Pentru un arheolog pasionat şi corect cu profesia sa, aici se află adevărate minuni, iar şansa de a le săpa şi studia este o şansă istorică. Ce se întâmplă, însă, dacă respectivii arheologi îşi văd doar propriile mici ambiţii şi interese, fiind gata să cedeze în faţa oricărui industriaş, ba, mai mult, găsind scuze "economice" distrugerii propriilor descoperiri? Se întâmplă un dezastru, aşa cum a fost şi la Şibot, în 22 octombrie 2012: distrugerea sitului roman bine conservat, numit "Şibot 3", de pe traseul autostrăzii A1, sectorul Sibiu-Orăştie-Turdaş. Cu acceptul tacit al Ministerului Culturii, condus de Puiu Haşotti, dar şi cu participarea directă a arheologului goldist Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie, vicus-ul roman a fost ras cu buldozerele! În loc să construiască un viaduct, chiar pe banii statului român, dacă ar fi fost cazul, compania austriacă STRABAG s-a grăbit să distrugă construcţii splendide ale unui târg de acum două mii de ani, unic în România. Desigur, oficialii companiei se scuză şi spun că n-au nicio vină (?), ei au pus în operă ceea ce le-au cerut grangurii proverbiali de la Compania de Autostrăzi (CNADNR), de sub conducerea lui Mircea Pop, directorul demisionat, ca urmare a unei petreceri deocheate la Bâlea Lac. Lor li s-a alăturat directorul Muzeului de Istorie din Sibiu, arheologul Sabin Luca, cel care s-a mulţumit să se entuziasmeze de valoarea europeană a sitului, dar a pus capul în pământ şi a acceptat, umil, distrugerea acestuia. Ce suflet poate avea un arheolog care îşi vede munca prefăcută în pulbere şi nu protestează măcar, ba, dimpotrivă, ia în derâdere revolta colegului său, Andrei Gonciar, din Canada?! Ceea ce pentru d-l Gonciar este o crimă la adresa istoriei naţionale, pentru d-l Luca pare a fi doar un episod oarecare, provocat de rigorile "dezvoltării economice". I-am numit pe toţi aceşti domni, vinovaţi de crima de la Şibot, pentru a introduce o ştire deosebită: Asociaţia ROMÂNIA VIE, fondată de un grup de protestatari din Bucureşti, din Piaţa Universităţii - zona Arhitectură, în iarna anului 2012, condusă de avocatul Alexandru Surcel, anunţă cu satisfacţie că, în urma plângerii penale pe care a formulat-o, după distrugerea sitului roman de pe raza comunei Şibot, cercetările preliminare s-au încheiat şi dosarul a fost trimis de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Alba, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, cu recomandarea de începere a urmăririi penale! Da, va începe urmărirea penală! Ar fi de dorit să apară un precedent, iar Justiţia să ajungă la hotărâri definitive, ca pe viitor nimeni să nu mai îndrăznească să scoată pe tarabă patrimoniul naţional, care reprezintă o comoară a României, vestigii pe care orice ţară din lume s-ar bucura să le aibă. Iată, mai exact, ce au distrus austriecii şi colaboratorii lor iresponsabili din Carpaţi: "... un vicus roman din secolele II-III d.Ch., destul de întins, bine conservat şi deosebit de important, întrucât constituia un centru meşteşugăresc major ce deservea caravanele şi unităţile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, şi oraşul Apulum, Alba Iulia de astăzi, reşedinţa garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina" (fragment din plângerea penală). Ar mai fi de spus că procurorii vor avea de evidenţiat multe legi încălcate grosolan, iar autostrada A1 spre Nădlac va rămâne marcată în istorie ca un loc al fărădelegii, aşa cum s-ar putea întâmpla şi cu proiectul Roşia Montană. Iată cum sună, în Codul Penal, infracţiunile din plângerea trimisă de ROMÂNIA VIE la Parchet: "Distrugere" (închisoare de la 1 la 10 ani - art. 217); "Abuz în serviciu contra intereselor publice" (închisoare de la 6 luni la 5 ani - art. 248); "Abuz în serviciu în formă calificată" (închisoare de la 5 la 15 ani - art. 248/1); "Neglijenţă în serviciu" (închisoare de la 2 la 10 ani - art. 249/1); "Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri" (închisoare de la 2 la 7 ani - art. 280/1); "Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni" (închisoare de la 3 la 15 ani - art. 323). Pare imposibil ca măcar unul dintre articolele listate să nu fie aplicabile ca o mănuşă faptelor şi făptuitorilor de mai sus.
"Şibot 3", un loc al fărădelegii
Judeţele Alba şi Hunedoara sunt, probabil, cele mai bogate zone arheologice din Europa de Est, întrucât aici s-au aflat atât cetăţile regale dacice, cât şi garnizoanele şi centrele comerciale cele mai dinamice din antichitatea daco-romană.
Pentru un arheolog pasionat şi corect cu profesia sa, aici se află adevărate minuni, iar şansa de a le săpa şi studia este o şansă istorică. Ce se întâmplă, însă, dacă respectivii arheologi îşi văd doar propriile mici ambiţii şi interese, fiind gata să cedeze în faţa oricărui industriaş, ba, mai mult, găsind scuze "economice" distrugerii propriilor descoperiri? Se întâmplă un dezastru, aşa cum a fost şi la Şibot, în 22 octombrie 2012: distrugerea sitului roman bine conservat, numit "Şibot 3", de pe traseul autostrăzii A1, sectorul Sibiu-Orăştie-Turdaş. Cu acceptul tacit al Ministerului Culturii, condus de Puiu Haşotti, dar şi cu participarea directă a arheologului goldist Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie, vicus-ul roman a fost ras cu buldozerele! În loc să construiască un viaduct, chiar pe banii statului român, dacă ar fi fost cazul, compania austriacă STRABAG s-a grăbit să distrugă construcţii splendide ale unui târg de acum două mii de ani, unic în România. Desigur, oficialii companiei se scuză şi spun că n-au nicio vină (?), ei au pus în operă ceea ce le-au cerut grangurii proverbiali de la Compania de Autostrăzi (CNADNR), de sub conducerea lui Mircea Pop, directorul demisionat, ca urmare a unei petreceri deocheate la Bâlea Lac. Lor li s-a alăturat directorul Muzeului de Istorie din Sibiu, arheologul Sabin Luca, cel care s-a mulţumit să se entuziasmeze de valoarea europeană a sitului, dar a pus capul în pământ şi a acceptat, umil, distrugerea acestuia. Ce suflet poate avea un arheolog care îşi vede munca prefăcută în pulbere şi nu protestează măcar, ba, dimpotrivă, ia în derâdere revolta colegului său, Andrei Gonciar, din Canada?! Ceea ce pentru d-l Gonciar este o crimă la adresa istoriei naţionale, pentru d-l Luca pare a fi doar un episod oarecare, provocat de rigorile "dezvoltării economice". I-am numit pe toţi aceşti domni, vinovaţi de crima de la Şibot, pentru a introduce o ştire deosebită: Asociaţia ROMÂNIA VIE, fondată de un grup de protestatari din Bucureşti, din Piaţa Universităţii - zona Arhitectură, în iarna anului 2012, condusă de avocatul Alexandru Surcel, anunţă cu satisfacţie că, în urma plângerii penale pe care a formulat-o, după distrugerea sitului roman de pe raza comunei Şibot, cercetările preliminare s-au încheiat şi dosarul a fost trimis de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Alba, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, cu recomandarea de începere a urmăririi penale! Da, va începe urmărirea penală! Ar fi de dorit să apară un precedent, iar Justiţia să ajungă la hotărâri definitive, ca pe viitor nimeni să nu mai îndrăznească să scoată pe tarabă patrimoniul naţional, care reprezintă o comoară a României, vestigii pe care orice ţară din lume s-ar bucura să le aibă. Iată, mai exact, ce au distrus austriecii şi colaboratorii lor iresponsabili din Carpaţi: "... un vicus roman din secolele II-III d.Ch., destul de întins, bine conservat şi deosebit de important, întrucât constituia un centru meşteşugăresc major ce deservea caravanele şi unităţile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, şi oraşul Apulum, Alba Iulia de astăzi, reşedinţa garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina" (fragment din plângerea penală). Ar mai fi de spus că procurorii vor avea de evidenţiat multe legi încălcate grosolan, iar autostrada A1 spre Nădlac va rămâne marcată în istorie ca un loc al fărădelegii, aşa cum s-ar putea întâmpla şi cu proiectul Roşia Montană. Iată cum sună, în Codul Penal, infracţiunile din plângerea trimisă de ROMÂNIA VIE la Parchet: "Distrugere" (închisoare de la 1 la 10 ani - art. 217); "Abuz în serviciu contra intereselor publice" (închisoare de la 6 luni la 5 ani - art. 248); "Abuz în serviciu în formă calificată" (închisoare de la 5 la 15 ani - art. 248/1); "Neglijenţă în serviciu" (închisoare de la 2 la 10 ani - art. 249/1); "Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri" (închisoare de la 2 la 7 ani - art. 280/1); "Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni" (închisoare de la 3 la 15 ani - art. 323). Pare imposibil ca măcar unul dintre articolele listate să nu fie aplicabile ca o mănuşă faptelor şi făptuitorilor de mai sus.
Pentru un arheolog pasionat şi corect cu profesia sa, aici se află adevărate minuni, iar şansa de a le săpa şi studia este o şansă istorică. Ce se întâmplă, însă, dacă respectivii arheologi îşi văd doar propriile mici ambiţii şi interese, fiind gata să cedeze în faţa oricărui industriaş, ba, mai mult, găsind scuze "economice" distrugerii propriilor descoperiri? Se întâmplă un dezastru, aşa cum a fost şi la Şibot, în 22 octombrie 2012: distrugerea sitului roman bine conservat, numit "Şibot 3", de pe traseul autostrăzii A1, sectorul Sibiu-Orăştie-Turdaş. Cu acceptul tacit al Ministerului Culturii, condus de Puiu Haşotti, dar şi cu participarea directă a arheologului goldist Paul Damian, directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie, vicus-ul roman a fost ras cu buldozerele! În loc să construiască un viaduct, chiar pe banii statului român, dacă ar fi fost cazul, compania austriacă STRABAG s-a grăbit să distrugă construcţii splendide ale unui târg de acum două mii de ani, unic în România. Desigur, oficialii companiei se scuză şi spun că n-au nicio vină (?), ei au pus în operă ceea ce le-au cerut grangurii proverbiali de la Compania de Autostrăzi (CNADNR), de sub conducerea lui Mircea Pop, directorul demisionat, ca urmare a unei petreceri deocheate la Bâlea Lac. Lor li s-a alăturat directorul Muzeului de Istorie din Sibiu, arheologul Sabin Luca, cel care s-a mulţumit să se entuziasmeze de valoarea europeană a sitului, dar a pus capul în pământ şi a acceptat, umil, distrugerea acestuia. Ce suflet poate avea un arheolog care îşi vede munca prefăcută în pulbere şi nu protestează măcar, ba, dimpotrivă, ia în derâdere revolta colegului său, Andrei Gonciar, din Canada?! Ceea ce pentru d-l Gonciar este o crimă la adresa istoriei naţionale, pentru d-l Luca pare a fi doar un episod oarecare, provocat de rigorile "dezvoltării economice". I-am numit pe toţi aceşti domni, vinovaţi de crima de la Şibot, pentru a introduce o ştire deosebită: Asociaţia ROMÂNIA VIE, fondată de un grup de protestatari din Bucureşti, din Piaţa Universităţii - zona Arhitectură, în iarna anului 2012, condusă de avocatul Alexandru Surcel, anunţă cu satisfacţie că, în urma plângerii penale pe care a formulat-o, după distrugerea sitului roman de pe raza comunei Şibot, cercetările preliminare s-au încheiat şi dosarul a fost trimis de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Alba, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, cu recomandarea de începere a urmăririi penale! Da, va începe urmărirea penală! Ar fi de dorit să apară un precedent, iar Justiţia să ajungă la hotărâri definitive, ca pe viitor nimeni să nu mai îndrăznească să scoată pe tarabă patrimoniul naţional, care reprezintă o comoară a României, vestigii pe care orice ţară din lume s-ar bucura să le aibă. Iată, mai exact, ce au distrus austriecii şi colaboratorii lor iresponsabili din Carpaţi: "... un vicus roman din secolele II-III d.Ch., destul de întins, bine conservat şi deosebit de important, întrucât constituia un centru meşteşugăresc major ce deservea caravanele şi unităţile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, şi oraşul Apulum, Alba Iulia de astăzi, reşedinţa garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina" (fragment din plângerea penală). Ar mai fi de spus că procurorii vor avea de evidenţiat multe legi încălcate grosolan, iar autostrada A1 spre Nădlac va rămâne marcată în istorie ca un loc al fărădelegii, aşa cum s-ar putea întâmpla şi cu proiectul Roşia Montană. Iată cum sună, în Codul Penal, infracţiunile din plângerea trimisă de ROMÂNIA VIE la Parchet: "Distrugere" (închisoare de la 1 la 10 ani - art. 217); "Abuz în serviciu contra intereselor publice" (închisoare de la 6 luni la 5 ani - art. 248); "Abuz în serviciu în formă calificată" (închisoare de la 5 la 15 ani - art. 248/1); "Neglijenţă în serviciu" (închisoare de la 2 la 10 ani - art. 249/1); "Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri" (închisoare de la 2 la 7 ani - art. 280/1); "Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni" (închisoare de la 3 la 15 ani - art. 323). Pare imposibil ca măcar unul dintre articolele listate să nu fie aplicabile ca o mănuşă faptelor şi făptuitorilor de mai sus.
Alte articole din acest numar
- Un tărăboi generalizat
- TIA ŞERBĂNESCU - "Dacă ajungem să apelăm la banii pentru zile negre, nu e în regulă"
- Îndrăgostire sau iubire?
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
