Despre lacrimi și ochi uscați

Gilda Fildan
- Vara fierbinte, care activează la maximum poluarea, combinată cu lucrul în exces la calculator, pot dăuna ochilor. Cea mai curentă manifestare este uscarea lor. Din fericire, există numeroase soluții pentru a menține în formă, cel mai important dintre organele noastre senzoriale -

Aproape 40% dintre persoanele care stau la calculator peste trei ore pe zi sunt diagnosticate cu "sindromul de ochi uscat"
Ei sunt fereastra noastră către lume. Prin ochi re­cep­ționăm circa 80% din informațiile pe care simțurile ni le aduc din mediul exterior. Din păcate, ei sunt ade­sea suprasolicitați, din pricina calculatorului, a poluării aerului și a aparatelor de climatizare. Din cinci pacienți care se prezintă la cabinetele de oftal­mologie, trei se plâng de înroșirea ochilor, senzații de arsură și foto­sensibilitate. "Cea mai frec­­ventă cauză a iritațiilor este așa-numitul ochi us­cat", spun medicii oculiști. Aceste sen­zații neplăcute sunt provo­cate de o tul­burare a filmului lacrimal. Lichidul, secretat de o mică glandă aflată în pleoapa superioară, are o însem­nă­tate enormă pentru sănăta­tea ochiului nostru, ac­țio­nând ca o instalație natu­rală de spălare. Noi clipim involuntar, de cinci până la zece ori pe minut. Astfel, secreția lacrimală îndepăr­tează corpurile străine, iar ochiul rămâne umed: chiar și când nu plângem, pro­ducem zilnic un mililitru sau două de lichid.
Dacă filmul lacrimal se dezechilibrează, de pildă se evaporă prea repede, fiecare mișcare a pleoapelor ne dă o senzație de disconfort. Conținutul de săruri al se­creției lacrimale devine tot mai concentrat și irită cor­neea. Un ochi uscat poate semnala prezența unor afec­țiuni organice deloc neglijabile. De aceea, este neapărat necesar ca oftalmologul să clarifice cauzele. Reu­ma­tismul, diabetul și alte boli metabolice pot fi res­pon­sabile pentru dereglarea filmului lacrimal. Deseori, vina o poartă și anumite tratamente medicamentoase sau unele modificări hormonale profunde, cum este menopauza la femei.
Nu de puține ori, însă, ne provocăm singuri neplă­cerile prin modul nostru de viață. Petrecem din ce în ce mai mult timp în fața calculatorului. Stând cu privirea fixată la mică distanță, scade frecvența mișcărilor re­flexe de clipire ale pleoapelor, prin care lacrimile se distribuie uniform pe suprafața globului ocular. Aproa­pe 40% dintre persoanele care stau la calculator peste trei ore pe zi sunt diagnosticate cu "sindromul de ochi uscat". Neglijarea tratamentului duce la diverse tulbu­rări de vedere, câteodată și la diminuarea acuității vizuale.
Ne putem ajuta cu lacrimile artificiale, care ne stau la dispoziție în farmacii, sub formă de picături, geluri ori spray-uri. Și compresele calde (de pildă, cu infuzie de gălbenele), ca și masajul pleoapelor contribuie la ameliorarea simptomelor. Ele redeschid orificiile astupate ale glandelor sebacee de pe marginea pleoa­pelor, dând astfel filmului lipidic natural (care îm­piedică uscarea ochiului) posibilitatea de a se nor­maliza. Totodată, se previne formarea unui urcior, care nu este altceva decât o inflamație supurativă dezvoltată la nivelul uneia dintre glande, cu orificiul obturat.

Avertisment: radiațiile solare

Și alte influențe ale mediului pot îmbolnăvi acest organ senzorial, atât de sensibil. Radiațiile solare inten­se reprezintă un mare pericol pentru ochiul nostru. Alături de alți factori, razele ultraviolete determină apa­riția cataractei, adică opacizează cristalinul. Persoanele dornice de expunere la soare, care nu-și protejează ochii împotriva luminii ultraviolete, riscă și formarea unor mici excrescențe pe conjunctivă, care vor trebui îndepărtate chirurgical. Riscul devine major atunci când lumina soarelui este și reflectată, de pildă pe oglinda unei ape sau pe zăpadă, la sporturile de iarnă. Dacă ochii nu sunt apărați prin utilizarea unor ochelari cu protecție UV, se poate ajunge, in extremis, la așa-numita "oftal­mie de zăpadă", care constă în lezarea stratului extern al cor­neei, manifestându-se prin dureri, lăcrimare și fotofobie. În majoritatea cazurilor, oftalmia de zăpadă se vindecă în câteva zile, cu unguente oftalmice și multă odihnă.

Fumatul poate duce la orbire

Și fumatul are consecințe negative asupra sănătății o­chi­lor. Este amenințată, în special, macula, "pata gal­benă", a cărei degenerescență reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de orbire a oamenilor de vârsta a treia. Fumatul accelerează distrugerea celulelor foto­receptoare din centrul retinei, care au rolul de a realiza vederea diurnă cromatică, deci perceperea cu maximă claritate a culorilor și a formelor. Explicația: nicotina face să crească numărul radicalilor liberi, dezechi­librând balanța vitaminelor și oligoelementelor. Foto­receptorii sensibili de pe retină nu mai sunt hrăniți co­respunzător și de aceea mor la un moment dat. Riscul fumătorilor de a se îmbolnăvi de degenerescență macu­lară la bătrânețe este dublu comparativ cu al per­soa­nelor care nu fumează.
În concluzie, un mod de viață sănătos ne poate ajuta să ne menținem ochii în formă, vre­me îndelungată. "Alimentația joacă un rol semnificativ", afirmă specialiștii. "Este un fapt dovedit că acizii grași Omega 3, de pil­dă, reușesc să amelioreze simptomele ochiu­lui uscat". Cele mai bune surse de acizi grași nesaturați sunt peștele și semințele de in. Și, se înțelege, un aport suficient de lichide e im­portant pentru constituirea secreției lacrimale.
Și alte alimente influențează pozitiv cali­ta­tea vederii. Antioxidanții, prezenți mai ales în legume și fructe, neutralizează radicalii liberi, zădărnicind astfel atacul lor asupra celu­lelor corneei și ale retinei și declanșarea unei serii întregi de afecțiuni, dintre care cea mai temută este degenerescența maculară, deja amin­tită. Îndeosebi luteina, un pigment vegetal conținut în legumele cu frunze verzi, pare să împiedice îmbolnă­virea corneei.

Genele, bată-le vina!

Totuși, nici cel mai sănătos stil de viață nu poate contracara o predispoziție moștenită genetic. Dacă unul dintre părinți suferă de glaucom, e obligatoriu să ne con­tro­lăm periodic tensiunea intraoculară. Această boa­lă, care provoacă lezarea nervului optic, poate duce, în final, la orbirea ochiului respectiv. Tensiunea intra­ocu­lară crescută reprezintă unul din principalii factori de risc. Iar după depășirea vârstei de 45 de ani, tensiu­nea intraoculară și nervul optic ar trebui verificate la anu­mite intervale, chiar dacă nu se cunosc cazuri de glaucom în familie.
Este obligatoriu să mergem neîntârziat la medic, atunci când ne apar, brusc, dureri puternice în globul ocu­lar, când percepem străfulgerări luminoase ori sca­me negre în câmpul vizual, deoarece poate fi vorba de o desprindere de retină. Într-un stadiu incipient, des­prin­derea poate fi tratată simplu, prin metoda cu laser. În schimb, dacă așteaptă prea mult, pacientul va fi silit să se supună unei intervenții chi­rur­gicale.
Și la copii sunt importante controalele de rutină, în special când părinții înșiși sunt miopi sau prezbiți. Specialiștii spun că ochii și creierul se deprind cu văzul în primii șapte ani de viață. Dacă percepțiile vizuale sunt ne­clare în această perioadă, ochiul nu va învăța niciodată să vadă corect. Însă un defect de vedere depistat precoce poate fi ușor com­pen­sat cu ajutorul ochelarilor.
Până ajung la vârsta adultă, oamenii pot face multe lucruri pentru a-și asigura o vedere bună. Căci, în cazul miopiei, de exemplu, de­prinderile cotidiene joacă un rol aproape egal ca însemnătate cu predispoziția genetică. Asfel, s-a constatat că anii de studiu multiplică de 52 de ori probabilitatea ca un individ să de­vină miop, întrucât cititul de la mică dis­tan­ță (sub 30 centimetri) și iluminatul necores­pun­zător prejudiciază ochiul. Dimpotrivă, copiii care pe­trec mult timp în aer liber se confruntă cu un risc mai redus, după cum au observat specialiștii. De aceea, iată un sfat simplu și eficient pentru sănătatea ochilor dvs: ieșiți mai des să respirați aer proaspăt!


Strategii pentru protecția ochilor

Relaxare

Cei care lucrează ore în șir în fața unui calculator ar trebui ca, la intervale re­gulate, să-și desprindă deli­be­rat privirea de ecra­nul lui, lăsând-o să rătă­ceas­că unde­va, în depăr­tare. Trecerea re­petată de la vederea de aproa­pe la cea de la distanță antre­nează mușchiul ocular. Pen­tru a vă relaxa ochii, aco­pe­riți-i cu palmele fă­cute căuș, astfel încât nici o rază de lu­mină să nu pătrundă pâ­nă la ei. Și nu uitați să clipiți!

Umiditatea aerului

Aparatul de aer condiționat, vara, și caloriferele, iarna, reduc umiditatea aerului din încăperi, care n-ar avea voie să scadă sub pragul de 40%. Feriți-vă ochii de uscăciune, aerisind din când în când locuința, procu­rându-vă niște plante de cameră și folosind picăturile re­comandate de medic. Eventual, achiziționați un umi­dificator cu aburi.

Alimentație sănătoasă

Alături de clasica vitamină A, sunt benefice pentru sănătatea ochi­lor și acizii grași Ome­ga 3, din peștii marini (sau capsu­lele cu ulei de so­mon), și luteina, pe care o găsim în pri­mul rând în legumele cu frun­­ze verzi.

Antrenament

Sfat pentru purtătorii de oche­lari: "uitați-i" din când în când acasă. Așa, ochiul se adap­tează la noile pro­vo­cări și, cu tim­pul, reîn­vață să va­dă mai clar.

La aer curat

Dopamina face mi­nuni contra mio­piei. Cei ce petrec mult timp în aer liber sintetizează o cantita­te mai mare din acest neurotransmițător, reducând astfel riscul de a-și pierde claritatea vederii.

Protecție solară

Cine își expune frecvent ochii la radiațiile ultravio­lete riscă leziuni oculare ireversibile. Mai ales atunci când călătoriți în țările sudice, când schiați, faceți as­cen­siuni montane sau vă aflați pe apă vă sunt indis­pensabili ochelarii de soare, iar aceștia trebuie să fie de bună calitate. Alegeți-i pe cei inscripționați cu CE sau cu nivelul de protecție UV 400.
Încercați și exercițiile recomandate mai jos:

1. Puțină destindere
Țineți ochii închiși. Cu vârfurile degetelor, tapotați cu grijă zona din jurul ochilor. Apoi masați circular tâmplele, întindeți-vă ca după un somn bun, deschideți ochii și priviți relaxat în depărtare.
Senzația: Simțiți cât de obosiți și încordați sunt ochii și cum se relaxează după masaj.

2. Lărgiți câmpul vizual
Aduceți mâna dreaptă de jos până deasupra capului, urmărind-o permanent cu privirea. Repetați mișcarea cu mâna cealaltă. Întindeți ambele brațe în față, îndrep­tați privirea înainte (în cameră sau pe fereastră) și des­faceți larg brațele.
Senzația: Simțiți musculatura umerilor. Pentru o relaxare și mai bună, căscați până vă trosnesc fălcile.

3. Ștafeta privirii
Împărțiți distanța dintre dvs. și orizont în cinci sectoare, marcându-le cu câte un reper: primul ar putea fi un deget ținut în dreptul nasului, iar ultimul - orizon­tul însuși (sau cel mai îndepărtat obiect). Privirea ar trebui să se mute fără ezitare sau grabă de la un reper la altul, de câteva ori, dus și întors.
Senzația: Simțiți mușchii oculari.

4. În sfârșit, odihnă
Frecați palmele una de alta, apoi faceți-le căuș și acoperiți-vă cu ele ochii închiși (coatele sunt sprijinite de masă). Odihniți-vă, bucurându-vă de relaxare și de întuneric. Rămâneți astfel timp de opt respirații.
Senzația: Ochii se liniștesc și se relaxează cu plă­cere. Deschizându-i iarăși, explorați cu o curiozitate nouă tot ce vă înconjoară.