"Șibot 3", un loc al fărădelegii

Ion Longin Popescu
Județele Alba și Hunedoara sunt, pro­ba­bil, cele mai bogate zone arheologice din Europa de Est, întrucât aici s-au aflat atât cetățile re­gale dacice, cât și garnizoanele și centrele co­mer­ciale cele mai dinamice din antichitatea daco-romană.

Pentru un arheolog pasionat și corect cu profesia sa, aici se află adevărate mi­nuni, iar șansa de a le săpa și stu­dia este o șan­să istorică. Ce se întâmplă, în­să, dacă respectivii arheologi își văd doar pro­priile mici ambiții și interese, fiind gata să ce­deze în fața oricărui in­dus­triaș, ba, mai mult, găsind scuze "eco­no­mi­ce" distrugerii pro­priilor des­co­pe­riri? Se întâmplă un de­zastru, așa cum a fost și la Șibot, în 22 octom­brie 2012: dis­trugerea sitului ro­man bine con­servat, nu­mit "Șibot 3", de pe tra­seul auto­străzii A1, sec­torul Sibiu-Orăștie-Tur­daș. Cu acceptul tacit al Ministerului Cul­tu­rii, condus de Puiu Hașotti, dar și cu partici­pa­rea directă a arheo­lo­gului goldist Paul Da­mian, direc­torul ad­junct al Muzeului Național de Istorie, vicus-ul roman a fost ras cu bul­do­zerele! În loc să construiască un viaduct, chiar pe banii statului român, dacă ar fi fost cazul, compania aus­tria­că STRABAG s-a grăbit să distrugă construc­ții splendide ale unui târg de acum două mii de ani, unic în România. De­si­gur, oficialii com­paniei se scuză și spun că n-au nicio vină (?), ei au pus în operă ceea ce le-au ce­rut gran­gurii proverbiali de la Compania de Autostrăzi (CNADNR), de sub conducerea lui Mircea Pop, directorul demisionat, ca urmare a unei pe­treceri deocheate la Bâlea Lac. Lor li s-a ală­turat directorul Muzeului de Istorie din Si­biu, arheologul Sabin Luca, cel care s-a mul­țu­mit să se entuziasmeze de valoarea euro­pea­nă a sitului, dar a pus capul în pământ și a ac­cep­tat, umil, distrugerea acestuia. Ce suflet poa­­te avea un arheolog care își vede munca prefăcută în pulbere și nu protestează măcar, ba, dimpotrivă, ia în derâdere revolta cole­gu­lui său, Andrei Gonciar, din Canada?! Ceea ce pentru d-l Gonciar este o crimă la adresa isto­riei naționale, pentru d-l Luca pare a fi doar un episod oarecare, provocat de rigorile "dez­vol­tării economice". I-am numit pe toți acești domni, vinovați de crima de la Șibot, pentru a in­troduce o știre deosebită: Asociația RO­M­NIA VIE, fondată de un grup de protestatari din București, din Piața Universității - zona Ar­hi­tectură, în iarna anului 2012, condusă de avo­catul Alexandru Surcel, anunță cu satis­fac­ție că, în urma plângerii penale pe care a for­mulat-o, după distrugerea sitului roman de pe raza comunei Șibot, cercetările preliminare s-au încheiat și dosarul a fost trimis de Ins­pectoratul Județean de Poliție Alba, către Par­chetul de pe lângă Judecătoria Alba Iu­lia, cu recomandarea de începere a urmăririi penale! Da, va începe urmărirea penală! Ar fi de dorit să apară un precedent, iar Justiția să ajungă la hotărâri definitive, ca pe viitor ni­meni să nu mai îndrăznească să scoată pe ta­rabă patrimoniul național, care reprezintă o comoară a României, vestigii pe care orice țară din lume s-ar bucura să le aibă. Iată, mai exact, ce au distrus austriecii și colaboratorii lor irespon­sa­bili din Carpați: "... un vicus ro­man din se­co­lele II-III d.Ch., destul de întins, bine conservat și deosebit de important, întru­cât constituia un centru meșteșugăresc major ce deservea cara­va­nele și unitățile militare ca­re treceau pe dru­mul dintre Colonia Au­gusta Dacica Ulpia Tra­iana Sarmizegetusa, ca­pitala Daciei Ro­mane, și orașul Apulum, Al­ba Iulia de astăzi, reșe­din­ța garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina" (frag­ment din plângerea penală). Ar mai fi de spus că procurorii vor avea de evi­den­țiat multe legi în­călcate grosolan, iar au­tostrada A1 spre Năd­lac va rămâne marcată în istorie ca un loc al fărădelegii, așa cum s-ar pu­tea întâmpla și cu proiectul Roșia Montană. Ia­tă cum sună, în Codul Penal, infracțiunile din plân­gerea trimisă de ROMÂNIA VIE la Par­chet: "Dis­tru­gere" (închisoare de la 1 la 10 ani - art. 217); "Abuz în serviciu contra intere­se­lor pu­blice" (închisoare de la 6 luni la 5 ani - art. 248); "Abuz în serviciu în formă cali­fi­cată" (în­chisoare de la 5 la 15 ani - art. 248/1); "Neglijență în serviciu" (închisoare de la 2 la 10 ani - art. 249/1); "Nerespectarea regimu­lui de ocrotire a unor bunuri" (închisoare de la 2 la 7 ani - art. 280/1); "Asocierea pentru să­vâr­șirea de infracțiuni" (închisoare de la 3 la 15 ani - art. 323). Pare imposibil ca măcar unul dintre articolele listate să nu fie aplicabile ca o mănușă faptelor și făptuitorilor de mai sus.