ȚARA NIMĂNUI

Rodica Culcer
- Ovidiu Tender, un personaj amestecat în "aface­rea" Roșia Montană, este pion principal și în "afacerea" ga­zelor de șist. Un pion cu grade de general, dacă și-a per­mis să înceapă lucrările de explorare din județul Cons­tanța, intrând abuziv pe terenurile țăranilor, care au ini­țiat un protest. Cum acceptă Statul asemenea intervenții brutale, contra celor pe care ar trebui să-i apere? Pros­pec­țiunile din Dobrogea sunt la fel de periculoase ca și ex­ploatarea în sine: fracturarea hidraulică poluează apa și provoacă mici cutremure de pământ.

- Țăranii din județul Constanța nu sunt primii care pro­tes­tează împotriva practicilor firmei Prospecțiuni S.A., de­ținută de Ovidiu Tender. Acum trei luni se revoltau sașii din zona Sighișoara - Biertan - Moșna - Mediaș - Cund, reu­niți în asociația "Neuer Weg". Într-un protest bine documen­tat, ei reclamau metodele brutale prin care le erau invadate terenurile, inclusiv cele cultivate, și fisurile din zidurile clădirilor, inclusiv din zidurile bisericilor fortificate de la Biertan și de la Mălâncrav. "Neuer Weg" se plângea și de pătrunderea Prospecțiuni S.A. pe terenurile proprietate publică, deși nu ar fi existat contracte încheiate cu au­to­ri­tățile locale. Cazuri similare au fost semnalate și în alte ju­dețe, cu unele variațiuni ce țin de atitudinea primăriilor, căci destui edili locali colaborează cu compania mai sus amin­tită, deși în campanie le promiseseră - ca și Victor Ponta - că nu vor accepta nici explorarea, nici exploatarea gazelor de șist. În unele părți, însă, localnicii au renunțat la proteste, după ce au primit despăgubiri din partea companiei. Cum ră­mâne însă cu răspunderea penală, ne întrebăm? Poliția con­firmă că a primit plângeri penale, dar nimic mai mult. Știm, totuși, că Legea petrolului permite accesul neîngrădit la zăcăminte, doar în cazuri de forță majoră sau avarie, nu pentru prospec­țiuni, care ar trebui să fie precedate de un acord cu pro­prietarii de terenuri prin care să se stabilească o rentă echitabilă pentru acces. Pe de altă parte, Ovidiu Tender a reușit până acum să scape de toate dosarele în care a fost învinuit - de la scandalul declanșat în 2003, de cazul olan­dezului Willem Matser, consilier special pentru Europa Cen­trală și de Est al secretarului general al NATO, acuzat de spă­lare de bani, inclusiv de la firmele lui Ovidiu Tender, până la celebrul dosar RAFO, în care i s-a pierdut urma. De altfel, după ce a ieșit, în 2006, din arestul preventiv legat de acest din urmă dosar, Ovidiu Tender și-a extins spec­ta­culos afa­ce­rile în Africa, unde efectuează explorări în vederea des­coperirii zăcămintelor de petrol, gaze și aur și unde nu se sin­chisește nimeni de drepturile proprietarilor. Cine îi caută astăzi numele pe Google nu va găsi în presa româ­nească decât articole elogioase. Constatarea care ne dă frisoane este că astăzi, în Româ­nia, dreptul de proprietate este nesocotit atunci când ho­tărăsc marii rechini, iar politicienii sunt subor­donații aces­tor mari rechini, o rețea discretă, dar pu­ter­nică, de personaje legate organic de structurile de putere ale regimului co­mu­nist. Cum altfel se poate justifica imensa ne­ru­șinare a pro­iectului de lege elaborat de guvernul Ponta, prin ministerul condus de Dan Șova, care nu propune alt­ceva decât expro­prierea de către stat a terenurilor pe care o firmă privată dorește să-și desfășoare activitatea? Acest aten­tat la statul de drept este, în opinia mea, cel mai peri­culos aspect al do­sarului Roșia Montană, căci nici cetățenii, nici natura, nici cultura nu mai pot fi apărate, dacă statul de drept este aruncat la gunoi. Din păcate, aceasta este direcția în care mergem și pe care a promovat-o dintotdeauna PSD. Tocmai de aceea mă întreb: oare cei care se plâng acum de abu­zu­rile comise de Prospecțiuni S.A., cu cine or fi votat în de­cembrie 2012?

- CNA a decis să întrerupă campania publicitară tv pen­tru Roșia Montană, în forma sa partizană și min­ci­noasă, promovată în prezent. Cum apreciați evenimentul?

- Iertat să-mi fie scepticismul, dar eu nu văd în demersul CNA decât praf în ochi. Câți ani a trebuit să treacă până când membri - numiți politic - ai acestui for și-au dat în sfârșit seama că reclamele în cauză nu ofereau informații comerciale (căci RMGC nu vindea aur populației), ci erau, sub pretextul unei campanii sociale (care are alt regim legal decât reclama comercială), instrumentele unei campanii politice, pentru că interesele RMGC au avut și au nevoie de decizii politice, cum este și decizia pe care va trebui s-o ia parlamentul asupra proiectului de lege Ponta-Șova? Se vede treaba că CNA reacționează greu, altfel nu ar fi fost posibil ca insulta și calomnia să atingă culmile pe care le-au atins la Antena 3, de pildă, fără ca trustul Intact să fie afec­tat se­rios. În plus, nu cred că efectele deciziei CNA vor fi spec­ta­culoase. În primul rând, răul a fost făcut, căci re­clamele au fost deja vizionate de mii și milioane de ori și au reușit pro­babil să convingă destui telespectatori că RMGC este ma­rele creator de locuri de muncă al României. În al doilea rând, pentru că decizia CNA afectează doar tele­vi­ziu­nile și ra­diourile, nu și presa scrisă sau online, unde suntem agre­sați, în continuare, cu apeluri de gen "spune da mine­ritului!" (uite că nu spun!). În al treilea rând, pentru că CNA nu va pu­tea interzice total prezența RMGC pe micile ecrane, iar spe­cia­liștii în publicitate vor modifica marginal mesajul recla­melor sau vor găsi alte formule pentru a transmite ace­lași mesaj. Astfel, intoxicarea mediatică va fi reluată. Amin­tesc că a mai existat un caz asemănător nu demult, când, tot după ce au rulat luni de zile pe ecrane, reclamele care ne încântau cu sumele imense aduse drept beneficiu poporului român de către RMGC, ele au fost în sfârșit interzise. Au apărut imediat cele cu doamna care tricota șosete și alte personaje care ce­reau locuri de muncă - și nu s-au mai oprit! Cum spuneam, povestea este veche, iar cei chemați să ne ape­re de ma­nipulări nu au credibilitate - cum nu au, de alt­fel, nici zia­riștii care se ocupă de subiect. Merită să ne amin­tim în acest context de numele sonore ale mass-media din Româ­nia care au participat la excursiile de documentare orga­ni­zate de RMGC inclusiv în Noua Zeelandă. Nu ar fi ni­­mic condam­nabil în participarea la astfel de călătorii, care sunt o practică curentă și legitimă, dacă nu am constata și par­ti­za­natul jur­naliștilor în cauză. Trebuie să ai un tupeu ne­mă­surat să acuzi Academia Română, care se opune proiec­tului RMGC, că a acceptat o invitație lansată de Fundația Soros la înființarea unui centru de monitorizare în Munții Apu­seni, după ce tu însuți ai participat la o excursie în Noua Zee­landă pe banii RMGC! Dar, după ce Horia Roman Pa­ta­pievici a fost acuzat de Mihai Gâdea și Victor Ponta (splen­­did tandem!) că ar avea interese imobiliare la Roșia Mon­tană, pentru că a cum­părat, în mod simbolic, un metru pătrat de teren, nu mai speră nimeni că decența se va instala în spațiul public. Apropo, nu-mi amintesc ca CNA să se fi sesizat de dena­turarea adevărului, practicată de Mi­hai Gâdea la televiziu­nea mai sus amintită...