­niului Mondial, re­giu­nea Ro­șia Montană întrunește, fără în­doială, patru criterii, spun au­torii: "arată o relație impor­tantă de schimb al valorilor umane de-a lungul unei perioade îndelungate în ceea ce privește dezvoltarea ar­hi­tecturii sau a tehnologiei, poartă o mărturie excepțională a unei tradiții culturale, e un exemplu deo­sebit pentru un anu­me tip de an­samblu sau peisaj ar­hi­tectural și tehnologic și, în fine, e un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradi­țională".
Ma­sivul Cârnic conține cele mai extinse complexuri mi­nie­re sub­­te­rane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie con­ser­vate ca ansamblu, în to­talitate, recomandă englezii, care spun că "permiterea de­zintegrării arheologice a unuia dintre aces­te situri de la Roșia Montană ar constitui un pre­ju­diciu ire­parabil adus integrității peisajului minier ca an­samblu". Documentul specialiștilor de la Oxford și Leicester susține explicit protejarea peisajului și conservarea sa, pre­cum și pu­nerea în lumină a unei valori universale excep­țio­nale, cum este Roșia Montană. Un motiv suficient de bun ca acest do­cument să fie ascuns de ochii opiniei publice, vreme de 2 ani...