"Cereţi unirea şi-o veţi avea. Dar cereţi-o!"

Universitatea de Vară de la Izvoru Mu­re­şului, eveniment care a durat o săp­tămână, s-a încheiat pe 19 august.

După toate indiciile, a fost cea mai importantă ediţie de pâ­nă acum, cu cea mai înaltă par­ticipare de dem­nitari ai statului: preşedintele României, Traian Bă­sescu; ministrul Afacerilor Ex­ter­ne, Titus Corlăţean; ministrul Apă­rării Na­ţionale, Mircea Duşa; ministrul delegat pentru românii de pretu­tindeni, Cristian David; parlamentari de la Bucu­reşti şi Chişi­nău, profesori universitari, cer­cetători, stu­denţi şi elevi din România, dar şi din ţările din jurul frontie­relor şi Balcani. Ediţia din acest an este marcată şi de cele mai incitante teme de discuţii. Trei direcţii au dominat inte­resul general: crearea unui Pact pentru Basara­bia, sem­nat de partidele româneşti, care să per­mită, prin mijloace de­mocratice, revenirea Re­publicii Moldova în frontierele normale ale României; finanţări nediscriminatorii pentru românii de pretutin­deni şi pentru cei din Har­ghita şi Covasna; retrocedarea moştenirii Goj­du. În documen­tul final al Universităţii de la Izvoru Mure­şului se spune, printre altele: "Aşa cum a fost un pact pentru aderarea la Uniunea Euro­peană, un pact pentru aderarea la NATO, noi cerem partidelor politice din România un pact pentru Basarabia, care, într-un termen re­zonabil, prin mijloace democratice, să contri­buie ca acest teritoriu românesc să revină acolo de unde a fost luat". Subiectul a fost abordat şi de Preşedintele României, Traian Băsescu, care i-a îndemnat pe cetă­ţenii Republicii Moldova să ceară Unirea: "Şi eu spun cetăţenilor Republicii Moldova: Cereţi Unirea şi o veţi avea. Dar cereţi-o"! Un subiect sensibil a fost moştenirea Gojdu. Potrivit Rezoluţiei finale, prezentate de Eu­gen Popescu, preşedintele Fundaţiei Na­ţio­nale pentru Românii de pretutindeni, unul dintre principalii organizatori, "statul român trebuie să fie un stat demn, care să-şi apere inte­resele oriun­de în lume. Şi, atunci, trebuie să readucă în discuţie, în relaţia bilaterală cu Ungaria, dar şi la nivelul UE şi SUA, această moştenire Goj­du, pe care Ungaria se face că a uitat-o, iar Ro­mâ­nia se face că nu o vede". Cu aceeaşi ocazie, demnitarii pre­zenţi au fost puşi la curent cu situaţia disperată a minorităţilor româneşti din Bal­cani şi Ucraina, unde adesea nici nu sunt recunoscute. "Avem nevoie ca diplomaţia ro­mână şi instituţiile statului să facă presiuni pu­ternice pentru ca statele din jurul fron­tierelor şi Balcani să recunoască minoritatea naţională românească şi să ofere condiţiile pe care Ro­mânia le acordă minorităţilor na­ţionale din inte­riorul frontierelor ei", se spune în docu­mentul citat. În cadrul aceleiaşi rezoluţii, cursan­ţii Universităţii de Vară au solicitat fi­nan­ţări echitabile atât pentru programele cul­turale ale românilor din Har­ghita şi Covasna, cât şi pentru păstrarea iden­tităţii românilor din ju­rul frontierelor. S-a cerut totodată "un buget special acordat Forumului Civic al Românilor din Co­vasna, Harghita şi Mureş pe modelul fi­nanţătii acordate fundaţiei UDMR, Comuni­tas". În final, participanţii la eveniment au cerut Ad­ministraţiei Prezidenţiale retragerea distinc­ţiilor sta­tului român acordate extremiştilor ma­ghiari din România, cu referire directă la euro­parla­mentarul Tokes Laszlo. "Nu este posibil ca a­cest extremist maghiar, care luptă prin toate mij­loacele împotriva României şi românilor, să fie decorat cu Steaua României". Pe scurt, uni­versitatea acestei veri, de la Izvoru Mureşului, a fost o ocazie frumoasă de a pune în evidenţă că mai sunt mulţi români şi chiar unii politicieni pentru care demnitatea naţională nu este o literă moartă. Important e ca toate vorbele înflăcărate să devină fapte.