- Soarele puternic al verii a devenit un duşman de moarte al pielii, un intrus care ne strică bucuria vacanţelor. Stai la plajă cu cronometrul în mână, uns cu tone de creme. Interviul de faţă îşi doreşte să fie un îndrumar, în sensul acesta, un îndreptar despre ce e bine să facem şi ce e rău. Iar prima problemă e legată de "semnele de frumuseţe" de pe piele, aluniţele şi celelalte rude ale lor, care explodează în ultimul timp. Cum le putem diferenţia şi care este potenţialul lor de agravare, ţinând cont de faptul că a început şi sezonul estival?
- Încă din timpuri străvechi, oamenii s-au confruntat cu probleme dermatologice, numite generic tumori benigne. Au existat dintotdeauna negi, nevi şi papiloame, numai că între timp s-au schimbat foarte mult condiţiile de mediu, ceea ce a dus la agravarea acestor probleme care în trecut erau considerate banale în viaţa noastră. O să recurg la o descriere uşor mai didactică, dar care să fie uşor de înţeles.
PAPILOAMELE
Papiloamele apar atunci când virusul Human Papilloma (HPV) este prezent în organismul uman. Virusul este contagios (se răspândeşte prin contact direct) şi afectează straturile exterioare ale pielii, de obicei în zonele fine şi umede: gură, anus, zona organelor genitale, dar se pot întâlni şi pe gât, pe piept sau la nivelul pleoapelor. Papiloamele pot fi maronii, roz sau la culoarea pielii, plate sau reliefate, cu aspect de conopidă. Medicii dermatologi descoperă infectarea când se manifestă la nivelul dermei, însă virusul poate fi depistat şi la analizele sanguine de rutină. De obicei, cei infectaţi nu dau mare importanţă papiloamelor, dar acestea se înmulţesc şi ajung la un moment dat, prin traumatizare, să devină o problemă. Perioada de vară este una de agravare a tuturor problemelor dermatologice, deoarece sub acţiunea directă a soarelui, oamenii transpiră mai mult şi sunt expuşi razelor UV dăunătoare. Iritaţiile pielii provocate de transpiraţie, peste care se aşterne praful din atmosferă sau unele substanţe chimice poluante, duc deseori la grataj (scărpinare) - factor care poate agrava orice tumoretă cutanată, în special papiloamele, fiind formaţiuni mai proeminente.
Ne confruntăm foarte des şi cu Human Papilloma Virus genital, care în prezent, datorită faptului că activitatea sexuală este libertină şi fără prejudecăţi, prin proliferare, ajunge să fie o problemă gravă. Afecţiunea este inofensivă pentru bărbaţi, care de regulă sunt purtători ai bolii şi pot avea papiloame în zona genitală, fără riscuri majore. Un simplu consult la un medic dermatolog le poate rezolva însă definitiv problema, foarte simplu şi fără complicaţii. În schimb, pentru femei, papiloma virus constituie un pericol major, care le ameninţă viaţa! Din punct de vedere ginecologic, prin proliferare, infecţia cu HPV poate să ducă la apariţia cancerului cervical, cu potenţial letal. Bărbatul, care de obicei este purtător şi transmiţător al acestei afecţiuni, trebuie să ştie foarte clar ce urmări poate avea sexul neprotejat. Şi cum noi, bărbaţii, protejăm femeile, trebuie ca imediat ce vedem în zona genitală o astfel de afecţiune, să ne adresăm medicului dermatolog, fără nicio ezitare. Vedeţi, aşadar, că aceste papiloame, pe care unii oameni le consideră inofensive, pe plan genital pot să ducă la probleme foarte grave...
- Şi dacă nu apar papiloame pe piele? Şi acesta este un risc...
- În majoritatea cazurilor, excrescenţa apare repede pe pielea bolnavului. Dar uneori, virusul are o evoluţie latentă - inoculează în câteva luni, uneori ani de zile! Or, în acest caz, noi nu mai putem să depistăm prezenţa virusului la nivel dermatologic. De aceea, este bine ca fiecare om să-şi facă măcar anual o serie de teste de sânge şi controale preventive la medicii specialişti, deoarece o astfel de boală poate avea urmări foarte grave dacă nu este tratată corespunzător şi la timp.
- Când ar trebui să se prezinte la medic o persoană care se confruntă cu o infecţie HPV? Există vreun semnal de alarmă în acest sens?
- În momentul în care o persoană descoperă că are papiloame, trebuie să se prezinte de urgenţă la medicul dermatolog. Va fi necesar şi un control genital, pentru depistarea eventualelor papiloame din zona genitală - cu risc mai înalt, după cum aminteam. Colaborăm foarte strâns cu medicii ginecologi, în aceste cazuri. De obicei, medicul dermatolog sesizează prezenţa virusului mai uşor, fiind o manifestare vizibilă a bolii, şi atenţionează medicul ginecolog că există o problemă.
- Ce soluţii aveţi pentru combaterea papiloamelor?
- Cea mai eficientă soluţie constă într-un tratament laser care, cu cât este pornit mai rapid, cu atât este mai simplu. Practic, distrugerea papiloamelor cu ajutorul laserului terapeutic duce la eliminarea lor definitivă, însă nu şi a virusului. Tratamentul se face în paralel, pentru că există un risc înalt de infecţie încrucişată (afecţiunea se ia de la un partener la celălalt, prin contact sexual) şi ambii trebuie urmăriţi. În momentul în care dermatologul şi ginecologul constată dispariţia virusului la ambii parteneri, aceştia pot reveni la o viaţă normală, fără niciun fel de restricţii.
- Nu există un tratament ţintit împotriva HPV. Ne bizuim mai mult pe stimularea imunităţii organismului, care duce la distrugerea virusului şi la prevenirea inoculării ulterioare. În general, infectarea cu HPV se face pe fondul unui stres prelungit, când bolnavul nu mai ştie ce înseamnă o vacanţă, când are două sau mai multe slujbe, când nu mai poate face faţă vieţii cotidiene. În viteza vieţii "moderne", chiar şi bolile ţin pasul cu noi!
ALUNIŢELE (NEVII)
- O altă problemă dermatologică des întâlnită este cea a aluniţelor, care au un potenţial de agravare foarte mare.
- Aluniţele sunt mici excrescenţe pigmentate care apar la nivelul pielii, foarte des întâlnite (practic, fiecare om are nevi undeva, pe corp!). În cazul lor problema devine mai acută, deoarece aceste formaţiuni cutanate se pot transforma cu uşurinţă în melanoame - un tip de cancer de piele foarte agresiv. În urmă cu 10-15 ani, vedeam acest tip de cancer o dată pe an, era o raritate! Ne chemam colegii să vadă cum arată, pentru că erau mulţi care nu întâlniseră niciodată un caz în practica medicală! Ştiam că evoluează foarte încet, că tratamentul este lent şi dacă nu este depistat în fază incipientă, şansele de vindecare sunt foarte mici. Astăzi, în clinicile noastre, vedem 3-4 melanoame pe săptămână - un record trist şi nedorit! Îmbucurător este totuşi faptul că reuşim să depistăm rapid astfel de afecţiuni, cu ajutorul dermatoscopiei prin epiluminiscenţă - o metodă care contribuie la evaluarea şi diagnosticarea precoce a melanomului malign şi a leziunilor precanceroase cutanate. Sunt diferiţi factori după care ne ghidăm în diagnosticare: aria nevului, pigmentul (culoarea), pentru că putem întâlni aşa-numitul melanom acromic, care nu este pigmentat şi poate să înşele mulţi specialişti, fără un aparat ca cel pe care noi îl folosim în mod curent.
- Ce tratament aplicaţi în cazul depistării unui melanom?
- Anatomia patologică ne dă răspunsuri foarte clare, în timp scurt, astfel că putem interveni rapid, când depistăm un melanom în stare incipientă! Aceste formaţiuni sunt excizate cu laserul, cu o margine de siguranţă, astfel încât să nu rămână nicio celulă tumorală în zona melanomului. În peste 20 de ani de practică medicală, niciunul dintre pacienţii la care am făcut excizii în stadiul incipient nu a avut urmări sau recidive! Excizia laser scoate nevul intact, fără sângerare, şi sigilează toate ţesuturile care au avut contact cu acel nev, deci orice însămânţare ulterioară este aproape imposibilă.
- Se poate recunoaşte o aluniţă cu potenţial cancerigen?
- Din experienţă clinică, un medic dermatolog poate recunoaşte semnele unui nev cu potenţial cancerigen: mărirea diametrului, pigmentaţia neuniformă, displazia pigmentului etc. Dacă un nev ajunge să sângereze de la sine, deja este un semn foarte grav, pentru că prezintă o transformare morfologică. Ne-am învăţat să mergem la stomatolog preventiv, dar consultăm dermatologul numai când avem o problemă, ceea ce este total greşit. Le recomand tuturor celor care au astfel de formaţiuni pe piele să meargă preventiv la control, de două ori pe an. Ar fi bine să se ştie că melanomul este unul dintre puţinele cancere care, depistate la timp, sunt 100% curabile.
NEGII (VERUCILE)
- Negii sunt o altă "problemă" dermatologică. Ştim cu toţii că sunt inestetici şi uneori dureroşi... Se pot agrava, în unele cazuri?
- Negii sau verucile apar la nivelul pielii, tot din cauza infecţiei virale cu HPV. Există peste 100 de tipuri de virusuri HPV şi fiecare afectează diferit structurile pielii. Un neg arată ca o ciupercă; diferenţa este faptul că are rădăcini vizibile, ca nişte puncte negre, care ne ajută la diagnostic. Aproape toată lumea se confruntă cu aceste veruci, care nu au potenţial agravant, dar se pot înmulţi necontrolat în unele situaţii, în special pe fondul imunităţii scăzute. Singura problemă care face pacienţii să se prezinte la cabinetul dermatologic este faptul ca pot da dureri foarte mari, la un moment dat. Importantă este şi poziţionarea verucilor: dacă apar în talpă, de exemplu, arată ca un aisberg: vârful e la suprafaţă, dar baza (două treimi) este în profunzime, iar datorită compresiei de la mers, pacientul are dureri cumplite, ce duc la limitarea posibilităţilor lui de deplasare. De obicei, pacientul nu vine la dermatolog la apariţia primei veruci. Încearcă diferite metode populare (îşi pune suc de rostopască), aplică tot felul de soluţii recomandate de farmacişti... Când verucile se înmulţesc ori când epuizează toate "leacurile" cunoscute, vin la medicul specialist, care nu mai are decât câteva soluţii: electrocauterizarea (metodă dureroasă, care lasă şi cicatrice), îngheţarea cu zăpadă carbonică (dureroasă, de asemenea, şi care nu dă rezultate în toate cazurile) şi laserul - o soluţie definitivă, cu care se pot scoate verucile de la baza rădăcinii, aceasta fiind singura metodă curativă. În acelaşi timp, însă, trebuie îmbunătăţită funcţionarea sistemului imunitar, pentru a nu avea recăderi.
- Vara ne-a bătut deja la uşă, soarele arde din ce în ce mai tare... Ce recomandări de sezon aveţi pentru cititorii noştri?
- În această perioadă trebuie să ţinem cont de factorii de mediu, care sunt mult schimbaţi: avem o penetrare agresivă a razelor solare, din cauza diminuării stratului de ozon, poluarea e la cote maxime, iar praful din atmosferă nu mai poate fi oprit de barierele vegetale, pentru că ne-am tăiat aproape toate pădurile şi copacii din oraşe! Pun accent şi pe factorul radioactiv: să nu uităm de explozia de la Cernobîl şi să fim conştienţi că trăim într-o zonă contaminată, că mare parte din particulele radioactive au ajuns în sol şi au contribuit foarte mult la slăbirea imunităţii întregii populaţii.
Este bine să stăm, totuşi, la soare, dacă nu vrem să ne confruntăm cu osteoporoza. Ultimele cercetări au demonstrat că vitamina D, care se sintetizează sub acţiunea razelor solare, are un rol important în protecţia imună a organismului. Dar, în acelaşi timp, trebuie să ne protejăm când stăm la soare! Chiar dacă vrem să fim bronzaţi, să arătăm bine şi să atragem privirea cu bronzul nostru, băile de soare se plătesc în efecte secundare, cauzate de lipsa barierei de protecţie a ozonului din atmosferă.
Persoanele cu pielea albă şi ochi albaştri sunt cele mai expuse şi cele mai vulnerabile la acţiunea razelor solare. Cei cu ten măsliniu şi ochi căprui sunt mai puţin vulnerabili, dar diferenţa o face timpul stat sub acţiunea directă a soarelui. Ideea de bază este că nu avem voie să ne ardem. Cele mai bune ore pentru expunerea la soare sunt dimineaţa, când avem radiaţii ultraviolete de tip A, până în ora 11 (să nu ne prindă prânzul pe plajă), apoi mergem din nou după ora 16-17, când razele solare îşi mai pierd din putere! Ar trebui să ştim şi zilele când au loc explozii solare şi să evităm plaja în acea perioadă. De asemenea, să fim foarte atenţi cu ce ne îmbrăcăm şi cum ne protejăm de soarele arzător: să ştim că umbrelele de plajă nu ne apără de razele ultraviolete, să avem o şapcă sau o pălărie cu boruri mari, să purtăm îmbrăcăminte de culoare deschisă, din fibre naturale, care absoarbe transpiraţia. Cei care au nevi sau alte formaţiuni cutanate, care au stat la soare fără protecţie şi s-au ales cu arsuri, când se întorc la domiciliu, să meargă direct la medicul dermatolog, să vadă starea lor, pentru că arsura solară a acestor formaţiuni este ca o "invitaţie" pentru cancerul de piele, un factor extrem de agravant! Întotdeauna, când stăm la soare, este obligatoriu să folosim creme cu factor de protecţie corespunzător tipului nostru de ten.
D-l dr. LUCIAN RUSSU poate fi contactat la BIODERM Medical Center din str. Mihai Eminescu nr. 42, sector 1, Bucureşti, tel. 021/211.96.74
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
