1. Un măr pe zi ţine doctorul la distanţă
Fibrele rezistente din pulpa merelor (conţin pectină) stimulează digestia şi metabolismul. Iar substanţele vegetale secundare de tipul quercitinei micşorează riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, aşa cum reiese dintr-un studiu efectuat la National Public Health Institute din Helsinki. Pe lângă aceasta, merele ţin insulina în şah, reglând astfel nivelul zahărului din sânge.
2. Niciodată nu eşti prea bătrân, ca să înveţi lucruri noi
Un antrenament ţintit al memoriei şi al vocabularului poate spori capacitatea de învăţare, chiar până la o vârstă înaintată. A demonstrat-o un studiu al cercetătorilor din Zürich, care au urmărit pe o perioadă de timp îndelungată evoluţia memoriei la 334 de persoane sănătoase, cu vârste cuprinse între 66 şi 81 de ani.
Fitness pentru creier - Antrenamentele sportive de rezistenţă activează circulaţia la nivelul creierului, favorizând formarea de neuroni noi. Pentru aceasta, este suficient să faceţi de două-trei ori pe săptămână câte o plimbare de 30 de minute, în pas susţinut. Şi conversaţi cât mai des, indiferent cu cine. Contactele sociale contribuie mai eficient la menţinerea în formă maximă a creierului dvs., decât cuvintele încrucişate, pe care le rezolvaţi singuri. Atenţie şi la ce mâncaţi. Acizii graşi Omega 3 din somon, linte sau ulei de rapiţă asigură o bună protecţie a creierului. Nucile sau fructele de pădure asigură o bună protecţie a creierului. Consumate zilnic, acestea îmbunătăţesc aptitudinile cognitive, cu până la 20%.
3. Liniştea dă putere
Un studiu al Universităţii din Chicago arată că meditaţia întăreşte sistemul imunitar. Celulele lui devin mai active, făcând să crească şansele de vindecare a bolilor. Totodată, meditaţia are efecte pozitive şi în combaterea durerilor cronice, a stărilor depresive şi a stresului.
Cum procedaţi: Închipuiţi-vă că sunteţi pe o insulă, în mijlocul mării. Priviţi în apa liniştită, de un albastru profund. Vă cufundaţi în ea cu totul. Şi în adânc domneşte un calm absolut. Acum, imaginaţi-vă că marea v-a cuprins întregul corp ca o mângâiere blândă, că liniştea şi forţa ei v-au pătruns şi se răspândesc în dvs.
4. Eşti tânăr, pe cât te simţi
Femeile de 40 de ani din zilele noastre sunt într-o formă bună, din toate punctele de vedere, energice şi atrăgătoare, în mai mare măsură decât generaţiile precedente. Şi chiar cele trecute de 70 de ani se simt astăzi cu aproximativ 13 ani mai tinere, comparativ cu vârsta lor biologică, afirmă prof. Jacqui Smith, de la Universitatea Michigan. Consecinţa: simţindu-se mai tinere, se comportă ca atare, iar cei din jur le percep şi ei ca fiind mai tinere.
Alimentaţia anti-vârstă: roşiile, caisele, morcovul şi ketchupul conţin licopen şi caroten, substanţe care previn formarea ridurilor. Cinci linguri de ulei de măsline pe zi scad nivelul colesterolului şi protejează vasele de sânge. Iaurturile probiotice întăresc oasele prin aportul de calciu şi ajută intestinul, populându-l cu bacterii "prietenoase". Un pahar de vin roşu pe zi menţine sănătatea inimii şi activează metabolismul, încetinind procesul de îmbătrânire.
5. Somnul e cel mai bun medicament
Sfaturi pentru un somn sănătos: * Nu mai mâncaţi nimic după ora 7 seara. * Băgaţi-vă în pat mereu la aceeaşi oră şi nu uitaţi că laptopul şi televizorul n-au ce căuta în dormitor. * 16-17 grade se consideră a fi temperatura optimă pentru odihna nocturnă şi culoarea ideală a pereţilor este ca pudra, roz-bej. Pentru tapet nu alegeţi modele prea încărcate, căci acestea inspiră nelinişte. * Nu luaţi grijile cu dvs. în aşternut: despicaţi firul în patru stând pe un scaun anume, iar când vă ridicaţi de pe el, gândiţi-vă că le-aţi lăsat acolo - sau notaţi-le pe o foaie de hârtie. Procedând astfel, veţi avea sentimentul că problemele dvs. nu mai sunt atât de împovărătoare. * În fine, un ceai preparat din valeriană, roiniţă, hamei şi passiflora vă va ajuta să aveţi un somn bun.
6. Nu te umfla în guşă
Cum evitaţi o carenţă de iod: Adulţii au nevoie de circa 200 de micrograme de iod pe zi. Pentru a le obţine, mâncaţi brânză de burduf, peşte, pâine de secară, crabi, salată de fetică şi beţi lapte nedegresat.
7. După masă, trageţi un pui de somn sau faceţi 1000 de paşi
Un îndemn perfect valabil - cu excepţia cuvinţelului "sau". După ce aţi mâncat, sistemul nervos vegetativ îşi comută una din componente, sistemul nervos simpatic, pe funcţionare în regim de economie, activând în acelaşi timp componenta opusă, parasimpaticul. Aceasta face ca energia şi sângele să se depărteze de cap, concentrându-se la abdomen. Bioritmul scade la un nivel minim, se simte nevoia de odihnă. Daţi corpului ceea ce vă cere. Ulterior însă, el va necesita mişcare, pentru a impulsiona digestia. Iar 3000 de paşi ar fi mai utili decât 1000.
Ideal pentru recuperarea rapidă a forţelor: Un somn energizant de 20 de minute. Sau o pauză cu un mic exerciţiu de yoga: aşezaţi-vă în apropierea unei măsuţe sau a unui scaun mai lat, păstrând o distanţă de aproximativ jumătate de metru. Puneţi antebraţele şi fruntea pe blatul mesei sau al scaunului şi apoi inspiraţi şi expiraţi calm de 30 de ori.
8. Pentru fiecare suferinţă a omului, Dumnezeu a lăsat o plantă
În numeroase afecţiuni, plantele medicinale ne ajută adesea la fel de bine ca medicamentele de sinteză. De pildă, dintr-un studiu al Universităţii Köln aflăm că brusturele calmează durerile provocate de o entorsă, tot atât de eficient ca gelurile chimice cu acţiune analgezică. Şi iată încă şapte super-remedii vegetale: pătlagina pentru răceli, creţuşca pentru diaree, salvia pentru dureri în gât, muşeţelul pentru tulburări gastrointestinale, mielăreaua pentru sindromul premenstrual, nalba mare pentru tuse, urzicile şi mesteacănul pentru cistită.
Reţetă de ceai împotriva migrenei: Turnaţi 1/4 l de apă în clocot peste 2 linguriţe cu vârf de coada-racului, infuzaţi 10 minute, apoi strecuraţi. Ceaiul se bea călduţ, între 2 şi 4 căni pe zi, în timpul atacurilor migrenoase.
9. Picioarele calde şi capul rece alungă boala
Unul din cei mai apreciaţi cercetători britanici, prof. Ronald Eccles, director la Common Cold Centre, din cadrul Universităţii Cardiff, este convins că atunci când avem picioarele reci sângele circulă mai defectuos la nivelul mucoaselor, şi celulele imunitare nu mai lucrează la întreaga capacitate. Atunci răcim mai uşor şi ne îmbolnăvim mai repede de cistită. Pentru studiul efectuat de el, Eccles a răcit picioarele a 90 de persoane, în timp ce un grup-martor de aceeaşi mărime a rămas cu picioarele calde. Dintre "picioarele reci" a făcut guturai un participant din 10, iar în echipa adversă - unul din 24. Şi la ce foloseşte capul rece? Stimulează sistemul imunitar.
Cum vă încălziţi picioarele: Turnaţi într-un lighean apă încălzită la 38°C, puneţi înăuntru câte o linguriţă de făină de muştar la fiecare litru de apă şi amestecaţi. Faceţi o baie la picioare cu durata de 20 minute.
Cum răciţi capul: Masaţi-vă fruntea cu ulei de mentă.
10. Râsul e sănătos
Când râdem, punem în mişcare mai mult de o sută de muşchi. Corpul se relaxează. Celulele sunt inundate de oxigen, inima şi sistemul imunitar se întăresc. Creierul intensifică producţia de hormoni ai fericirii. 15 minute de râs reduc şi durerile, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Oxford. Din păcate, adulţii nu râd decât de 15 ori pe zi.
Aici ne poate fi de folos un exerciţiu de yoga. Înclinaţi-vă mult în faţă, lăsând braţele să atârne în voie şi bălăbănindu-le. Timp de 3 minute, râdeţi în hohote: "Hoho, haha, hoho, haha". Apoi exersaţi şi "surâsul interior": închideţi ochii, imaginaţi-vă o plajă, soare şi, de jur împrejur, numai feţe vesele. Acum, pur şi simplu, zâmbiţi.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
