- Ţăranii din judeţul Constanţa nu sunt primii care protestează împotriva practicilor firmei Prospecţiuni S.A., deţinută de Ovidiu Tender. Acum trei luni se revoltau saşii din zona Sighişoara - Biertan - Moşna - Mediaş - Cund, reuniţi în asociaţia "Neuer Weg". Într-un protest bine documentat, ei reclamau metodele brutale prin care le erau invadate terenurile, inclusiv cele cultivate, şi fisurile din zidurile clădirilor, inclusiv din zidurile bisericilor fortificate de la Biertan şi de la Mălâncrav. "Neuer Weg" se plângea şi de pătrunderea Prospecţiuni S.A. pe terenurile proprietate publică, deşi nu ar fi existat contracte încheiate cu autorităţile locale. Cazuri similare au fost semnalate şi în alte judeţe, cu unele variaţiuni ce ţin de atitudinea primăriilor, căci destui edili locali colaborează cu compania mai sus amintită, deşi în campanie le promiseseră - ca şi Victor Ponta - că nu vor accepta nici explorarea, nici exploatarea gazelor de şist. În unele părţi, însă, localnicii au renunţat la proteste, după ce au primit despăgubiri din partea companiei. Cum rămâne însă cu răspunderea penală, ne întrebăm? Poliţia confirmă că a primit plângeri penale, dar nimic mai mult. Ştim, totuşi, că Legea petrolului permite accesul neîngrădit la zăcăminte, doar în cazuri de forţă majoră sau avarie, nu pentru prospecţiuni, care ar trebui să fie precedate de un acord cu proprietarii de terenuri prin care să se stabilească o rentă echitabilă pentru acces. Pe de altă parte, Ovidiu Tender a reuşit până acum să scape de toate dosarele în care a fost învinuit - de la scandalul declanşat în 2003, de cazul olandezului Willem Matser, consilier special pentru Europa Centrală şi de Est al secretarului general al NATO, acuzat de spălare de bani, inclusiv de la firmele lui Ovidiu Tender, până la celebrul dosar RAFO, în care i s-a pierdut urma. De altfel, după ce a ieşit, în 2006, din arestul preventiv legat de acest din urmă dosar, Ovidiu Tender şi-a extins spectaculos afacerile în Africa, unde efectuează explorări în vederea descoperirii zăcămintelor de petrol, gaze şi aur şi unde nu se sinchiseşte nimeni de drepturile proprietarilor. Cine îi caută astăzi numele pe Google nu va găsi în presa românească decât articole elogioase. Constatarea care ne dă frisoane este că astăzi, în România, dreptul de proprietate este nesocotit atunci când hotărăsc marii rechini, iar politicienii sunt subordonaţii acestor mari rechini, o reţea discretă, dar puternică, de personaje legate organic de structurile de putere ale regimului comunist. Cum altfel se poate justifica imensa neruşinare a proiectului de lege elaborat de guvernul Ponta, prin ministerul condus de Dan Şova, care nu propune altceva decât exproprierea de către stat a terenurilor pe care o firmă privată doreşte să-şi desfăşoare activitatea? Acest atentat la statul de drept este, în opinia mea, cel mai periculos aspect al dosarului Roşia Montană, căci nici cetăţenii, nici natura, nici cultura nu mai pot fi apărate, dacă statul de drept este aruncat la gunoi. Din păcate, aceasta este direcţia în care mergem şi pe care a promovat-o dintotdeauna PSD. Tocmai de aceea mă întreb: oare cei care se plâng acum de abuzurile comise de Prospecţiuni S.A., cu cine or fi votat în decembrie 2012?
- CNA a decis să întrerupă campania publicitară tv pentru Roşia Montană, în forma sa partizană şi mincinoasă, promovată în prezent. Cum apreciaţi evenimentul?
- Iertat să-mi fie scepticismul, dar eu nu văd în demersul CNA decât praf în ochi. Câţi ani a trebuit să treacă până când membri - numiţi politic - ai acestui for şi-au dat în sfârşit seama că reclamele în cauză nu ofereau informaţii comerciale (căci RMGC nu vindea aur populaţiei), ci erau, sub pretextul unei campanii sociale (care are alt regim legal decât reclama comercială), instrumentele unei campanii politice, pentru că interesele RMGC au avut şi au nevoie de decizii politice, cum este şi decizia pe care va trebui s-o ia parlamentul asupra proiectului de lege Ponta-Şova? Se vede treaba că CNA reacţionează greu, altfel nu ar fi fost posibil ca insulta şi calomnia să atingă culmile pe care le-au atins la Antena 3, de pildă, fără ca trustul Intact să fie afectat serios. În plus, nu cred că efectele deciziei CNA vor fi spectaculoase. În primul rând, răul a fost făcut, căci reclamele au fost deja vizionate de mii şi milioane de ori şi au reuşit probabil să convingă destui telespectatori că RMGC este marele creator de locuri de muncă al României. În al doilea rând, pentru că decizia CNA afectează doar televiziunile şi radiourile, nu şi presa scrisă sau online, unde suntem agresaţi, în continuare, cu apeluri de gen "spune da mineritului!" (uite că nu spun!). În al treilea rând, pentru că CNA nu va putea interzice total prezenţa RMGC pe micile ecrane, iar specialiştii în publicitate vor modifica marginal mesajul reclamelor sau vor găsi alte formule pentru a transmite acelaşi mesaj. Astfel, intoxicarea mediatică va fi reluată. Amintesc că a mai existat un caz asemănător nu demult, când, tot după ce au rulat luni de zile pe ecrane, reclamele care ne încântau cu sumele imense aduse drept beneficiu poporului român de către RMGC, ele au fost în sfârşit interzise. Au apărut imediat cele cu doamna care tricota şosete şi alte personaje care cereau locuri de muncă - şi nu s-au mai oprit! Cum spuneam, povestea este veche, iar cei chemaţi să ne apere de manipulări nu au credibilitate - cum nu au, de altfel, nici ziariştii care se ocupă de subiect. Merită să ne amintim în acest context de numele sonore ale mass-media din România care au participat la excursiile de documentare organizate de RMGC inclusiv în Noua Zeelandă. Nu ar fi nimic condamnabil în participarea la astfel de călătorii, care sunt o practică curentă şi legitimă, dacă nu am constata şi partizanatul jurnaliştilor în cauză. Trebuie să ai un tupeu nemăsurat să acuzi Academia Română, care se opune proiectului RMGC, că a acceptat o invitaţie lansată de Fundaţia Soros la înfiinţarea unui centru de monitorizare în Munţii Apuseni, după ce tu însuţi ai participat la o excursie în Noua Zeelandă pe banii RMGC! Dar, după ce Horia Roman Patapievici a fost acuzat de Mihai Gâdea şi Victor Ponta (splendid tandem!) că ar avea interese imobiliare la Roşia Montană, pentru că a cumpărat, în mod simbolic, un metru pătrat de teren, nu mai speră nimeni că decenţa se va instala în spaţiul public. Apropo, nu-mi amintesc ca CNA să se fi sesizat de denaturarea adevărului, practicată de Mihai Gâdea la televiziunea mai sus amintită...