În fiecare an, se abate asupra noastră valul de viroze. Pe unii îi loveşte fără greş, pe alţii aproape niciodată. Gene bune sau pură întâmplare? Nici una, nici alta. Faptul că rămânem sau nu sănătoşi depinde de cât de bine este pregătit sistemul imunitar să respingă atacurile în serie ale viruşilor. Fireşte, el se confruntă cu germenii patogeni în tot cursul anului. Ei plutesc în aer, ni se aşează pe piele după ce am dat mâna cu cineva, ori sunt ingeraţi odată cu alimentele. Nici nu-i băgăm în seamă, câtă vreme apărarea naturală a organismului nostru funcţionează fără probleme.
Toamna şi iarna, riscul unei contaminări şi îmbolnăviri creşte, deoarece stăm în spaţii închise şi încălzite, de regulă, împreună cu multe alte persoane. Atunci viruşii şi bacteriile se fixează în mucoasa nazală şi faringiană, provocând inflamaţii locale. Simptomele tipice de viroză, cum sunt guturaiul, tusea şi durerile în gât, le puteţi trata singuri, însă pentru o gripă ar fi indicat să vă prezentaţi la medic (vezi tabelul de mai jos).
O autoapărare puternică trebuie să poată trimite în sânge suficiente celule imunitare în momentul când e nevoie de ele. Aceasta este posibil doar cu condiţia să avem o floră intestinală sănătoasă, căci 70% din sistemul nostru imunitar se află în intestin: principalele trupe auxiliare, compuse din bacterii speciale. Când acest microunivers se dezorganizează, apărarea noastră devine fragilă.
Nu întotdeauna depinde numai de noi în ce formă fizică ne găsim. Stresul sau necazurile, de pildă, ne fac mai vulnerabili la viroze (şi gripe). De aceea, specialiştii vă oferă sugestii nu doar pentru prevenirea bolii, ci şi pentru tratarea ei.
MEDICINA ANTROPOZOFICĂ
* Principiul terapeutic
"Noi privim omul ca o unitate, formată din trup, minte şi suflet", spunea Rudolf Steiner, întemeietorul filosofiei şi medicinei antropozofice. "Omul sănătos trăieşte într-un echilibru interior stabil. El dispune de un sistem imunitar intact, care îl apără de boli". Însă în sezonul rece, asaltul viruşilor şi al bacteriilor se intensifică, de aceea este nevoie de o protecţie suplimentară.
* Măsuri de prevenire
"Toamna, faceţi schimbări în alimentaţia dvs.", ne propun specialiştii metodei. "Mâncaţi mai puţini carbohidraţi, fiindcă excesul de zahăr inflamează intestinul, slăbind sistemul imunitar". Pentru întărirea capacităţii de autoapărare, se recomandă o cură de patru săptămâni cu un suc de culoare închisă, de exemplu de fructe de soc. Merele ajută de asemenea la consolidarea imunităţii, iar toamna e tocmai vremea lor. Mâncaţi-le calde, făcute compot, cu tot cu coajă şi sâmburi, fiindcă acestea conţin substanţe active preţioase. Deşi grăsimile au în prezent o reputaţie proastă, suntem îndemnaţi să mâncăm mai multe grăsimi, mai ales dacă avem frisoane. Frisoanele sunt semnul unei tulburări. Fiţi însă atenţi la calitatea grăsimilor, de pildă, preferaţi lactatele bio şi uleiurile presate la rece. Ele conţin mulţi acizi graşi nesaturaţi.
* De folos în faza acută
Când se declanşează o viroză, organismul reacţionează adesea cu febră. N-o combateţi imediat. Important este repausul la pat, pentru a odihni corpul.
Dureri în membre. Când sunt provocate de gripă, vă poate ajuta o baie caldă.
Guturai. Încercaţi o cataplasmă cu hrean. Se întrebuinţează dischete demachiante, pe care se întinde un strat de smântână amestecată cu hrean ras. Aplicaţi-le lângă nări şi la rădăcina nasului, de două ori pe zi, câte cinci minute.
Dureri în gât. Faceţi gargară cu tinctură de propolis. * De la farmacia Apifarm se poate procura o soluţie pentru badijonaj în gât cu propolis şi lăptişor de matcă. * O ameliorare sigură se obţine şi cu remediul homeopatic Apis-Belladonna cum Mercurio, câte 10 granule din două în două ore.
Răguşeală. Scăpaţi de ea făcând gargară alternativ cu flori de sânziene şi o linguriţă de bicarbonat dizolvat în apă cât mai caldă. Şi cruţaţi-vă neapărat vocea - nu vorbiţi, nici nu şoptiţi măcar.
Tuse. Comprese calde cu ulei de lavandă pe piept şi sirop de pătlagină de la farmacie. * Beţi zeamă de lămâie fierbinte cu miere (acţionează şi contra durerilor în gât).
MEDICINA AYURVEDICĂ
* Principiul terapeutic
Această metodă de tratament de tip holistic este originară din India. Denumirea ei se compune din cuvintele "ayus" (viaţă) şi "veda" (înţelepciune). Ayurveda este arta de a trăi sănătos şi de a vindeca bolile prin procedee blânde. Se porneşte de la premisa că fiecare om este parţial răspunzător pentru starea lui de sănătate, de exemplu, prin felul cum se hrăneşte. Ayurveda consideră valabil principiul potrivit căruia viruşii şi bacteriile se pot înmulţi în corp numai atunci când el este suprasolicitat de "ama", prin aceasta înţelegându-se propriile reziduuri metabolice, ca şi toxinele preluate din mediu, de exemplu, aditivii alimentari.
* Măsuri de prevenire
Când vorbim de evitarea virozelor în sezonul rece, trebuie subliniat rolul important care îi revine alimentaţiei. Adică: "Să mâncăm cât mai multe legume proaspăt fierte şi cereale, ca şi fructe coapte natural, la soare", ne îndeamnă specialiştii. Şi mai puţine lactate de tipul brânzeturilor fermentate, iaurtului şi al brânzei de vaci, de la care ar fi bine să ne abţinem cu totul, mai ales seara. Aceste alimente formează depuneri de proteine şi produc o cantitate mare de mucus - terenul ideal pentru germenii patogeni. Mâncaţi numai atunci când vă este cu adevărat foame şi opriţi-vă dacă a apărut senzaţia de saţietate. Renunţaţi la gustările dintre mese. Astfel, mâncarea va fi digerată optim, fără a da naştere la "ama".
* De folos în faza acută
Ca regulă generală: Beţi, pe toată durata zilei, cât mai multă apă, pe care aţi fiert-o zece minute. Ajută ca "ama" să fie eliminată.
Guturai. Instilaţii nazale, din oră în oră, cu ulei de susan încălzit (vezi reţeta mai jos), pentru a împiedica înmulţirea viruşilor. * Timp de două zile, mâncaţi numai legume şi fructe. Legumele să fie fierte înăbuşit, fără grăsime, şi asezonate cu condimente iuţi, ca seminţele de muştar sau ghimbirul. * În cursul zilei, beţi ceai de ghimbir, pregătit în felul următor: se toarnă 0,5 l apă clocotită peste 7 rondele de ghimbir, se infuzează 10 minute, apoi se strecoară. Ghimbirul are un efect antiinflamator.
Reţetă
Ulei de susan încălzit
Mod de preparare: turnaţi într-o caserolă 200 ml ulei de susan, adăugaţi-i două picături de apă şi înfierbântaţi-l, până când observaţi că apa se evaporă. Uleiul astfel încălzit şi apoi lăsat să se răcească va intra mai bine în piele.
Tuse. Aceeaşi dietă ca mai sus. Amestecaţi uleiul de susan încălzit cu sare marină şi aplicaţi-l pe coşul pieptului.
Răguşeală. Faceţi gargară cu apă de curcuma. O preparaţi amestecând o linguriţă de pulbere de curcuma într-o cană cu apă clocotită.
Dureri în membre. Faceţi o fiertură groasă dintr-o lingură de orez basmati şi 200 ml apă, condimentaţi-o cu ghimbir şi curcuma.
MEDICINA TRADIŢIONALĂ CHINEZĂ
* Principiul terapeutic
Medicina chineză nu face o delimitare între trup şi suflet, ci se caracterizează, şi ea, printr-o orientare holistică. Sănătatea este asigurată de un flux continuu al energiei vitale Qi. Când intervin blocaje, ne îmbolnăvim.
* Măsuri de prevenire
Medicina tradiţională chineză are în vedere, în primul rând, evitarea îmbolnăvirii. Viroza este provocată de germeni care au învins în lupta cu mecanismele de autoapărare ale organismului. De aceea, sunt importante două lucruri: eliminarea rapidă a viruşilor, prin intestin şi rinichi, precum şi fortificarea sistemului imunitar cu ajutorul alimentaţiei. Aceasta înseamnă: să ne aprovizionăm zilnic cu vitamina C, din fructe şi ardei graşi, de asemenea, să ne asigurăm un aport de principii amare, pe care le găsim de pildă în andive, anghinare sau rucola. Acestea stimulează digestia, astfel încât germenii sunt evacuaţi mai repede. Totodată, în perioada virozelor, aveţi grijă să dormiţi îndeajuns: cinci ore de somn nu fac decât să ne amăgească oboseala. Pe timp de iarnă, organismul necesită aproximativ opt ore de odihnă nocturnă, pentru a avea posibilitatea să producă o cantitate îndestulătoare de serotonină - un neurotransmiţător ce creează bună dispoziţie. Iar aceasta este şi ea o pavăză împotriva virozelor.
* De folos în faza acută
Toate sfaturile referitoare la prevenţie sunt valabile şi după declanşarea unei viroze sau gripe. Pe lângă aceasta, luaţi zilnic fibre (de exemplu, din cereale integrale sau din produsele de panificaţie pe bază de făină integrală), stimulând astfel digestia.
Guturai. Inhalaţii cu plante ca muşeţelul sau nalba-mare. Lavajul nărilor cu o soluţie salină.
Dureri în gât. Laptele cu ceapă este un remediu de excepţie împotriva durerilor de gât. Se toacă foarte mărunt o ceapă potrivită ca mărime şi se amestecă cu 100 ml lapte (preferabil de capră). Laptele are proprietăţi calmante, iar ceapa are proprietăţi antibacteriene. În plus, acest leac aduce şi un aport important de vitamina C.
Tuse. O căpăţână de usturoi (de cca 60 g) se striveşte şi se ţine în apă 10 ore. Se strecoară şi în apa de usturoi se adaugă o lingură de zahăr. Se iau, de 3 ori pe zi, înainte de mese, câte 3 linguriţe de apă de usturoi. Copiilor sub 5 ani li se va administra câte o linguriţă şi jumătate. În caz de tuse convulsivă, dozele de mai sus vor fi administrate la fiecare 2 ore.
TRATAMENTE NATURISTE PRACTICATE DE FITOTERAPEUŢII ELVEŢIENI
* Principiul terapeutic
Majoritatea terapeuţilor şi a medicilor care întrebuinţează tratamente naturiste combină fitoterapia cu procedurile manuale. Un tratament cu mijloace naturale este aproape întotdeauna suficient pentru a învinge repede boala.
* Măsuri de prevenire
Un mod de viaţă sănătos rezolvă pe jumătate problema, afirmă terapeuta Maria Lohmann din Zürich. Deci, cât mai puţin tutun şi alcool, un meniu divers şi echilibrat, zilnic mişcare, şi 7-8 ore de somn. Pentru cazul când v-a prins deja viroza, se recomandă o licoare puternic condimentată.
Reţeta: puneţi o linguriţă de ghimbir proaspăt ras într-o cană de apă, încălziţi-o până dă în clocot, apoi fierbeţi-o 5 minute la foc mic. Ca să realizaţi un efect şi mai bun, adăugaţi puţină scorţişoară. Lăsaţi fiertura să se răcească, amestecaţi în ea un strop de zeamă de lămâie şi îndulciţi-o cu miere. Beţi trei căni în cursul zilei, ultima chiar înainte de a merge la culcare. Aşa veţi elimina viruşii, transpirând peste noapte, iar în dimineaţa următoare, vă veţi trezi vindecaţi. Acelaşi rezultat se obţine, adesea, şi cu o baie la picioare, crescând treptat temperatura apei, deoarece picioarele şi zona faringo-nazală au o conexiune reflexogenă: încălzirea picioarelor activează circulaţia locală la nivelul nasului şi al cavităţii bucale, prin mucoasele cărora pătrund în organism cei mai mulţi viruşi. Fluxul sanguin îmbunătăţit transportă un număr sporit de celule imunitare acolo unde se simte nevoia de ele.
Reţeta: ţineţi picioarele într-un lighean cu apă încălzită la 35°C şi turnaţi din când în când apă fierbinte, până ajungeţi la 40°C. Baia durează 10 minute, după care ştergeţi picioarele cu prosopul şi vă puneţi o pereche de şosete groase.
* De folos în faza acută
Regula de aur: nu pierdeţi vremea aşteptând, ci acţionaţi din pripă.
Dureri în gât. "Faceţi gargară, de mai multe ori pe zi, cu suc de coacăze negre, pe care apoi îl puteţi înghiţi", recomandă terapeuta. Sucul conţine numeroase substanţe secundare cu acţiune antivirală.
Tuse. Când bronhiile sunt încărcate cu mucus, ne vin în ajutor inhalaţiile cu sare marină. Dizolvaţi o lingură de sare marină într-un litru de apă fierbinte şi inspiraţi aburii timp de 10 minute. Pentru a întări efectul, puneţi peste zi apă şi sare marină într-o lampă de aromaterapie.
Luaţi imediat medicamentul homeopatic Oscilococcinum, trei doze pe zi, conform prospectului. Blochează rapid răceala.
Dureri în membre. Soluţia va fi medicamentul homeopatic Ferrum phosphoricum. Deseori e de ajuns o singură administrare.
Tulburări de somn. Numeroşi pacienţi cu viroză nu mai reuşesc să aibă un somn odihnitor. O baie la picioare cu muştar face minuni în privinţa asta. Presăraţi o lingură de făină de muştar în doi litri de apă caldă, ţineţi picioarele în lighean 10 minute, ştergeţi-le cu prosopul şi băgaţi-vă imediat în pat.
Supa de pui: mit sau adevăr?
Bunica avea dreptate. Supa de pui ne face bine, când suntem gripaţi. Valoarea ei terapeutică se datorează în primul rând unor proteine cu efect antiinflamator, iar apoi zincului, care activează sistemul imunitar. Important: puiul din care preparaţi supa trebuie să fie de casă. Îi puteţi adăuga orice legume vă plac.
MEDICINA CLASICĂ
* Principiul terapeutic
Spre deosebire de viziunea holistică a medicinei extrem-orientale, medicina clasică se axează pe simptomele diverselor afecţiuni. Aşadar, preocuparea ei prioritară nu este prevenirea bolilor, ci tratarea lor.
* Măsuri de prevenire
Regula numărul unu: spălaţi-vă pe mâini cât mai des cu putinţă. * Faceţi zilnic plimbări, indiferent de starea vremii. * Beţi sucuri de citrice, preparate în casă. * Faceţi gargară o zi cu bicarbonat (un vârf de cuţit), o zi cu bitter din plante (o linguriţă), o zi cu suc de lămâie diluat cu apă fierbinte.
* De folos în faza acută
La prima senzaţie de usturime în gât, mai nou se recomandă tablete de zinc, înghiţite cu jumătate de oră înainte de masă. Doza zilnică: aproximativ 20 mg.
Dureri în gât. Puteţi avea încredere într-un leac băbesc, cataplasma rece cu brânză de vaci grasă. Aplicaţi-o pentru 30 de minute. Copiii n-o agreează, ei preferă o îngheţată. La o amigdalită purulentă, care este o infecţie bacteriană, va trebui să luaţi, totuşi, antibiotice.
Răguşeală. Probaţi arma secretă a cântăreţilor: preparatul Laryngsan (de la farmacie). Şi în nici un caz n-aveţi voie să şoptiţi.
Tuse. În primele zile, un antitusiv va asigura nopţi liniştite bolnavilor chinuiţi de o tuse iritativă. Dacă în câteva zile se formează mucus, se poate trece la administrarea unui expectorant, de exemplu, Mucosolvan, sau la tinctura de lichen de piatră.
Febră şi altele. În cazul când la viroză s-au adăugat o febră moderată, cefalee şi dureri în membre, medicii recomandă paracetamol, vitamina C şi repaus la pat.
Erori referitoare la viroze şi gripă
* Luaţi antibiotice - Inutil, deoarece antibioticele atacă membranele celulare, iar viruşii nu au aşa ceva. Antibioticele sunt eficiente numai în infecţiile bacteriene, cum ar fi cele ale căilor urinare.
* Suflaţi nasul energic - Presiunea împinge de fapt germenii patogeni în sinusuri, unde ei pot declanşa o infecţie. E mai bine să apăsaţi prudent nările cu batista, cel mult să expiraţi mai în forţă.
* Beţi ceai cu rom - Un strop de tărie nu dăunează cine ştie ce. În general însă, alcoolul slăbeşte sistemul imunitar şi, în plus, oboseşte ficatul.
* Frigul e de vină - Doar indirect: temperatura foarte scăzută face să se contracte vasele de sânge în zonele "marginale" ale corpului (mucoase, labele picioarelor). În consecinţă, acolo va circula o cantitate mai mică de sânge, deci vor fi prezente mai puţine celule imunitare, al căror rol este tocmai acela de a distruge imediat intruşii dăunători, în acest caz viruşii.
* Vaccinul antigripal ajută - Fals. Viruşii sunt mereu alţii şi realizează mutaţii prea rapide pentru a permite prepararea unui ser într-adevăr eficient.