Este vorba de rezoluţiile de la Cascada Victoria (Zimbabwe, octombrie 2003), de la Pecs (Ungaria, 22-27 mai 2004), de la Lyon, Franţa (9 septembrie 2005), de la Xi'an (China, octombrie 2005), de la Quebec (Canada, octombrie 2008), de la Paris (Franţa, decembrie 2011) şi recent adoptata rezoluţie de la San Jose, Costa Rica, când specialiştii s-au reunit la sesiunea anuală desfăşurată între 6-11 octombrie. La fel ca în precedentele situaţii, guvernul României este cuprins de un autism specific dâmboviţean, chiar şi atunci când un organism internaţional i se adresează „imperativ": "ICOMOS solicită imperativ statului român salvarea patrimoniului cu semnificaţie excepţională de la Roşia Montană". Desigur, un rol esenţial în punerea cu prioritate a Roşiei Montane în discuţia specialiştilor l-a avut ICOMOS România, prin preşedintele său, arhitectul Sergiu Nistor, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. În motivarea cererii ICOMOS sunt invocate poziţiile fundamentale faţă de această problemă, formulate de Academia Română, de bisericile istorice din România şi de organizaţiile profesionale naţionale şi internaţionale, cum ar fi UIA (Uniunea Internaţională a Arhitecţilor), OAR (Ordinul Arhitecţilor din România), UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) sau ARA (Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie). Este menţionată, de asemenea, cerinţa formulată la protestele publice din ultimele săptămâni: înscrierea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. În formularea oficială, rezoluţia de la San Jose sună astfel: "Comitetul Executiv al ICOMOS reiterează îngrijorarea sa profundă faţă de operaţiunile miniere proiectate, care ameninţă să continue distrugerea aşezării miniere Roşia Montană, recunoscând în acelaşi timp semnificaţia istorică excepţională a acestui peisaj cultural; cheamă din nou guvernul României să asigure protejarea corespunzătoare a sitului şi să oprească imediat orice acţiune sau decizie administrativă adversă; solicită adoptarea de măsuri de urgenţă pentru salvarea, conservarea şi restaurarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul de la Roşia Montană; cheamă autorităţile române să evalueze semnificaţia sitului, înţeles ca peisaj cultural, în contextul patrimoniului cultural al umanităţii; îşi exprimă încă o dată disponibilitatea de a colabora cu autorităţile române şi de a le pune la dispoziţie reţeaua sa profesională pentru a le asista în acest demers, prin implicarea în acest scop a ICOMOS România şi a Comitetelor Ştiinţifice Internaţionale relevante ale ICOMOS, a Biroului Regional UNESCO de la Veneţia şi a Centrului Patrimoniului Mondial". De notat că prestigioasa organizaţie internaţională atenţionează guvernul român asupra pericolului ca distrugerea sitului Roşia Montană să declanşeze o reacţie în lanţ, care ar afecta şi alte situri miniere istorice din regiune, ameninţând patrimoniul arheologic, arhitectural şi istoric şi peisajul cultural al Munţilor Apuseni. Cu toată generozitatea de a pune la dispoziţia României întreaga infrastructură ştiinţifică, în condiţiile în care o altă prestigioasă organizaţie europeană, EUROPA NOSTRA, şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au făcut acelaşi lucru, fiind gata să acopere financiar şi logistic conservarea sitului istoric Roşia Montană, guvernul de la Bucureşti tace vinovat şi laş. De fapt, ICOMOS nu a primit răspuns din partea autorităţilor statului român la niciunul dintre apelurile sale anterioare. Politicieni de pripas, obraz gros şi educaţie zero.
O nouă rezoluţie ICOMOS pentru Roşia Montană
ICOMOS (Consiliul Mondial pentru Monumente şi Situri), organism consultativ al UNESCO, a adoptat o nouă rezoluţie referitoare la Roşia Montană, cea de-a şaptea, din 2003 până azi.
Este vorba de rezoluţiile de la Cascada Victoria (Zimbabwe, octombrie 2003), de la Pecs (Ungaria, 22-27 mai 2004), de la Lyon, Franţa (9 septembrie 2005), de la Xi'an (China, octombrie 2005), de la Quebec (Canada, octombrie 2008), de la Paris (Franţa, decembrie 2011) şi recent adoptata rezoluţie de la San Jose, Costa Rica, când specialiştii s-au reunit la sesiunea anuală desfăşurată între 6-11 octombrie. La fel ca în precedentele situaţii, guvernul României este cuprins de un autism specific dâmboviţean, chiar şi atunci când un organism internaţional i se adresează „imperativ": "ICOMOS solicită imperativ statului român salvarea patrimoniului cu semnificaţie excepţională de la Roşia Montană". Desigur, un rol esenţial în punerea cu prioritate a Roşiei Montane în discuţia specialiştilor l-a avut ICOMOS România, prin preşedintele său, arhitectul Sergiu Nistor, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. În motivarea cererii ICOMOS sunt invocate poziţiile fundamentale faţă de această problemă, formulate de Academia Română, de bisericile istorice din România şi de organizaţiile profesionale naţionale şi internaţionale, cum ar fi UIA (Uniunea Internaţională a Arhitecţilor), OAR (Ordinul Arhitecţilor din România), UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) sau ARA (Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie). Este menţionată, de asemenea, cerinţa formulată la protestele publice din ultimele săptămâni: înscrierea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. În formularea oficială, rezoluţia de la San Jose sună astfel: "Comitetul Executiv al ICOMOS reiterează îngrijorarea sa profundă faţă de operaţiunile miniere proiectate, care ameninţă să continue distrugerea aşezării miniere Roşia Montană, recunoscând în acelaşi timp semnificaţia istorică excepţională a acestui peisaj cultural; cheamă din nou guvernul României să asigure protejarea corespunzătoare a sitului şi să oprească imediat orice acţiune sau decizie administrativă adversă; solicită adoptarea de măsuri de urgenţă pentru salvarea, conservarea şi restaurarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul de la Roşia Montană; cheamă autorităţile române să evalueze semnificaţia sitului, înţeles ca peisaj cultural, în contextul patrimoniului cultural al umanităţii; îşi exprimă încă o dată disponibilitatea de a colabora cu autorităţile române şi de a le pune la dispoziţie reţeaua sa profesională pentru a le asista în acest demers, prin implicarea în acest scop a ICOMOS România şi a Comitetelor Ştiinţifice Internaţionale relevante ale ICOMOS, a Biroului Regional UNESCO de la Veneţia şi a Centrului Patrimoniului Mondial". De notat că prestigioasa organizaţie internaţională atenţionează guvernul român asupra pericolului ca distrugerea sitului Roşia Montană să declanşeze o reacţie în lanţ, care ar afecta şi alte situri miniere istorice din regiune, ameninţând patrimoniul arheologic, arhitectural şi istoric şi peisajul cultural al Munţilor Apuseni. Cu toată generozitatea de a pune la dispoziţia României întreaga infrastructură ştiinţifică, în condiţiile în care o altă prestigioasă organizaţie europeană, EUROPA NOSTRA, şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au făcut acelaşi lucru, fiind gata să acopere financiar şi logistic conservarea sitului istoric Roşia Montană, guvernul de la Bucureşti tace vinovat şi laş. De fapt, ICOMOS nu a primit răspuns din partea autorităţilor statului român la niciunul dintre apelurile sale anterioare. Politicieni de pripas, obraz gros şi educaţie zero.
Este vorba de rezoluţiile de la Cascada Victoria (Zimbabwe, octombrie 2003), de la Pecs (Ungaria, 22-27 mai 2004), de la Lyon, Franţa (9 septembrie 2005), de la Xi'an (China, octombrie 2005), de la Quebec (Canada, octombrie 2008), de la Paris (Franţa, decembrie 2011) şi recent adoptata rezoluţie de la San Jose, Costa Rica, când specialiştii s-au reunit la sesiunea anuală desfăşurată între 6-11 octombrie. La fel ca în precedentele situaţii, guvernul României este cuprins de un autism specific dâmboviţean, chiar şi atunci când un organism internaţional i se adresează „imperativ": "ICOMOS solicită imperativ statului român salvarea patrimoniului cu semnificaţie excepţională de la Roşia Montană". Desigur, un rol esenţial în punerea cu prioritate a Roşiei Montane în discuţia specialiştilor l-a avut ICOMOS România, prin preşedintele său, arhitectul Sergiu Nistor, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. În motivarea cererii ICOMOS sunt invocate poziţiile fundamentale faţă de această problemă, formulate de Academia Română, de bisericile istorice din România şi de organizaţiile profesionale naţionale şi internaţionale, cum ar fi UIA (Uniunea Internaţională a Arhitecţilor), OAR (Ordinul Arhitecţilor din România), UAR (Uniunea Arhitecţilor din România) sau ARA (Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie). Este menţionată, de asemenea, cerinţa formulată la protestele publice din ultimele săptămâni: înscrierea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. În formularea oficială, rezoluţia de la San Jose sună astfel: "Comitetul Executiv al ICOMOS reiterează îngrijorarea sa profundă faţă de operaţiunile miniere proiectate, care ameninţă să continue distrugerea aşezării miniere Roşia Montană, recunoscând în acelaşi timp semnificaţia istorică excepţională a acestui peisaj cultural; cheamă din nou guvernul României să asigure protejarea corespunzătoare a sitului şi să oprească imediat orice acţiune sau decizie administrativă adversă; solicită adoptarea de măsuri de urgenţă pentru salvarea, conservarea şi restaurarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul de la Roşia Montană; cheamă autorităţile române să evalueze semnificaţia sitului, înţeles ca peisaj cultural, în contextul patrimoniului cultural al umanităţii; îşi exprimă încă o dată disponibilitatea de a colabora cu autorităţile române şi de a le pune la dispoziţie reţeaua sa profesională pentru a le asista în acest demers, prin implicarea în acest scop a ICOMOS România şi a Comitetelor Ştiinţifice Internaţionale relevante ale ICOMOS, a Biroului Regional UNESCO de la Veneţia şi a Centrului Patrimoniului Mondial". De notat că prestigioasa organizaţie internaţională atenţionează guvernul român asupra pericolului ca distrugerea sitului Roşia Montană să declanşeze o reacţie în lanţ, care ar afecta şi alte situri miniere istorice din regiune, ameninţând patrimoniul arheologic, arhitectural şi istoric şi peisajul cultural al Munţilor Apuseni. Cu toată generozitatea de a pune la dispoziţia României întreaga infrastructură ştiinţifică, în condiţiile în care o altă prestigioasă organizaţie europeană, EUROPA NOSTRA, şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) au făcut acelaşi lucru, fiind gata să acopere financiar şi logistic conservarea sitului istoric Roşia Montană, guvernul de la Bucureşti tace vinovat şi laş. De fapt, ICOMOS nu a primit răspuns din partea autorităţilor statului român la niciunul dintre apelurile sale anterioare. Politicieni de pripas, obraz gros şi educaţie zero.
Alte articole din acest numar
- Lector univ. dr. CLAUDIU CRĂCIUN - "Nu mi-aş dori să ne petrecem restul vieţii în stradă, pentru salvarea Roşiei Montane. Dar politicienii români nu prea ne dau de ales"
- Premiul Nobel pentru Literatură 2013
- Selecţia "Formula As"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
