În cea mai mare măsură, edemele de vară (picioare umflate) le sunt specifice femeilor. Razele solare activează producerea hormonilor care favorizează reţinerea lichidelor în organism. Ca să rezolvăm problema, trebuie să reducem drastic consumul de alimente ce amplifică necesitatea de apă: produsele dulci, sărate, grase, condimentate în exces. Şi lichidele trebuie limitate la maximum 2 litri pe zi, adăugând în ele suc de lămâie. Băuturile carbogazoase sunt interzise. Dar înainte de a lua măsuri, e obligatoriu să stabilim natura umflăturilor. Cine le produce: rinichii, venele de la picioare, inima, tiroida sau sunt tulburări provocate de statul prea multă vreme în picioare sau aşezat? Femeile de la ţară, de pildă, pot avea probleme din cauza poziţiei aplecate în care stau cât muncesc în grădină sau pe ogor. Ca ajutor, li se recomandă folosirea scăunelelor pe care să stea periodic sau să se sprijine, atunci când se ridică, dacă au stat în genunchi. La fiecare 30 de minute se fac pauze mici, iar la 1,5-2 ore, o pauză mai lungă, destinată exerciţiilor speciale pentru circulaţia limfei.
Recomandări pentru prevenirea sau diminuarea edemelor
Măsuri generale
* Consumaţi zilnic dovleac crud, fiert, copt la cuptor sau beţi un pahar de suc proaspăt stors.
* Apelaţi la cartofi. Datorită conţinutului mare de potasiu, cartofii scot din organism surplusul de lichid şi susţin activitatea inimii. Pe post de aliment-medicament se folosesc 2-3 cartofi copţi la cuptor în coajă, cel puţin de 3 ori pe săptămână.
* Stingeţi-vă setea cu castraveţi. Doi castraveţi înlocuiesc un pahar cu apă.
* După masa de prânz, staţi culcaţi 15-20 de minute, cu picioarele ridicate pe o pernă mare. Puteţi dormi chiar şi noaptea, cu picioarele mai sus decât trunchiul.
* Persoanele cu limfostază netratată (când pielea capătă culoarea vişinie, devine întinsă, lucioasă, uneori crapă şi lichidul curge din crăpături) trebuie să doarmă permanent cu picioarele ridicate, în aşa fel ca tălpile să se afle mai sus decât inima.
* Vara, se renunţă categoric la şosete cu elastic strâns, altfel picioarele se vor umfla şi mai tare, apar crampe musculare sau senzaţia de amorţire.
* Încălţămintea să fie largă, comodă, laba piciorului trebuie să respire liber, în afara cazurilor când se prescriu ciorapi cu compresie, care îmbunătăţesc circulaţia.
* Duşurile alternative în zona picioarelor, cald-rece, dau, în timp, rezultate benefice.
* Jeturile de apă reci, plimbate de la coapse la glezne (metoda Kneipp) rezolvă problema, dacă sunt practicate consecvent.
* Gimnastica zilnică, alcătuită din umblatul prin casă, pe vârfuri, rotirea gleznelor, genuflexiunile făcute de câteva ori pe zi au rezultate imediate.
Tratamente interne
* Tinctură de obligeană. Timp de 10 zile, se macerează 20 g rădăcini de obligeană în 400 ml ţuică de 40 de grade. Se bea câte o linguriţă de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă.
* Ceapă cu zahăr. Seara, înainte de culcare, se taie în rondele subţiri 2 cepe, se presară cu zahăr sau se amestecă cu puţină miere de albine. Dimineaţa se stoarce sucul şi se bea cu 100 ml ceai de măceşe. Ceaiul se prepară din 2 linguri de fructe tocate, fără seminţe, ce s-au infuzat 2 ore în termos, cu 500 ml apă fierbinte. Infuzia se bea câte 100 ml de 5 ori pe zi, în cure de 2 luni.
* Sirop de scoruş. Scoruşul de munte este un copăcel foarte frumos, dar şi vestit prin calităţile lui terapeutice. În lista lungă de afecţiuni ce pot fi vindecate cu ajutorul său, găsim şi edemele drastice ale picioarelor. Din fructele de scoruş se stoarce un litru de suc, se amestecă cu 600 g de zahăr şi se fierbe 15-20 de minute. Siropul se adaugă în ceai sau în compot, câte 1-2 linguri, la 250 ml de lichid.
* Cireşe uscate. Dacă edemele se asociază cu afecţiuni cardiace, se face infuzie din 5 linguri de cireşe uscate într-un litru de apă clocotită, care se lasă în termos sau învelit în plapumă, timp de 4 ore. Se bea câte un pahar, de 3-4 ori pe zi, înainte de masă. La unele persoane, cireşele uscate favorizează constipaţia, de aceea în infuzie se adaugă o plantă cu efect invers (revent, fructe de agriş, mătase de porumb etc.).
* Ceai de pătrunjel. Înlocuiţi băuturile nesănătoase, sintetice, cu infuzie cu efect uşor diuretic, din 2-3 linguri de frunze de pătrunjel tocate mărunt şi 500 ml de apă fierbinte. După răcire, se bea pe parcursul zilei, cu înghiţituri mici.
* Miere cu usturoi. Se pisează 250 g de usturoi, se amestecă cu 350 g miere de albine lichidă, se macerează 7 zile. Timp de 2 luni, se consumă câte o lingură, de 3 ori pe zi, cu 40 de minute înainte de masă.
* Patlagină şi merişor. Se opăresc 5 linguri de frunze de patlagină tocate mărunt, câte 2 linguri de merişor şi strugurii-ursului, cu un litru de apă. Se ţine lichidul pe foc mic, un minut, apoi se infuzează o oră. Se beau câte 150 ml, de 3-4 ori pe zi, între mese.
* Rădăcini de păpădie şi crenguţe de vişin. Câte o lingură de rădăcini de păpădie şi crenguţe de vişin tocate mărunt se pun pe foc, cu 500 ml de apă caldă. Se lasă până începe să fiarbă şi se ţine pe foc slab încă 5 minute. După răcire, infuzia se strecoară. Se beau câte 100 ml, de 2 ori pe zi, între mese. Lichidul rămas se foloseşte pentru comprese, în special pentru cei cu limfostază. Compresa se ţine pe edem 30-40 de minute, învelită cu prosop flauşat sau fular de lână, iar piciorul se ridică pe o pernă.
* Ovăz verde. Încă o plantă cu o paletă largă de calităţi terapeutice este ovăzul. Pentru vindecarea edemelor, se folosesc planta verde, boabele şi paiele de ovăz. Pe timp de vară, se bea câte o lingură de suc proaspăt obţinut din fire verzi, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Se reglează metabolismul, cresc imunitatea şi puterile organismului. Ovăzul se plantează în ghivece sau în jardiniere, la fiecare 2-3 săptămâni, ca să-l aveţi permanent proaspăt.
Ceaiuri diuretice
2. Un pahar de ovăz nedecorticat, opărit cu 300 ml de apă, se ţine pe baie de abur, până ce volumul apei scade la jumătate. În lichidul strecurat se adaugă 2 linguriţe miere de albine şi se bea în 2 reprize, între mese.
3. Se strivesc puţin 100 g boabe de ovăz (nedecorticat), se amestecă cu 3 linguri seminţe de in, un litru apă rece de izvor şi se lasă la macerat peste noapte (8-12 ore), la temperatura camerei. Apa strecurată se bea în cantităţi de câte 150 ml, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Este recomandată şi persoanelor cu diabet.
Tratamente externe
* Băi cu ovăz. Ovăzul se foloseşte şi pentru băi. În 3 litri de apă, după primul clocot, se fierb timp de 15 minute, 250 g de orz verde cu spic sau paiele proaspăt culese. Picioarele se ţin 15-20 de minute în decoctul răcit, până la 36 de grade. Pentru băi corporale, se infuzează 500 g de ovăz verde sau paie de ovăz, în 10 litri de apă clocotită, timp de o oră. Se strecoară direct în cada cu apă caldă (37 de grade), unde se adaugă şi 1-2 pahare de sare grunjoasă. Se fac 10 proceduri, cu durata de 15 minute, o dată la 2-3 zile.
* Terci de cartofi. Se rad câţiva cartofi cruzi, se întinde terciul pe o bucată de pânză de in şi se aplică pe locurile cu edem, vreme de o oră. După înlăturarea compresei, pielea se şterge, dar nu se spală. Se fac cure de câte 3 zile pe săptămână.
* Ouă şi unt topit. O altă compresă se prepară din 6 gălbenuşuri crude şi 6 linguri de unt proaspăt topit. Componentele se amestecă bine şi se aplică pe edeme.
* Apă de la flori. Când udaţi plantele, într-o zi toridă, nu uitaţi să turnaţi apă şi pe glezne, pentru contracţia vaselor sangvine şi limfatice. Favorizează înlăturarea surplusului de lichid, dar şi antrenarea sistemului imunitar.
* Tocătură de pălămidă. Persoanele afectate de limfostază îşi pot îmbunătăţi starea pielii cu băi locale. Se prepară un decoct din 6 linguri de dentiţă, o pălămidă de mărime medie, tocată, şi 3 litri de apă fierbinte, care se lasă pe foc 5 minute după primul clocot şi se strecoară după răcire. Se fac băi pentru picioare, câte 15-20 de minute, de 2 ori pe zi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
