Mai vechea ei iubire, Roşia Montană, îi ocupă din nou agenda, în răspăr total cu atitudinea guvernului de la Bucureşti. "Deschiderea" a făcut-o cu speech-ul din Parlamentul European, în care, în puţine cuvinte, a luat la rost Comisia Europeană, pentru a nu fi pus în aplicare Rezoluţia PE de interzicere a cianurii în minerit, votată în 2010, cu o zdrobitoare majoritate. După cum ştim, Comisia Europeană, ataşată de interesele corporatiste, a răspuns atunci că nu va da curs propunerii parlamentare. Dar lucrurile s-au schimbat între timp. Comisia de la Bruxelles pregăteşte revizuirea unei părţi a legislaţiei ce priveşte atât impactul de mediu al proiectelor industriale, cât şi substanţele periculoase. Iată, în context, prima întrebare adresată Comisiei de europarlamentarul român: "Date fiind riscurile asociate cu utilizarea tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit, intenţionează Comisia să reanalizeze solicitarea de interzicere a acestora, ca parte a schimbărilor legislative în curs?". Bună cunoscătoare a situaţiei din Apuseni, Daciana Sârbu adaugă: "Aş vrea să aflu dacă există perspectiva direcţionării de fonduri europene către modele de dezvoltare alternative pentru regiunile miniere - precum cele bazate pe turism sau pe promovarea siturilor arheologice". La câteva zile după adresarea către CE, Daciana Sârbu şi-a îndreptat tirul întrebărilor către fosta colegă de Parlament European, ministrul Mediului, Rovana Plumb. În vizibilă opoziţie cu declaraţiile guvernamentale, Daciana Sârbu vorbeşte deschis: "Dat fiind că, de la începutul anului, nu au apărut informaţii publice referitoare la intenţiile Guvernului privind Roşia Montană, şi ţinând cont de faptul că USL şi-a asumat în mod deschis obiective legate de protejarea mediului în România, aş dori să aflu în ce mod urmăriţi aceste obiective în procesul de evaluare a proiectului de la Roşia Montană". "În cadrul procedurii de evaluare a proiectului de la Roşia Montană, aveţi în vedere discutarea aplicării noii forme a Directivei SEVESO (privind accidentele industriale majore), precum şi monitorizarea procesului de modificare a Directivei EIA (privind impactul de mediu)?". Întrebările amintesc de expresia americană „friendly fire", împuşcături prieteneşti, dar nu întâmplătoare, ci cu bună şi respectabilă intenţie. Practic, Daciana Sârbu ştie bine ce trebuie să întrebe; în schimb, Rovana Plumb nu ştim dacă ştie ce să răspundă... Culegând de pe buzele românilor o altă întrebare gravă, Daciana Sârbu punctează: "Doamnă ministru, doresc să vă întreb dacă aveţi în vedere să reluaţi solicitarea de desecretizare a licenţelor proiectului minier de la Roşia Montană. Am convingerea că veţi dovedi transparenţă şi deschidere şi veţi oferi răspunsuri la aceste întrebări, care interesează în primul rând publicul din România. Am, de asemenea, speranţa că, în calitatea dvs. de fostă eurodeputată, membră în Comisia de Mediu a PE, trataţi această procedură de evaluare cu cea mai înaltă exigenţă şi stricteţe". Punct ochit, punct lovit. Însă punctul cel mai dureros este în altă parte: la primul ministru Victor Ponta, soţul Dacianei Sârbu, ale cărui declaraţii contradictorii generează confuzii. Război în familie? Pe de o parte, el linişteşte opinia publică, punând companiei RMGC nişte condiţii imposibil de îndeplinit, iar pe de alta, îşi trage, cum se spune, nişte consilieri de mai mare tristeţea: Ionel Blănculescu şi generalul american Wesley Clark, cunoscuţi pentru lobby-ul "dezinteresat", în favoarea diverselor corporaţii. Ca să nu mai vorbim de înfiinţarea societăţii "Minvest Roşia Montană", prin care primul ministru visează „miliarde" de euro la buget. Fiecare cu visele lui, nimic de zis, atâta vreme cât nu devin coşmaruri naţionale...
Daciana Sârbu, ultimul USL-ist care apără Roşia Montană
După o tăcere pe care mulţi au pus-o pe seama noii sale poziţii, de soţie a noului prim-ministru, Doamna numărul doi în stat, europarlamentarul Daciana Sârbu, membră în Comisia de Mediu a PE, a ieşit din nou în... Agora.
Mai vechea ei iubire, Roşia Montană, îi ocupă din nou agenda, în răspăr total cu atitudinea guvernului de la Bucureşti. "Deschiderea" a făcut-o cu speech-ul din Parlamentul European, în care, în puţine cuvinte, a luat la rost Comisia Europeană, pentru a nu fi pus în aplicare Rezoluţia PE de interzicere a cianurii în minerit, votată în 2010, cu o zdrobitoare majoritate. După cum ştim, Comisia Europeană, ataşată de interesele corporatiste, a răspuns atunci că nu va da curs propunerii parlamentare. Dar lucrurile s-au schimbat între timp. Comisia de la Bruxelles pregăteşte revizuirea unei părţi a legislaţiei ce priveşte atât impactul de mediu al proiectelor industriale, cât şi substanţele periculoase. Iată, în context, prima întrebare adresată Comisiei de europarlamentarul român: "Date fiind riscurile asociate cu utilizarea tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit, intenţionează Comisia să reanalizeze solicitarea de interzicere a acestora, ca parte a schimbărilor legislative în curs?". Bună cunoscătoare a situaţiei din Apuseni, Daciana Sârbu adaugă: "Aş vrea să aflu dacă există perspectiva direcţionării de fonduri europene către modele de dezvoltare alternative pentru regiunile miniere - precum cele bazate pe turism sau pe promovarea siturilor arheologice". La câteva zile după adresarea către CE, Daciana Sârbu şi-a îndreptat tirul întrebărilor către fosta colegă de Parlament European, ministrul Mediului, Rovana Plumb. În vizibilă opoziţie cu declaraţiile guvernamentale, Daciana Sârbu vorbeşte deschis: "Dat fiind că, de la începutul anului, nu au apărut informaţii publice referitoare la intenţiile Guvernului privind Roşia Montană, şi ţinând cont de faptul că USL şi-a asumat în mod deschis obiective legate de protejarea mediului în România, aş dori să aflu în ce mod urmăriţi aceste obiective în procesul de evaluare a proiectului de la Roşia Montană". "În cadrul procedurii de evaluare a proiectului de la Roşia Montană, aveţi în vedere discutarea aplicării noii forme a Directivei SEVESO (privind accidentele industriale majore), precum şi monitorizarea procesului de modificare a Directivei EIA (privind impactul de mediu)?". Întrebările amintesc de expresia americană „friendly fire", împuşcături prieteneşti, dar nu întâmplătoare, ci cu bună şi respectabilă intenţie. Practic, Daciana Sârbu ştie bine ce trebuie să întrebe; în schimb, Rovana Plumb nu ştim dacă ştie ce să răspundă... Culegând de pe buzele românilor o altă întrebare gravă, Daciana Sârbu punctează: "Doamnă ministru, doresc să vă întreb dacă aveţi în vedere să reluaţi solicitarea de desecretizare a licenţelor proiectului minier de la Roşia Montană. Am convingerea că veţi dovedi transparenţă şi deschidere şi veţi oferi răspunsuri la aceste întrebări, care interesează în primul rând publicul din România. Am, de asemenea, speranţa că, în calitatea dvs. de fostă eurodeputată, membră în Comisia de Mediu a PE, trataţi această procedură de evaluare cu cea mai înaltă exigenţă şi stricteţe". Punct ochit, punct lovit. Însă punctul cel mai dureros este în altă parte: la primul ministru Victor Ponta, soţul Dacianei Sârbu, ale cărui declaraţii contradictorii generează confuzii. Război în familie? Pe de o parte, el linişteşte opinia publică, punând companiei RMGC nişte condiţii imposibil de îndeplinit, iar pe de alta, îşi trage, cum se spune, nişte consilieri de mai mare tristeţea: Ionel Blănculescu şi generalul american Wesley Clark, cunoscuţi pentru lobby-ul "dezinteresat", în favoarea diverselor corporaţii. Ca să nu mai vorbim de înfiinţarea societăţii "Minvest Roşia Montană", prin care primul ministru visează „miliarde" de euro la buget. Fiecare cu visele lui, nimic de zis, atâta vreme cât nu devin coşmaruri naţionale...
Mai vechea ei iubire, Roşia Montană, îi ocupă din nou agenda, în răspăr total cu atitudinea guvernului de la Bucureşti. "Deschiderea" a făcut-o cu speech-ul din Parlamentul European, în care, în puţine cuvinte, a luat la rost Comisia Europeană, pentru a nu fi pus în aplicare Rezoluţia PE de interzicere a cianurii în minerit, votată în 2010, cu o zdrobitoare majoritate. După cum ştim, Comisia Europeană, ataşată de interesele corporatiste, a răspuns atunci că nu va da curs propunerii parlamentare. Dar lucrurile s-au schimbat între timp. Comisia de la Bruxelles pregăteşte revizuirea unei părţi a legislaţiei ce priveşte atât impactul de mediu al proiectelor industriale, cât şi substanţele periculoase. Iată, în context, prima întrebare adresată Comisiei de europarlamentarul român: "Date fiind riscurile asociate cu utilizarea tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit, intenţionează Comisia să reanalizeze solicitarea de interzicere a acestora, ca parte a schimbărilor legislative în curs?". Bună cunoscătoare a situaţiei din Apuseni, Daciana Sârbu adaugă: "Aş vrea să aflu dacă există perspectiva direcţionării de fonduri europene către modele de dezvoltare alternative pentru regiunile miniere - precum cele bazate pe turism sau pe promovarea siturilor arheologice". La câteva zile după adresarea către CE, Daciana Sârbu şi-a îndreptat tirul întrebărilor către fosta colegă de Parlament European, ministrul Mediului, Rovana Plumb. În vizibilă opoziţie cu declaraţiile guvernamentale, Daciana Sârbu vorbeşte deschis: "Dat fiind că, de la începutul anului, nu au apărut informaţii publice referitoare la intenţiile Guvernului privind Roşia Montană, şi ţinând cont de faptul că USL şi-a asumat în mod deschis obiective legate de protejarea mediului în România, aş dori să aflu în ce mod urmăriţi aceste obiective în procesul de evaluare a proiectului de la Roşia Montană". "În cadrul procedurii de evaluare a proiectului de la Roşia Montană, aveţi în vedere discutarea aplicării noii forme a Directivei SEVESO (privind accidentele industriale majore), precum şi monitorizarea procesului de modificare a Directivei EIA (privind impactul de mediu)?". Întrebările amintesc de expresia americană „friendly fire", împuşcături prieteneşti, dar nu întâmplătoare, ci cu bună şi respectabilă intenţie. Practic, Daciana Sârbu ştie bine ce trebuie să întrebe; în schimb, Rovana Plumb nu ştim dacă ştie ce să răspundă... Culegând de pe buzele românilor o altă întrebare gravă, Daciana Sârbu punctează: "Doamnă ministru, doresc să vă întreb dacă aveţi în vedere să reluaţi solicitarea de desecretizare a licenţelor proiectului minier de la Roşia Montană. Am convingerea că veţi dovedi transparenţă şi deschidere şi veţi oferi răspunsuri la aceste întrebări, care interesează în primul rând publicul din România. Am, de asemenea, speranţa că, în calitatea dvs. de fostă eurodeputată, membră în Comisia de Mediu a PE, trataţi această procedură de evaluare cu cea mai înaltă exigenţă şi stricteţe". Punct ochit, punct lovit. Însă punctul cel mai dureros este în altă parte: la primul ministru Victor Ponta, soţul Dacianei Sârbu, ale cărui declaraţii contradictorii generează confuzii. Război în familie? Pe de o parte, el linişteşte opinia publică, punând companiei RMGC nişte condiţii imposibil de îndeplinit, iar pe de alta, îşi trage, cum se spune, nişte consilieri de mai mare tristeţea: Ionel Blănculescu şi generalul american Wesley Clark, cunoscuţi pentru lobby-ul "dezinteresat", în favoarea diverselor corporaţii. Ca să nu mai vorbim de înfiinţarea societăţii "Minvest Roşia Montană", prin care primul ministru visează „miliarde" de euro la buget. Fiecare cu visele lui, nimic de zis, atâta vreme cât nu devin coşmaruri naţionale...
Alte articole din acest numar
- Un pitic de grădină la Cotroceni
- Col. MICHAEL R. CARRINGTON - "Darul cel mai important pe care-l pot lăsa fiicelor mele este puterea de a fi fericite. Ceea ce eu am aici, la Archita, în inima României"
- Ce culoare aveau ochii lui Marin Preda?