Inspirăm şi expirăm de circa 20.000 de ori, în fiecare zi, şi ni se pare ceva absolut firesc, de neluat în seamă. Lucrurile stau, însă, cu totul altfel, atunci când respiraţia devine greoaie, pentru că acesta poate fi semnalul unei eventuale pneumonii.
Niciunul dintre noi nu trece prin iarnă fără o răceală sau o gripă. În general, scăpăm relativ repede de tuse sau de guturai, dar atunci când bacteriile se extind, provocând o infecţie la plămâni, situaţia poate deveni periculoasă. Şi cam o pneumonie din 40 sfârşeşte, din păcate, tragic. Milioane de oameni se îmbolnăvesc, an de an, de aşa-numita pneumonie, numărul lor fiind, în ultimul timp, într-o permanentă creştere.
Pentru a nu vă lăsa "surprinşi" de ea, respectiv pentru a vă putea trata rapid şi corect, iată câteva întrebări şi răspunsuri importante:
Ce se întâmplă în cazul unei pneumonii?
Pneumonia bacteriană - forma cea mai frecventă - este declanşată prin pneumococi. Există şi forma nebacteriană, provocată de virusuri, paraziţi, ciuperci şi alţi agenţi patogeni. În ambele cazuri, este vorba de o inflamare a alveolelor pulmonare sau a ţesutului pulmonar, care se umple cu lichid şi infecţia se răspândeşte repede în tot organismul.
Persoanele mai vârstnice şi slăbite nu prezintă simptome clare ale bolii, în cazul lor, indiciul acesteia putând fi o stare generală proastă. Oamenii tineri şi sănătoşi înving boala în 2-3 săptămâni.
Cum poate fi recunoscută prezenţa bolii?
Boala începe brusc, cu un puseu puternic de febră. Alte simptome sunt: frisoanele, respiraţia şi pulsul accelerate, tusea seacă şi durerile în zona toracică. Bolnavii se simt slăbiţi, transpiră tare şi pot părea confuzi, din cauza febrei ridicate. În orice caz, la cel mai mic semnal, trebuie consultat medicul de familie sau un medic internist.
Cum diagnostichează medicii o pneumonie?
Ce tratament foloseşte medicul?
Când diagnosticul este cert, se recomandă, în general, un antibiotic care să combată bacteriile cele mai frecvente, în cazul pneumoniei. Tratamentul cu antibiotice durează până la 10 zile. Întreruperea înainte de termen a tratamentului poate produce o recidivă, care adeseori poate fi mai gravă decât boala iniţială. Importantă este odihna (dacă se poate la pat) şi consumul suficient de lichide, pentru compensarea deficitului important.
Care sunt persoanele afectate, în mod frecvent, de această boală?
Riscul cel mai mare îl prezintă copiii mici (sub 1 an), adulţii trecuţi de 60 de ani şi persoanele cu antecedente: mai ales pacienţii cu imunitate scăzută, mai expuşi bacteriilor, atât acasă, cât şi în spital. Dar şi în cazul diabeticilor există pericolul ca o pneumonie să se cronicizeze şi să le pună viaţa în pericol.
Cum poate fi prevenită pneumonia?
Tratând până la vindecarea definitivă, fiecare răceală. Pneumonia fiind, adeseori, urmarea unei gripe, se recomandă, preventiv, vaccinul antigripal. Dar cea mai eficientă protecţie o reprezintă stilul de viaţă sănătos - fără ţigări şi cu o alimentaţie echilibrată pentru întărirea sistemului imunitar.
Pentru întărirea plămânilor
Inspiraţi şi expiraţi adânc, în mod conştient, de câteva ori pe zi. Puteţi spori efectul, expirând "şuierat" (zgomotos).
Afară, la temperaturi joase, inspiraţi - pe cât posibil - pe nas, unde mucoasa poate "captura" majoritatea bacteriilor.
Cântaţi, din toate puterile, acasă sau în maşină, când auziţi, la radio, melodia dvs. preferată. Antrenamentul vocii este foarte important, de exemplu cântând într-un cor.
Mergeţi cât mai des la saună (baia de aburi). Acţionează ca un antibiotic natural: aerul umed curăţă plămânii şi bronhiile şi ajută mucoasele nazale să funcţioneze.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
