Ipoteza Gaia
- D-le profesor, un grup de cercetători clujeni, condus de dvs., participă de câţiva ani la cel mai important proiect internaţional de cercetare neconvenţională, unul care sfidează ştiinţa actuală. Proiectul a început la Universitatea din Princeton şi românii sunt singurii din ţările din Est care participă la el, probabil şi ca un semn de recunoaştere a valorii şi experinţei dvs. legate de manifestările paranormale din pădurea Hoia-Baciu. Acest proiect internaţional, tulburător şi straniu, se numeşte "Proiectul Conştiinţei Globale". Despre ce este vorba?
- Proiectul Conştiinţei Globale este cel mai important proiect internaţional de cercetare a unor posibile acţiuni neconvenţionale ale minţii umane. Originea sa se găseşte în numeroase discuţii purtate în anii 1970 - 1980, în cadrul unor grupuri de avangardă, formate din oameni de ştiinţă cu vederi largi şi reprezentanţi ai unor curente spirituale, preocupaţi toţi de ideea tulburătoare, potrivit căreia mintea umană ar putea influenţa nemijlocit realitatea fizică. Afirmaţiile ce consideră gândul uman o forţă redutabilă, care poate schimba realitatea, au o tradiţie milenară şi au jucat un rol esenţial în majoritatea curentelor esoterice şi doctrinelor spirituale care s-au succedat de-a lungul istoriei. Această idee tradiţională a fost şi este însă infirmată vehement de către comunitatea ştiinţifică, deoarece pare să contrazică setul de legi cunoscute ale fizicii. Proiectul Conştiinţei Globale consideră că, de fapt, contradicţia este doar una temporară şi aparentă şi încearcă să o rezolve prin metode de investigaţie moderne, strict ştiinţifice.
- La ce idei şi curente mai vechi fac apel cercetătorii implicaţi în proiect?
- Cercetătorii folosesc relativ frecvent anumiţi termeni cu conotaţie mai degrabă esoterică şi/sau spirituală, de exemplu: conştiinţă globală, conştiinţă planetară, noosferă sau Gaia. Noţiunea de noosferă îi aparţine lui Pierre Teillhard de Chardin (1881-1955), cel care a fost deopotrivă preot iezuit, paleontolog, antropolog şi filosof. Ideea lui a fost că în procesul de evoluţie al Terrei s-ar forma treptat, distinct de geosferă (lumea minerală) şi de biosferă (lumea vie) - o noosferă care umanizează Pământul. Noosfera ar fi generată de minţile, gândurile şi cultura umană şi
ar avea un fel de existenţă autonomă. Foarte interesantă este şi aşa numita ipoteză Gaia, care a fost lansată în anul 1965, de către James Lovelock, cunoscut medic şi filosof. Prin ipoteza Gaia, Lovelock a voit să desemneze planeta noastră ca organism viu. Gaia este numele Pământului în mitologia greacă (numele corect este, de fapt, Geea). Ipoteza Gaia consideră că Pamântul nu este doar o simplă sferă de piatră (litosfera), acoperită în majoritate cu apă (hidrosfera) şi pe care s-a dezvoltat viaţa (biosfera), ci ar fi el însuşi un organism uriaş şi sensibil. De aceea, pentru Lovelock este prioritară existenţa şi sănatatea planetei ca întreg, mult mai importantă decât supravieţuirea diferitelor specii individuale de vieţuitoare. Ipoteza sa este apreciată şi susţinută de numeroase grupuri şi mişcări ecologice. Într-o asociere a ipotezei Gaia cu conceptul de noosferă, noosfera ar fi mintea planetei Gaia.
- Cum se leagă toate acestea în proiectul de la Princeton, la care participaţi?
- Principalul artizan şi, totodată, directorul Proiectului Conştiinţei Globale este Roger D. Nelson, psiholog şi cercetător recunoscut al fenomenelor neconvenţionale, mai ales pentru activitatea anterioară, purtată de el în cadrul Laboratorului pentru cercetarea anomaliilor din Princeton (Princeton Engineering Anomalies Research Laboratory; PEAR) de pe lângă Universitatea de inginerie şi ştiinţă aplicată din Princeton, S.U.A. Obiectivele proiectului sunt radicale şi multiple: evidenţierea, prin metode ştiinţifice, a unei posibile acţiuni a minţii asupra materiei; verificarea unei posibile sincronizări a unui număr ridicat de minţi umane, care pot acţiona coerent şi simultan asupra lumii fizice, determinând modificări şi efecte măsurabile; ipoteza existenţei unei conştiinţe de grup sau chiar a unei conştiinţe globale, care ar reprezenta un fel de superminte planetară.
Când gândurile şi emoţiile influenţează aparatele electronice
- Când a început acest proiect de tăietură revoluţionară şi în ce constă el?
- Care este secretul proiectului?
- În centrul proiectului sunt aceste generatoare de numere aleatoare. Se numesc astfel, deoarece "produc" 200 de numere pe secundă, cifre de "0" şi "1", în secvenţe nestructurate, tinzând spre dezordine maximă. Esenţa proiectului este următoarea: mintea, conştiinţa, gândul uman pot influenţa direct evenimente, fenomene şi sisteme fizice - adică tocmai generatoarele de numere aleatoare. Astfel, mintea umană, gândul, ar influenţa în mod straniu secvenţele numerice produse de generator, structurându-le şi ordonându-le inexplicabil. Se urmăresc clipele în care cât mai mulţi oameni, cu minţile şi gândurile lor, se sincronizează şi se interconectează.
- Când se produce această conectare formidabilă de minţi omeneşti?
- Totul se întâmplă în timpul marilor evenimente planetare, care concentrează o intensă reacţie de emoţie colectivă. Şi toate rezultatele obţinute demonstrează cu fermitate faptul că, indiferent de locul unde se produce evenimentul major, efectul observat este global. Un factor extern, care pare să acţioneze independent de distanţă, afectează simultan toate egg-urile reţelei răspândite în lume. Şi acest "ceva" din exterior este reprezentat de un număr ridicat de minţi umane, care se interconectează şi acţionează coerent şi sincronizat, atunci când sunt afectate de un anumit eveniment major, capabil să genereze o reacţie emoţională colectivă. Totul se petrece ca şi cum un fel de minte colectivă ar genera un câmp la scară planetară, care afectează funcţionarea dispozitivelor electronice din toată lumea. De aceea, se afirmă că Proiectul Conştiinţei Globale ar efectua o ElectroGaiaGramă (EGG), de unde şi denumirea egg pentru sistemele electronice ale reţelei, adică ar înregistra continuu o electroencefalogramă a unei minţi colective planetare. Iar proiectul se mai numeşte şi Proiectul ElectroGaiaGramă.
Efectul precursor
- Puteţi să-mi daţi câteva exemple din rezultatele Proiectului la care participaţi?
- Între 1998 şi 2007, de pildă, un număr mare de evenimente au avut efecte puternice asupra celor 88 de sisteme electronice din reţea. Printre ele: bombardarea ambasadelor SUA din Dar es Salaam şi Nairobi, începutul bombardamentelor NATO în Iugoslavia, accidentul Concorde de la Paris, accidentul submarinului nuclear Kursk, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, ceremonia de deschidere a Olimpiadei de iarnă de la Salt Lake City, accidentul navetei spaţiale Columbia, atacurile teroriste de la Madrid, sfârşitul primei etape a războiului din Irak (cu dărâmarea statuii lui Saddam Hussein), funeraliile papei Ioan Paul al II-lea sau căsătoria prinţului Charles cu Camilla Parker. Fără a intra prea mult în detalii matematice, analiza datelor care se efectuează simultan la Princeton şi la Amsterdam arată că, în minutele şi orele care urmează producerii şi mediatizării unor astfel de evenimente majore, se constată frecvent o modificare a secvenţelor numerice generate de dispozitivele electronice, care încep, inexplicabil, să se ordoneze. Aşa s-a întâmplat, de pildă, la prăbuşirea avionului Concorde lângă Paris. Accidentul, soldat cu 113 victime, s-a petrecut pe 25 iulie 2000, la ora 15:02 UT. Aproape imediat, la nici 15 minute de la accident, asupra sistemelor electronice a început să se manifeste acţiunea unui "ceva" necunoscut, un factor extern. Şi care s-a menţinut la valori ridicate timp de peste două ore şi jumătate. Ceea ce a influenţat sistemele a fost un număr mare de minţi omeneşti interconectate şi sincronizate de emoţia intensă a accidentului. De parcă între minţile umane s-ar fi aşternut punţi care le leagă pentru un timp. Punţi care le-au făcut să acţioneze coerent şi simultan asupra realităţii fizice.
Dar evenimentul-model analizat în cadrul Proiectului Conştiinţei Globale este Anul Nou, care are particularităţi unice, deoarece reuneşte, în doar 24 de ore, 37 de evenimente succesive - pentru că Anul Nou este sărbătorit la 37 de momente de timp diferite de către populaţia Globului, răspândită pe 37 de zone orare (23 la ore întregi şi 14 la jumătăţi de ore). În cazul Anului Nou 2004, rezultatele obţinute arată că sincronizarea maximă s-a produs în medie cu circa un minut înainte de miezul nopţii. Această structurare elimină orice posibile efecte locale şi demonstrează că, în anumite intervale de timp, toate egg-urile reţelei răspândite în lume sunt influenţate de unul şi acelaşi factor extern, independent de distanţă: gândurile, minţile, conştiinţele asociate ale unui număr ridicat de persoane preocupate de un acelaşi eveniment.
Dar, cu siguranţă, cel mai puternic efect a fost înregistrat la 11 septembrie 2001, fiind asociat cu seria de atentate teroriste de pe teritoriul SUA. Încă de la ora 05:00, secvenţele numerice generate de cele 37 de egg-uri ale reţelei, aflate la acel moment în funcţiune, au prezentat un aspect complet nefiresc, o creştere fulminantă a varianţei medii - cum se numeşte în matematică. Varianţa a atins valoarea maximă la ora 10:13, după ce turnul WTC 2 s-a prăbuşit, şi s-a menţinut la valori înalte, până spre orele 11, după care a început să scadă rapid. Desincronizarea extremă a sistemelor electronice ale reţelei a fost expresia şocului fără precedent al celor peste 2 miliarde de oameni care au urmărit, în direct, desfăşurarea atentatelor. Acest şoc planetar a scurt-circuitat, practic, reţeaua. Efectul precursor înregistrat în acea zi istorică, în care analiza datelor a evidenţiat valori anormale încă de la orele 05:00, cu aproape 4 ore înaintea primului atentat, este foarte ciudat. Un astfel de efect a fost semnalat foarte rar până acum, numai în cazul unor atentate majore. Unii cercetători apreciază că el s-ar datora unui număr ridicat de minţi asociate care "presimt" că se va întâmpla ceva grav. Efectul precursor ar putea avea astfel o valoare predictivă foarte generală, semnalând iminenţa producerii unui eveniment dramatic undeva pe Glob.
Luminile răsfrânte la nesfârşit
- Ce concluzii se pot trage din toate aceste experimente tulburătoare? Cum vor schimba ele ştiinţa, d-le profesor?
- Mai întâi, trebuie să vă spun că aceste rezultate sunt imparabile! De pildă, între 1998 şi 2007, au fost 244 de evenimente planetare, care toate au influenţat dispozitivele electronice ale reţelei. Şi şansa ca aceste influenţe să fi fost întâmplătoare, de 1 la 3.75 milioane, e practic nulă! Este absolut clar că acolo a fost un factor extern, o sumă a minţilor omeneşti. Şi concluziile sunt şi ele impresionante, pe măsură. Gândurile, intenţiile, emoţiile şi traumele noastre pot influenţa instantaneu realitatea fizică pe distanţe mari, independent de barierele fizice interpuse. Minţile omeneşti pot interacţiona nu doar între ele, ci şi cu legile fundamentale ale fizicii, producând efecte sau anomalii. Şi care pot fi măsurate. Un număr ridicat de minţi umane, interconectate de un eveniment care generează o emoţie colectivă intensă, se poate sincroniza şi acţionează la scară planetară, independent de distanţă, determinând fluctuaţii dinamice în însăşi esenţa Spaţiului-Timp. Evident, toate acestea nu pot fi explicate de ştiinţa de azi. Unii cercetători sunt de părere că ele nu sunt şi nici nu vor fi vreodată explicabile, în cadrul paradigmei ştiinţifice. Şi, în general, toate fenomenele neconvenţionale asociate cu mintea umană, şi care ţin de parapsihologie, ridică probleme extraordinare pentru ştiinţă. De aceea, e firesc ca unii reprezentanţi ai liniei tradiţionale conservatoare să critice sistematic cercetările care raportează anomalii, inclusiv rezultatele Proiectului Conştiinţei Globale. Din nefericire pentru sceptici, cercetările neconvenţionale urmează în totalitate metodele ştiinţei şi sunt efectuate mai ales de confraţi din interiorul comunităţii ştiinţifice, cu o poziţie recunoscută. Ca atare, în ultimii ani, numărul scepticilor combatanţi s-a redus, iar vocea lor este tot mai estompată. Toate criticile scepticilor, care neagă sistematic existenţa anomaliilor, de tipul celor care intervin şi în Proiectul Conştiinţei Globale, sunt inconsistente şi, aş spune chiar, disperate. Dar, prin extinderea experimentului la scară planetară şi rezultatele remarcabile obţinute, Proiectul reprezintă cea mai severă sfidare la adresa paradigmei oficiale.
- Cât ajută, până la urmă, ipoteza Gaia ori noosfera?
- Ipoteza Gaia şi conceptul de noosferă nu sunt, probabil, decât metafore seducătoare, la fel ca şi termenii "conştiinţă globală" şi "conştiinţă planetară". Roger D. Nelson, directorul proiectului, consideră că termenul conştiinţă globală ar trebui înlocuit cu termenul "câmp de conştiinţă". Dar şi acest nou termen este doar o altă metaforă, deoarece nu se referă la un câmp fizic obişnuit, cu mărimi bine definite, care variază continuu, ci la un fel de câmp neobişnuit, generat de un număr ridicat de minţi umane interconectate, independent sau puţin dependent de distanţă, ce transportă informaţie capabilă să influenţeze secvenţele numerice produse de generatoare de numere aleatoare. Însă nu avem nici cea mai mică idee despre suportul care ar transporta o astfel de informaţie. Dar poate că imaginea cea mai sugestivă pentru toate acestea a fost dată acum 1300 de ani. S-a întâmplat în anul 700 după Hristos. Atunci, Fa ts'ang, unul dintre întemeietorii şcolii chineze budiste Huayan, a vrut să-i explice practic împărătesei Wu relaţia cosmică dintre Unu şi Multiplu. Şi Fa ts'ang a condus suita imperială într-o încăpere ai cărei pereţi, tavan şi pardoseală erau cu totul acoperiţi de oglinzi. El a aprins o lumânare în centrul sălii şi a atârnat-o de tavan. Imediat, toţi cei prezenţi s-au văzut înconjuraţi de nenumărate lumânări aprinse, de mărimi diferite, ce păreau să se întindă la infinit. Iată, acesta este "Unu în Mulţi", a spus Maestrul. După aceea, el a aşezat în mijlocul încăperii un cristal cu multe faţete. Atunci, imaginile nenumărate ale lumânărilor reflectate în oglinzi, ce se reflectau la rândul lor în alte oglinzi la nesfârşit, s-au concentrat - focalizându-se toate în interiorul cristalului ce lumina orbitor. "Mulţi în Unu" - a mai spus atunci Maestrul chinez. Aceste imagini splendide ilustrează esenţa Proiectului Conştiinţei Globale.