Sportul - cel mai bun medicament

- Decât pastile cu pumnul, mai bine mişcare. Medicul internist ne explică cum sportul ne influenţează corpul -

Creierul
Este mai bine irigat cu sânge şi, astfel, canti­tatea de oxigen se dublează. Aceasta duce la o îmbu­nătăţire a funcţiilor lui şi o creştere a puterii de con­cen­trare şi de atenţie.

Reţeaua neuronilor
Contactele dintre celulele creierului, magazia noas­­tră cu memorie, cresc. De regulă, reţeaua neu­ronală scade de-a lungul vieţii. Prin alergări, creierul este menţinut tânăr.

Serotonina
Alergarea îmbunătăţeşte - chiar şi la o vârstă îna­intată - memoria, capacitatea de a învăţa, creati­vi­tatea. Există şi cauze hormonale. La o alergare mo­de­rată, cantitatea de serotonină din creier creşte. Această substanţă care ne ridică buna dispoziţie şi ne ţine la distanţă de grijile zilnice este considerată hormonul principal. O creştere a concentraţiei de serotonină se poate obţine prin alergare.

Hipofiza
Alergarea măreşte nivelul de A.C.T.H. din creier. A.C.T.H. reprezintă hormonul creativităţii, care rela­xează corpul în mod plăcut, dar limpezeşte spiritul precum cristalul şi îl trezeşte.

Endorfina
În timpul alergării, corpul îşi eliberează propriul său drog, endorfina. Omul simte relaxare şi mulţu­mire.

Pancreasul
Celulele corpului devin mai sensibile la acţiunea insulinei, care scade nivelul zahărului din sânge; astfel evităm diabetul bătrâneţii.

Testicule
Hormonul sexual masculin, testosteronul, este produs într-o can­titate mărită.

Sistemul muscular
Funcţia celulelor musculare se îmbunătăţeşte, iri­garea sanguină creşte.

Sistemul imunitar
Numărul de anticorpi este influenţat pozitiv, chiar şi după o jumătate de oră de alergare. De ase­menea, capacitatea anticorpilor de a distruge inva­datorii to­xici sau celulele canceroase creşte mult.

Enzimele
Alergarea cu viteza moderată modifică sistemul en­zimatic al fiecărei celule. Trece de la arderea zahă­rului din sânge la aceea a gră­similor. Se for­mează enzime de ardere a gră­similor.

Plămânii
Ventilaţia şi irigarea san­guină a plămânilor se îm­bu­nă­tăţeşte prin creşterea can­ti­tă­ţii de oxigen as­pirat. Mai mult oxi­gen se răs­pân­deşte în sân­ge, iar bioxidul de carbon este mai repe­de eliminat prin alveolele pul­monare.

Inima, circulaţia sângelui
Inima dă randament mai bun, sân­gele devine mai fluid. Valorile grăsi­milor negative din sânge scad, colesterolul "bun" creşte. Tensiunea se normalizează, pulsul de repaus scade.