Dr. LUCIAN RUSSU - "Vara agravează toate problemele dermatologice"

Florentin Popa
Vine vara. Atenție la bolile de piele!

- Soarele puternic al verii a devenit un dușman de moarte al pielii, un intrus care ne strică bucu­ria vacanțelor. Stai la plajă cu cronometrul în mână, uns cu tone de creme. Interviul de față își dorește să fie un îndrumar, în sensul acesta, un îndreptar despre ce e bine să facem și ce e rău. Iar prima problemă e legată de "semnele de frumusețe" de pe piele, aluni­țele și celelalte rude ale lor, care explodează în ulti­mul timp. Cum le putem diferenția și care este po­tențialul lor de agravare, ținând cont de faptul că a început și sezonul estival?

- Încă din timpuri străvechi, oamenii s-au confrun­tat cu probleme dermatologice, numite generic tumori benigne. Au existat dintotdeauna negi, nevi și papiloa­me, numai că între timp s-au schimbat foarte mult condițiile de mediu, ceea ce a dus la agravarea acestor probleme care în trecut erau considerate banale în viața noastră. O să recurg la o descriere ușor mai didactică, dar care să fie ușor de înțeles.

PAPILOAMELE

Papiloamele apar atunci când virusul Human Pa­pilloma (HPV) este prezent în organismul uman. Viru­sul este contagios (se răspândește prin contact direct) și afectează straturile exterioare ale pielii, de obicei în zonele fine și umede: gură, anus, zona organe­lor geni­tale, dar se pot întâlni și pe gât, pe piept sau la nivelul pleoapelor. Papiloamele pot fi maronii, roz sau la cu­loarea pielii, plate sau reliefate, cu aspect de conopidă. Medicii dermatologi descoperă infectarea când se ma­nifestă la nivelul dermei, însă virusul poate fi depis­tat și la analizele sanguine de rutină. De obicei, cei infec­tați nu dau mare importanță papiloamelor, dar acestea se înmulțesc și ajung la un moment dat, prin trauma­tizare, să devină o problemă. Perioada de vară este una de agravare a tuturor problemelor dermato­lo­gice, deoa­re­ce sub acțiunea directă a soarelui, oamenii transpiră mai mult și sunt expuși razelor UV dăună­toare. Irita­țiile pielii provocate de transpirație, peste care se așter­ne praful din atmosferă sau unele substanțe chimice poluante, duc deseori la grataj (scărpinare) - factor care poate agrava orice tumoretă cutanată, în special papi­loa­mele, fiind formațiuni mai proeminente.
Ne confruntăm foarte des și cu Hu­man Papilloma Virus genital, care în prezent, datorită faptului că acti­vitatea sexuală este libertină și fără prejudecăți, prin pro­liferare, ajunge să fie o problemă gravă. Afec­țiu­nea este inofensivă pentru bărbați, care de regulă sunt pur­tători ai bolii și pot avea papiloame în zona genitală, fără riscuri majore. Un simplu consult la un medic der­matolog le poate rezolva însă definitiv pro­ble­ma, foarte simplu și fără complicații. În schimb, pen­tru femei, papiloma virus constituie un pericol major, care le ame­nință viața! Din punct de vedere ginecologic, prin proliferare, infecția cu HPV poate să ducă la apariția cancerului cervical, cu potențial letal. Bărbatul, care de obicei este purtător și transmițător al acestei afecțiuni, trebuie să știe foarte clar ce urmări poate avea sexul neprotejat. Și cum noi, bărbații, protejăm femeile, tre­buie ca imediat ce vedem în zona genitală o astfel de afecțiune, să ne adresăm medicului dermatolog, fără nicio ezitare. Vedeți, așadar, că aceste papiloame, pe care unii oameni le consideră inofensive, pe plan ge­nital pot să ducă la probleme foarte grave...

- Și dacă nu apar papiloame pe piele? Și acesta este un risc...

- În majoritatea cazurilor, excrescența apare repede pe pielea bolnavului. Dar uneori, virusul are o evoluție latentă - inoculează în câteva luni, uneori ani de zile! Or, în acest caz, noi nu mai putem să depistăm prezența virusului la nivel dermatologic. De aceea, este bine ca fiecare om să-și facă măcar anual o serie de teste de sân­ge și controale preventive la medicii specialiști, deoa­rece o astfel de boală poate avea urmări foarte grave dacă nu este tratată corespunzător și la timp.

- Când ar trebui să se prezinte la medic o per­soa­nă care se confruntă cu o infecție HPV? Există vreun semnal de alarmă în acest sens?

- În momentul în care o persoană descoperă că are papiloame, trebuie să se prezinte de urgență la medicul dermatolog. Va fi necesar și un control genital, pentru depistarea eventualelor papiloame din zona genitală - cu risc mai înalt, după cum aminteam. Colaborăm foarte strâns cu medicii ginecologi, în aceste cazuri. De obicei, medicul dermatolog sesizează prezența vi­ru­sului mai ușor, fiind o manifestare vizibilă a bolii, și atenționează medicul ginecolog că există o proble­mă.

- Ce soluții aveți pentru combaterea papiloame­lor?

- Cea mai eficientă soluție constă într-un tratament laser care, cu cât este pornit mai rapid, cu atât este mai simplu. Practic, distrugerea papiloamelor cu ajutorul laserului terapeutic duce la eliminarea lor definitivă, însă nu și a virusului. Tratamentul se face în paralel, pentru că există un risc înalt de infecție încrucișată (afecțiunea se ia de la un partener la celălalt, prin con­tact sexual) și ambii trebuie urmăriți. În momentul în care dermatologul și ginecologul constată dispariția virusului la ambii parteneri, aceștia pot reveni la o viață normală, fără niciun fel de restricții.

- Trebuie urmat, în același timp, un tratament me­dicamentos pentru eradicarea virusului din orga­nism?

- Nu există un tratament țintit împotriva HPV. Ne bizuim mai mult pe stimularea imunității organismului, care duce la distrugerea virusului și la prevenirea inoculării ulterioare. În general, infectarea cu HPV se face pe fondul unui stres prelungit, când bolnavul nu mai știe ce înseamnă o vacanță, când are două sau mai multe slujbe, când nu mai poate face față vieții coti­die­ne. În viteza vieții "moderne", chiar și bolile țin pa­sul cu noi!

ALUNIȚELE (NEVII)

- O altă problemă dermatologică des întâlnită este cea a alunițelor, care au un potențial de agravare foarte mare.

- Alunițele sunt mici excrescențe pigmentate care apar la nivelul pielii, foarte des întâlnite (practic, fie­care om are nevi undeva, pe corp!). În cazul lor pro­blema devine mai acută, deoarece aceste formațiuni cutanate se pot transforma cu ușurință în melanoame - un tip de cancer de piele foarte agresiv. În urmă cu 10-15 ani, vedeam acest tip de cancer o dată pe an, era o raritate! Ne chemam colegii să vadă cum arată, pentru că erau mulți care nu întâlniseră niciodată un caz în practica medicală! Știam că evoluează foarte încet, că tratamentul este lent și dacă nu este depistat în fază incipientă, șansele de vindecare sunt foarte mici. As­tăzi, în clinicile noastre, vedem 3-4 melanoame pe săptămână - un record trist și nedorit! Îmbucurător este totuși faptul că reușim să depistăm rapid astfel de afecțiuni, cu ajutorul dermatoscopiei prin epiluminis­cență - o metodă care contribuie la evaluarea și diag­nosticarea precoce a melanomului malign și a leziu­nilor precanceroase cutanate. Sunt diferiți factori după care ne ghidăm în diagnosticare: aria nevului, pigmen­tul (culoarea), pentru că putem întâlni așa-numitul me­lanom acromic, care nu este pigmentat și poate să înșele mulți specialiști, fără un aparat ca cel pe care noi îl folosim în mod curent.

- Ce tratament aplicați în cazul depistării unui melanom?

- Anatomia patologică ne dă răspunsuri foarte cla­re, în timp scurt, astfel că putem interveni rapid, când depistăm un melanom în stare incipientă! Aceste for­ma­țiuni sunt excizate cu laserul, cu o margine de sigu­ranță, astfel încât să nu rămână nicio celulă tumorală în zona melanomului. În peste 20 de ani de practică medi­cală, niciunul dintre pacienții la care am făcut excizii în stadiul incipient nu a avut urmări sau recidive! Excizia laser scoate nevul intact, fără sângerare, și sigilează toate țesuturile care au avut contact cu acel nev, deci orice însămânțare ulterioară este aproape imposibilă.

- Se poate recunoaște o aluniță cu potențial cancerigen?

- Din experiență clinică, un medic dermatolog poa­te recunoaște semnele unui nev cu potențial can­ceri­gen: mărirea diametrului, pigmentația neuniformă, dis­plazia pigmentului etc. Dacă un nev ajunge să sân­ge­reze de la sine, deja este un semn foarte grav, pentru că prezintă o transformare morfologică. Ne-am învățat să mergem la stomatolog preventiv, dar con­sultăm dermatologul numai când avem o problemă, ceea ce este total greșit. Le recomand tuturor celor care au ast­fel de formațiuni pe piele să meargă preventiv la con­trol, de două ori pe an. Ar fi bine să se știe că mela­nomul este unul dintre puținele cancere care, de­pistate la timp, sunt 100% curabile.

NEGII (VERUCILE)

- Negii sunt o altă "problemă" dermatologică. Știm cu toții că sunt inestetici și uneori dureroși... Se pot agrava, în unele cazuri?

- Negii sau verucile apar la nivelul pielii, tot din cauza infecției virale cu HPV. Există peste 100 de tipuri de virusuri HPV și fiecare afectează diferit structurile pielii. Un neg arată ca o ciupercă; diferența este faptul că are rădăcini vizibile, ca niște puncte negre, care ne ajută la diagnostic. Aproape toată lumea se confruntă cu aceste veruci, care nu au potențial agravant, dar se pot înmulți necontrolat în unele situații, în special pe fondul imunității scăzute. Singura problemă care face pacienții să se prezinte la cabinetul dermatologic este faptul ca pot da dureri foarte mari, la un moment dat. Importantă este și poziționarea verucilor: dacă apar în talpă, de exemplu, arată ca un aisberg: vârful e la su­pra­față, dar baza (două treimi) este în profunzime, iar da­torită compresiei de la mers, pacientul are dureri cumplite, ce duc la limitarea posibilităților lui de deplasare. De obicei, pacientul nu vine la dermatolog la apariția primei veruci. Încearcă diferite metode populare (își pune suc de rostopască), aplică tot felul de soluții reco­mandate de farmaciști... Când verucile se înmulțesc ori când epuizează toate "leacurile" cunos­cute, vin la medicul specialist, care nu mai are decât câteva soluții: electrocauterizarea (metodă dureroasă, care lasă și cicatrice), înghețarea cu zăpadă carbonică (dureroasă, de asemenea, și care nu dă rezultate în toate cazurile) și laserul - o soluție definitivă, cu care se pot scoate verucile de la baza rădăcinii, aceasta fiind singura metodă curativă. În același timp, însă, trebuie îmbună­tățită funcționarea sistemului imunitar, pentru a nu avea recăderi.

- Vara ne-a bătut deja la ușă, soarele arde din ce în ce mai tare... Ce recomandări de sezon aveți pentru cititorii noștri?

- În această perioadă trebuie să ținem cont de fac­torii de mediu, care sunt mult schimbați: avem o pene­trare agresivă a razelor solare, din cauza diminuă­rii stra­tului de ozon, poluarea e la cote maxime, iar praful din atmosferă nu mai poate fi oprit de barierele vege­tale, pentru că ne-am tăiat aproape toate pădurile și copacii din orașe! Pun accent și pe factorul radioac­tiv: să nu uităm de explozia de la Cernobîl și să fim con­știenți că trăim într-o zonă contaminată, că mare parte din particulele radioactive au ajuns în sol și au con­tri­buit foarte mult la slăbirea imunității întregii populații.
Este bine să stăm, totuși, la soare, dacă nu vrem să ne confruntăm cu osteoporoza. Ultimele cercetări au demonstrat că vitamina D, care se sintetizează sub ac­țiunea razelor solare, are un rol important în protecția imună a organismului. Dar, în același timp, trebuie să ne protejăm când stăm la soare! Chiar dacă vrem să fim bronzați, să arătăm bine și să atragem privirea cu bron­zul nostru, băile de soare se plătesc în efecte se­cun­dare, cauzate de lipsa barierei de protecție a ozo­nului din atmosferă.
Persoanele cu pielea albă și ochi albaștri sunt cele mai expuse și cele mai vulnerabile la acțiunea razelor solare. Cei cu ten măsliniu și ochi căprui sunt mai puțin vulnerabili, dar diferența o face timpul stat sub acțiunea directă a soarelui. Ideea de bază este că nu avem voie să ne ardem. Cele mai bune ore pentru expu­nerea la soare sunt dimineața, când avem radiații ultra­violete de tip A, până în ora 11 (să nu ne prindă prânzul pe plajă), apoi mergem din nou după ora 16-17, când razele solare își mai pierd din putere! Ar trebui să știm și zilele când au loc explozii solare și să evităm plaja în acea perioadă. De asemenea, să fim foarte atenți cu ce ne îmbrăcăm și cum ne protejăm de soarele arzător: să știm că umbrelele de plajă nu ne apără de razele ul­tra­violete, să avem o șapcă sau o pălărie cu boruri mari, să purtăm îmbrăcăminte de culoare deschisă, din fibre naturale, care absoarbe transpirația. Cei care au nevi sau alte formațiuni cutanate, care au stat la soare fără protecție și s-au ales cu arsuri, când se întorc la domi­ciliu, să meargă direct la medicul dermatolog, să vadă starea lor, pentru că arsura solară a acestor forma­țiuni este ca o "invitație" pentru cancerul de piele, un factor extrem de agravant! Întotdeauna, când stăm la soare, este obligatoriu să folosim creme cu factor de protecție corespunzător tipului nostru de ten.

D-l dr. LUCIAN RUSSU poate fi contactat la BIODERM Medical Center din str. Mihai Eminescu nr. 42, sector 1, București, tel. 021/211.96.74