Despre lacrimi şi ochi uscaţi

- Vara fierbinte, care activează la maximum poluarea, combinată cu lucrul în exces la calculator, pot dăuna ochilor. Cea mai curentă manifestare este uscarea lor. Din fericire, există numeroase soluţii pentru a menţine în formă, cel mai important dintre organele noastre senzoriale -

Aproape 40% dintre persoanele care stau la calculator peste trei ore pe zi sunt diagnosticate cu "sindromul de ochi uscat"
Ei sunt fereastra noastră către lume. Prin ochi re­cep­ţionăm circa 80% din informaţiile pe care simţurile ni le aduc din mediul exterior. Din păcate, ei sunt ade­sea suprasolicitaţi, din pricina calculatorului, a poluării aerului şi a aparatelor de climatizare. Din cinci pacienţi care se prezintă la cabinetele de oftal­mologie, trei se plâng de înroşirea ochilor, senzaţii de arsură şi foto­sensibilitate. "Cea mai frec­­ventă cauză a iritaţiilor este aşa-numitul ochi us­cat", spun medicii oculişti. Aceste sen­zaţii neplăcute sunt provo­cate de o tul­burare a filmului lacrimal. Lichidul, secretat de o mică glandă aflată în pleoapa superioară, are o însem­nă­tate enormă pentru sănăta­tea ochiului nostru, ac­ţio­nând ca o instalaţie natu­rală de spălare. Noi clipim involuntar, de cinci până la zece ori pe minut. Astfel, secreţia lacrimală îndepăr­tează corpurile străine, iar ochiul rămâne umed: chiar şi când nu plângem, pro­ducem zilnic un mililitru sau două de lichid.
Dacă filmul lacrimal se dezechilibrează, de pildă se evaporă prea repede, fiecare mişcare a pleoapelor ne dă o senzaţie de disconfort. Conţinutul de săruri al se­creţiei lacrimale devine tot mai concentrat şi irită cor­neea. Un ochi uscat poate semnala prezenţa unor afec­ţiuni organice deloc neglijabile. De aceea, este neapărat necesar ca oftalmologul să clarifice cauzele. Reu­ma­tismul, diabetul şi alte boli metabolice pot fi res­pon­sabile pentru dereglarea filmului lacrimal. Deseori, vina o poartă şi anumite tratamente medicamentoase sau unele modificări hormonale profunde, cum este menopauza la femei.
Nu de puţine ori, însă, ne provocăm singuri neplă­cerile prin modul nostru de viaţă. Petrecem din ce în ce mai mult timp în faţa calculatorului. Stând cu privirea fixată la mică distanţă, scade frecvenţa mişcărilor re­flexe de clipire ale pleoapelor, prin care lacrimile se distribuie uniform pe suprafaţa globului ocular. Aproa­pe 40% dintre persoanele care stau la calculator peste trei ore pe zi sunt diagnosticate cu "sindromul de ochi uscat". Neglijarea tratamentului duce la diverse tulbu­rări de vedere, câteodată şi la diminuarea acuităţii vizuale.
Ne putem ajuta cu lacrimile artificiale, care ne stau la dispoziţie în farmacii, sub formă de picături, geluri ori spray-uri. Şi compresele calde (de pildă, cu infuzie de gălbenele), ca şi masajul pleoapelor contribuie la ameliorarea simptomelor. Ele redeschid orificiile astupate ale glandelor sebacee de pe marginea pleoa­pelor, dând astfel filmului lipidic natural (care îm­piedică uscarea ochiului) posibilitatea de a se nor­maliza. Totodată, se previne formarea unui urcior, care nu este altceva decât o inflamaţie supurativă dezvoltată la nivelul uneia dintre glande, cu orificiul obturat.

Avertisment: radiaţiile solare

Şi alte influenţe ale mediului pot îmbolnăvi acest organ senzorial, atât de sensibil. Radiaţiile solare inten­se reprezintă un mare pericol pentru ochiul nostru. Alături de alţi factori, razele ultraviolete determină apa­riţia cataractei, adică opacizează cristalinul. Persoanele dornice de expunere la soare, care nu-şi protejează ochii împotriva luminii ultraviolete, riscă şi formarea unor mici excrescenţe pe conjunctivă, care vor trebui îndepărtate chirurgical. Riscul devine major atunci când lumina soarelui este şi reflectată, de pildă pe oglinda unei ape sau pe zăpadă, la sporturile de iarnă. Dacă ochii nu sunt apăraţi prin utilizarea unor ochelari cu protecţie UV, se poate ajunge, in extremis, la aşa-numita "oftal­mie de zăpadă", care constă în lezarea stratului extern al cor­neei, manifestându-se prin dureri, lăcrimare şi fotofobie. În majoritatea cazurilor, oftalmia de zăpadă se vindecă în câteva zile, cu unguente oftalmice şi multă odihnă.

Fumatul poate duce la orbire

Şi fumatul are consecinţe negative asupra sănătăţii o­chi­lor. Este ameninţată, în special, macula, "pata gal­benă", a cărei degenerescenţă reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de orbire a oamenilor de vârsta a treia. Fumatul accelerează distrugerea celulelor foto­receptoare din centrul retinei, care au rolul de a realiza vederea diurnă cromatică, deci perceperea cu maximă claritate a culorilor şi a formelor. Explicaţia: nicotina face să crească numărul radicalilor liberi, dezechi­librând balanţa vitaminelor şi oligoelementelor. Foto­receptorii sensibili de pe retină nu mai sunt hrăniţi co­respunzător şi de aceea mor la un moment dat. Riscul fumătorilor de a se îmbolnăvi de degenerescenţă macu­lară la bătrâneţe este dublu comparativ cu al per­soa­nelor care nu fumează.
În concluzie, un mod de viaţă sănătos ne poate ajuta să ne menţinem ochii în formă, vre­me îndelungată. "Alimentaţia joacă un rol semnificativ", afirmă specialiştii. "Este un fapt dovedit că acizii graşi Omega 3, de pil­dă, reuşesc să amelioreze simptomele ochiu­lui uscat". Cele mai bune surse de acizi graşi nesaturaţi sunt peştele şi seminţele de in. Şi, se înţelege, un aport suficient de lichide e im­portant pentru constituirea secreţiei lacrimale.
Şi alte alimente influenţează pozitiv cali­ta­tea vederii. Antioxidanţii, prezenţi mai ales în legume şi fructe, neutralizează radicalii liberi, zădărnicind astfel atacul lor asupra celu­lelor corneei şi ale retinei şi declanşarea unei serii întregi de afecţiuni, dintre care cea mai temută este degenerescenţa maculară, deja amin­tită. Îndeosebi luteina, un pigment vegetal conţinut în legumele cu frunze verzi, pare să împiedice îmbolnă­virea corneei.

Genele, bată-le vina!

Totuşi, nici cel mai sănătos stil de viaţă nu poate contracara o predispoziţie moştenită genetic. Dacă unul dintre părinţi suferă de glaucom, e obligatoriu să ne con­tro­lăm periodic tensiunea intraoculară. Această boa­lă, care provoacă lezarea nervului optic, poate duce, în final, la orbirea ochiului respectiv. Tensiunea intra­ocu­lară crescută reprezintă unul din principalii factori de risc. Iar după depăşirea vârstei de 45 de ani, tensiu­nea intraoculară şi nervul optic ar trebui verificate la anu­mite intervale, chiar dacă nu se cunosc cazuri de glaucom în familie.
Este obligatoriu să mergem neîntârziat la medic, atunci când ne apar, brusc, dureri puternice în globul ocu­lar, când percepem străfulgerări luminoase ori sca­me negre în câmpul vizual, deoarece poate fi vorba de o desprindere de retină. Într-un stadiu incipient, des­prin­derea poate fi tratată simplu, prin metoda cu laser. În schimb, dacă aşteaptă prea mult, pacientul va fi silit să se supună unei intervenţii chi­rur­gicale.
Şi la copii sunt importante controalele de rutină, în special când părinţii înşişi sunt miopi sau prezbiţi. Specialiştii spun că ochii şi creierul se deprind cu văzul în primii şapte ani de viaţă. Dacă percepţiile vizuale sunt ne­clare în această perioadă, ochiul nu va învăţa niciodată să vadă corect. Însă un defect de vedere depistat precoce poate fi uşor com­pen­sat cu ajutorul ochelarilor.
Până ajung la vârsta adultă, oamenii pot face multe lucruri pentru a-şi asigura o vedere bună. Căci, în cazul miopiei, de exemplu, de­prinderile cotidiene joacă un rol aproape egal ca însemnătate cu predispoziţia genetică. Asfel, s-a constatat că anii de studiu multiplică de 52 de ori probabilitatea ca un individ să de­vină miop, întrucât cititul de la mică dis­tan­ţă (sub 30 centimetri) şi iluminatul necores­pun­zător prejudiciază ochiul. Dimpotrivă, copiii care pe­trec mult timp în aer liber se confruntă cu un risc mai redus, după cum au observat specialiştii. De aceea, iată un sfat simplu şi eficient pentru sănătatea ochilor dvs: ieşiţi mai des să respiraţi aer proaspăt!


Strategii pentru protecţia ochilor

Relaxare

Cei care lucrează ore în şir în faţa unui calculator ar trebui ca, la intervale re­gulate, să-şi desprindă deli­be­rat privirea de ecra­nul lui, lăsând-o să rătă­ceas­că unde­va, în depăr­tare. Trecerea re­petată de la vederea de aproa­pe la cea de la distanţă antre­nează muşchiul ocular. Pen­tru a vă relaxa ochii, aco­pe­riţi-i cu palmele fă­cute căuş, astfel încât nici o rază de lu­mină să nu pătrundă pâ­nă la ei. Şi nu uitaţi să clipiţi!

Umiditatea aerului

Aparatul de aer condiţionat, vara, şi caloriferele, iarna, reduc umiditatea aerului din încăperi, care n-ar avea voie să scadă sub pragul de 40%. Feriţi-vă ochii de uscăciune, aerisind din când în când locuinţa, procu­rându-vă nişte plante de cameră şi folosind picăturile re­comandate de medic. Eventual, achiziţionaţi un umi­dificator cu aburi.

Alimentaţie sănătoasă

Alături de clasica vitamină A, sunt benefice pentru sănătatea ochi­lor şi acizii graşi Ome­ga 3, din peştii marini (sau capsu­lele cu ulei de so­mon), şi luteina, pe care o găsim în pri­mul rând în legumele cu frun­­ze verzi.

Antrenament

Sfat pentru purtătorii de oche­lari: "uitaţi-i" din când în când acasă. Aşa, ochiul se adap­tează la noile pro­vo­cări şi, cu tim­pul, reîn­vaţă să va­dă mai clar.

La aer curat

Dopamina face mi­nuni contra mio­piei. Cei ce petrec mult timp în aer liber sintetizează o cantita­te mai mare din acest neurotransmiţător, reducând astfel riscul de a-şi pierde claritatea vederii.

Protecţie solară

Cine îşi expune frecvent ochii la radiaţiile ultravio­lete riscă leziuni oculare ireversibile. Mai ales atunci când călătoriţi în ţările sudice, când schiaţi, faceţi as­cen­siuni montane sau vă aflaţi pe apă vă sunt indis­pensabili ochelarii de soare, iar aceştia trebuie să fie de bună calitate. Alegeţi-i pe cei inscripţionaţi cu CE sau cu nivelul de protecţie UV 400.
Încercaţi şi exerciţiile recomandate mai jos:

1. Puţină destindere
Ţineţi ochii închişi. Cu vârfurile degetelor, tapotaţi cu grijă zona din jurul ochilor. Apoi masaţi circular tâmplele, întindeţi-vă ca după un somn bun, deschideţi ochii şi priviţi relaxat în depărtare.
Senzaţia: Simţiţi cât de obosiţi şi încordaţi sunt ochii şi cum se relaxează după masaj.

2. Lărgiţi câmpul vizual
Aduceţi mâna dreaptă de jos până deasupra capului, urmărind-o permanent cu privirea. Repetaţi mişcarea cu mâna cealaltă. Întindeţi ambele braţe în faţă, îndrep­taţi privirea înainte (în cameră sau pe fereastră) şi des­faceţi larg braţele.
Senzaţia: Simţiţi musculatura umerilor. Pentru o relaxare şi mai bună, căscaţi până vă trosnesc fălcile.

3. Ştafeta privirii
Împărţiţi distanţa dintre dvs. şi orizont în cinci sectoare, marcându-le cu câte un reper: primul ar putea fi un deget ţinut în dreptul nasului, iar ultimul - orizon­tul însuşi (sau cel mai îndepărtat obiect). Privirea ar trebui să se mute fără ezitare sau grabă de la un reper la altul, de câteva ori, dus şi întors.
Senzaţia: Simţiţi muşchii oculari.

4. În sfârşit, odihnă
Frecaţi palmele una de alta, apoi faceţi-le căuş şi acoperiţi-vă cu ele ochii închişi (coatele sunt sprijinite de masă). Odihniţi-vă, bucurându-vă de relaxare şi de întuneric. Rămâneţi astfel timp de opt respiraţii.
Senzaţia: Ochii se liniştesc şi se relaxează cu plă­cere. Deschizându-i iarăşi, exploraţi cu o curiozitate nouă tot ce vă înconjoară.