Deşi tulburările de înghiţire pot fi trecătoare şi neimportante, întotdeauna este posibil ca aceste probleme să indice existenţa unor afecţiuni mai importante. Cauzele deficienţelor persistente de înghiţire sunt variate, pornind de la deteriorarea sau funcţionarea necorespunzătoare a muşchilor din peretele gâtului şi esofagului, până la ulcerele şi cicatricele din ţesutul esofagului, determinate de refluxul acidului gastric. De asemenea, în mucoasa esofagului se pot forma pungi (diverticuli) care afectează mişcarea bolului alimentar în jos, prin esofag spre stomac. Mai mult decât atât, în anumite situaţii, dificultăţile de înghiţire pot fi asociate cu boli ca "miastenia gravis" sau chiar cu unele patologii neoplazice.
În cazul dvs., conform diagnosticului precizat, pare să fie vorba de aşa numitul spasm difuz, termen folosit pentru contracţiile puternice şi necoordonate ale esofagului, care apar de obicei după înghiţire. Totuşi, având în vedere persistenţa tulburării şi explicaţiile pe care le oferiţi, înclin să cred că este vorba, mai degrabă, despre o paralizie faringiană caracterizată prin slăbirea şi lipsa de coordonare a muşchilor faringelui, fenomen ce determină apariţia problemelor (disconfort, durere) la trecerea mâncării din gură în faringe şi apoi în esofag. Se presupune că simptomele determinate de acest tip de disfuncţionalitate sunt rezultatul dificultăţii de transmisie a impulsurilor nervoase la muşchii faringieni şi se datorează, deseori, unor afectări de tip neurologic. Cu alte cuvinte, în cazul dvs., este posibilă o afectare de tip bulbar (bulb rahidian), o structură nervoasă ce conţine nuclee care sunt la originea mai multor nervi cranieni, printre care şi nervul gloso-faringian, dar şi cel hipoglos, ambele cu acţiune directă asupra reflexului de deglutiţie.
Se înţelege că, pentru a trece de la stadiul de supoziţie la un diagnostic cert, se impune efectuarea testelor pentru diagnosticarea paraliziei faringiene, care constă, în afară de endoscopia gastro-intestinală deja efectuată, în examinarea radiografică cu bariu, studierea motilităţii esofagului şi vizualizarea imagistică a fosei cerebrale posterioare prin procedee de tip RMN (rezonanţă magnetică nucleară) sau tomografie computerizată. Este de la sine înţeles că, dacă paralizia faringiană se datorează unei afectări de tip neurologic, aceasta poate fi rezolvată numai printr-un tratament adecvat al acestei afecţiuni determinante. În caz contrar, pe lângă dificultăţile de înghiţire şi disconfortul din gât, simptome pe care le acuzaţi în prezent, această disfuncţionalitate poate duce, în timp, la inhalarea alimentelor solide sau lichide (aspirarea lor) pe trahee sau regurgitarea pe nas. Nu neglijaţi!
Să auzim numai de bine!
Dr. IULIANA UNGUR - medic primar, Bucureşti, tel. 021/430.27.23, 0723/85.36.09
"Am fost diagnosticată cu keratoconjunctivită sicca"
(Răspuns pentru GINA PRICOP - Curtea de Argeş, F. AS 1059)
Stimată doamnă,
Aşa cum bine ştiţi, keratoconjunctivita sicca se caracterizează prin scăderea lacrimilor, din cauza distrugerii glandelor lacrimale care le produc. Apare senzaţia de corp străin în ochi, de înglodeală, de uscăciune, care se accentuează la vânt, la expunerea la aer condiţionat, aer uscat etc. De multe ori, poate apărea şi durerea oculară. Cauzele sunt multiple: imunologice, hormonale, infecţioase. Dumneavoastră afirmaţi că aţi avut o "intoxicaţie cu antibiotice". Probabil că aţi avut o infecţie şi aţi tratat-o cu antibiotice. Este o presupunere. Indiferent ce a fost, întrucât s-a pus diagnosticul de keratoconjunctivită sicca, vă rog să vă observaţi mai mult starea de sănătate, pentru că de multe ori, pe lângă manifestările oculare, pot apărea şi alte manifestări, îndeosebi scăderea secreţiei salivare - gură uscată, cu greutate la înghiţirea alimentelor solide, disconfort digestiv, candidoză la nivelul cavităţii bucale etc. Toate acestea, pe lângă alte manifestări, formează aşa-numitul sindrom Sjörgen. Acest sindrom Sjörgen poate fi primar, dar de cele mai multe ori se poate asocia cu poliartrită reumatoidă, hepatită, lupus eritematos sistemic, sclerodermie, dermatomiozită. Vă rog să trataţi cu seriozitate acest diagnostic şi să faceţi investigaţii pentru a vedea dacă este numai keratoconjunctivită sicca sau există şi alte organe coafectate, şi atunci vorbim de sindrom Sjörgen secundar. Pe lângă analizele de laborator uzuale, ar fi utile pentru diagnostic: factor reumatoid, anticorpi antinucleari, anticorpi anti SSA şi anti SSB. Deoarece vreau să cred că este numai keratoconjunctivită sicca, tratamentul pe care presupun că l-aţi început deja este cu lacrimi artificiale şi instilaţii oculare, colire recomandate de medicul oftalmolog. Ca terapie adjuvantă, vă recomand o alimentaţie bogată în vitamina C, vitamina A, pe care le găsiţi în afine, zmeură, cireşe, mere, pere, urzici, morcovi, sfeclă, dovleac, lobodă (foarte bogată în luteină, care ajută mult, din punct devedere trofic, la buna funcţionare a ochiului). Există şi produse naturiste sub formă de capsule, pe care le puteţi folosi. Local, puteţi folosi sucul de rostopască, pe care îl aplicaţi pe pleoape, ţinând ochii închişi, să nu pătrundă în ochi, pentru că este foarte iritant. Spălaţi ochii zilnic cu infuzie de muşeţel şi albăstrele. Un remediu popular ese "lacrima vieţii", adică lichidul care se scurge primăvara, după tăierea viţei-de-vie, care începe "să plângă" şi să elimine lacrimile ei, tămăduitoare pentru ochi. Dacă sunt organe coafectate, se face tratament şi pentru afecţiunile asociate.
Vă doresc numai bine!
Dr. IRINA SPUDERCA - medic specialist medicină de familie şi medicină complementară, Bucureşti, tel. 0723/51.07.37
"Îmi doresc din suflet să duc sarcina până la capăt"
(Răspuns pentru CORNELIA PĂCURAR, F. AS 1076)
Draga mea Cornelia, ai trecut printr-o experienţă prin care trec multe femei ce vor să rămână însărcinate şi apelează la inseminare in vitro. Din păcate, medicii noştri încă nu pun mare preţ pe nutriţie, şi de aceea, multe dintre terapii şi intervenţii, aşa cum este şi a ta, nu reuşesc. Este foarte important ca atunci când hotărăşti să devii mamă, să fii convinsă că oferi organismului toţi nutrienţii de care are nevoie pentru a putea răspunde cerinţelor. Astfel, în cazul viitoarelor mame, este foarte importantă vitamina E naturală, cu 500 UI, şi vitamina C, tot naturală. Un uter cu o mucoasă abundentă are capacitatea de a primi oul, viitorul embrion. Am rezultate bune pe gravide cu probleme grave hematologice sau cu iminenţă de pierdere de sarcină. Atunci când primeşte un supliment nutriţional, organismul reuşeşte să ducă până la căpăt sarcina. Începe şi tu acest program, iar după trei luni încearcă o nouă inseminare. Apoi trebuie urmat un program pentru menţinerea sarcinii.
Dacă mai ai întrebări în privinţa răspunsului meu, pot fi sunată la tel. 0723/51.07.37
POCANSCHI OVIDIU MIRCEA -Cluj-Napoca, tel 0264/58.11.36, 0744/91.02.93
"Băieţelul meu e o rană vie pe tot corpul. Ajutaţi-ne!"
(Răspuns pentru CARMEN IVAŞCU - Costeşti, Argeş, F. AS nr. 1075)
Stimată doamnă, recomand pentru băieţelul dvs. un tratament cu unguent universal POCO, care sper să îl vindece. Mai mult, acest unguent poate fi folosit şi pentru a-l ajuta să elimine din gât acel mucus şi chiar să împiedice formarea lui. Pentru aceasta, este suficient să ungeţi cu puţin POCO pielea gâtului, în dreptul locului în care se formează mucusul, masând uşor cu degetele, pentru a favoriza pătrunderea unguentului în piele. Această operaţie trebuie efectuată în fiecare seară. Dacă după primele 5 zile se constată o ameliorare, se continuă încă 15 zile până la vindecarea completă.
"Cum pot să-mi scap fetiţa de nev epidermic verucos?"
(Răspuns pentru ALMA, F. AS nr. 1075)
Stimată doamnă, şi eu am suferit de un astfel de nev verucos, situat pe talpa piciorului, care-mi provoca dureri intense, mai ales în timpul mersului, şi de care am scăpat cu ajutorul unguentului POCO. Se aplică un tampon de tifon uns cu cremă peste nevul verucos şi se fixează cu leucoplast. Dacă după 3 zile constataţi că inflamaţia s-a ameliorat şi mâncărimile au dispărut, puneţi un nou tampon cu POCO, pentru alte 3 zile. Dacă nevul verucos nu dispare, consultaţi un medic de specialitate, pentru cauterizarea acestuia cu laserul.