Un raport independent, întocmit de specialiști britanici de la faimoasele universități Oxford și Leicester, realizat în 2010, dar dat publicității abia acum câteva zile, aduce probe solide în sprijinul includerii Roșiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO. Produs în august-septembrie 2010, pe baza muncii de teren și a unei bogate literaturi de specialitate, studiul plasează Roșia Montană în contextul său internațional și concluzionează că "peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională". Cei trei autori, profesorii Andrew Wilson, David Mattingley și Mike Dawson, au beneficiat de o finanțare de 10.000 de lire din partea fundației "Pro Patrimonio", condusă de arhitectul Șerban Cantacuzino, dar și de alte resurse extrabugetare, și au prezentat rezultatele cercetării lor, într-un raport pe care l-au înaintat fostului ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Deși spune că știa de existența raportului și că se află în posesia lui din 2011, ministrul Culturii a omis vreme de mai bine de 2 ani să facă publice concluziile extrem de radicale ale acestuia. Intrat în posesia colegilor de la site-ul "Think Outside the Box", raportul impresionează prin claritatea și forța argumentelor, cu care cei trei reputați specialiști internaționali recomandă blocarea oricărei inițiative de exploatare a aurului la Roșia Montană. "Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Văidoaia, minele romane, medievale, de secol XVIII și XIX, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificații", arată cei trei autori. Deși îndeplinirea unui singur criteriu este suficientă pentru stabilirea valorii universale excepționale a unui sit al Patrimoniului Mondial, regiunea Roșia Montană întrunește, fără îndoială, patru criterii, spun autorii: "arată o relație importantă de schimb al valorilor umane de-a lungul unei perioade îndelungate în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii sau a tehnologiei, poartă o mărturie excepțională a unei tradiții culturale, e un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural și tehnologic și, în fine, e un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională".
Masivul Cârnic conține cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate, recomandă englezii, care spun că "permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri de la Roșia Montană ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu". Documentul specialiștilor de la Oxford și Leicester susține explicit protejarea peisajului și conservarea sa, precum și punerea în lumină a unei valori universale excepționale, cum este Roșia Montană. Un motiv suficient de bun ca acest document să fie ascuns de ochii opiniei publice, vreme de 2 ani...