"Una, două răceli pe an sunt bune. Ţin sistemul imunitar antrenat”
- În iarna asta virozele fac ravagii. Nu-ţi mai vine să ieşi din casă, ca nu cumva să te molipseşti. Văd că şi dvs., medic imunolog cu experienţă, sunteţi răcit destul de zdravăn... Care sunt cauzele acestei îmbolnăviri în masă a populaţiei?
- Într-adevăr, în ultimele două luni a fost o avalanşă de viroze respiratorii. Cauzele sunt multiple: ţin de pacient, dar sunt şi independente de acesta. Să vă dau câteva exemple. Unul din factorii care favorizează boala e stresul. Cu toţii ştim că atunci când cineva este obosit, suprasolicitat sau supărat, devine mai sensibil şi mai predispus la răceli. Explicaţia constă în faptul că în aceste condiţii se secretă aşa-numiţii hormoni de stres, care au un efect inhibitor asupra sistemului imunitar. Alimentaţia este un alt factor care poate avea un impact negativ asupra sistemului imun. Aportul redus de vitamine şi oligoelemente (în special zinc şi seleniu) din legume şi fructe, combinat cu excesul de mâncare acidă (fast-food, conserve, mezeluri, grăsimi animale saturate), favorizează producerea de radicali liberi în organism. Studiile medicale arată că aceşti radicali liberi acţionează asupra unor tipuri de limfocite T (cu efect antiviral), scăzând producţia şi activitatea lor. În paralel, s-a constatat că, la ora actuală, majoritatea alimentelor au un conţinut din ce în ce mai sărac în oligoelementele de care vorbeam. O altă cauză care favorizează apariţia virozelor respiratorii este terenul alergic. La persoanele alergice întâlnim o inflamaţie cronică la nivelul mucoaselor respiratorii. Pe acest fond, orice virus poate să acţioneze mult mai uşor, iar evoluţia infecţiei virale poate fi mai gravă. Îngrijorător este faptul că numărul persoanelor alergice este în continuă creştere: după unele statistici, 30-40% din populaţie este alergică, chiar dacă mulţi nu ştiu. Independent de pacient, modificările climatice sunt cea mai importantă cauză a declanşării infecţiilor virale. Cu toţii am observat că trecerea de la temperaturi negative la temperaturi pozitive se face brusc, de pe o zi pe alta. Această fluctuaţie a temperaturii are impact negativ asupra organismului, pentru că se adaptează destul de greu. În plus, temperaturile ridicate din anotimpul rece stimulează dezvoltarea şi circulaţia virusurilor. În mod normal, acest fenomen se petrece doar la schimbarea anotimpurilor: toamnă - iarnă şi iarnă - primăvară. Din păcate, sezonalitatea nu prea mai este valabilă la ora actuală; nu mai avem toamnă şi nici primăvară. În aceste condiţii, sigur că organismul şi sistemul imunitar se adaptează mai greu şi de aici pot apărea probleme.
Pentru că tot aţi amintit că sunt şi eu răcit, aş face o precizare. În mod normal, o persoană cu un sistem imunitar bine echilibrat (nu puternic, pentru că nici prea puternic nu este bine să fie) răceşte de 1-2 ori pe an, în cazul adulţilor, şi de 3-4 ori pe an, în cazul copiilor. Este bine aşa, chiar trebuie să ne confruntăm cu una, două infecţii virale, pentru ca sistemul imunitar să fie antrenat şi să aibă capacitatea de a contracara microbii. Problemele apar atunci când creşte frecvenţa şi gravitatea acestor îmbolnăviri. În cazul meu, având în vedere că este prima răceală după aproape un an, aş putea spune că mă aflu în grafic!...
- În SUA, un virus mutant a făcut ravagii: oraşe cu milioane de locuitori au fost izolate în carantină, pentru ca infecţia să nu se răspândească. A ajuns oare acest virus şi în Europa?
- Se pare că nu. Populaţia europeană se confruntă cu o incidenţă mărită a virozelor respiratorii. În SUA, există o epidemie de gripă răspândită pe întreg teritoriul statului. Şi nu este vorba neapărat de un virus mutant, aşa cum au afirmat americanii, ci doar despre un virus gripal mai agresiv. Cât priveşte virozele respiratorii despre care vorbim, ele nu au neapărat legătură cu gripa. Ar trebui să facem câteva lămuriri, pentru că de multe ori aceste boli se confundă. Virozele respiratorii sunt cauzate de mai multe tipuri de virusuri; cele mai frecvent implicate sunt rinovirusurile şi adenovirusurile, dar putem întâlni şi alţi agenţi virali (parainfluenza, enterovirusuri etc.). Din cauza numărului mare de virusuri, în fiecare an pot apărea diverse tipuri de viroze. De aceea, o persoană poate să se îmbolnăvească de mai multe ori şi să aibă simptome diferite. Majoritatea îmbolnăvirilor, mai ales la pacienţii care nu au alte probleme de sănătate, evoluează fără complicaţii, chiar şi fără un tratament deosebit.
În cazul gripei, lucrurile stau altfel. Cauza este reprezentată de influenza virus, iar într-un sezon apare de obicei o singură tulpină virală care produce îmbolnăvirile, epidemia. Pe baza unor studii epidemiologice, OMS oferă anual indicaţii despre posibila tulpină care va evolua în acel sezon. În funcţie de aceste predicţii, se pregăteşte vaccinul antigripal pentru sezonul respectiv. În această situaţie, este evident că vaccinul antigripal nu protejează populaţia de virozele respiratorii, cauzate de cu totul alte virusuri. De asemenea, este posibil să apară o epidemie de gripă cu un virus care să nu fie conţinut în vaccin sau cu un virus mutant, împotriva cărora vaccinul să nu fie eficient.
"Zona de atac e laringele”
- O particularitate a virozelor din acest sezon este un simptom chinuitor: tusea iritativă, prelungită. Acest lucru este cauzat de faptul că infecţiile virale au ca zonă de atac laringele. Tusea apare datorită inflamaţiei mucoasei laringiene şi este caracteristic accesul de tuse seacă, prelungit şi care cedează greu la medicaţia antiinflamatoare. Trebuie să pun accent pe faptul că antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor. Chiar şi în medicina alopată, antibioticele nu sunt indicate în virozele respiratorii. Poate doar în cazul unor pacienţi, pentru a preveni o suprainfecţie bacteriană, aici fiind vorba despre cei care au boli cronice grave şi la care imunitatea este mult compromisă.
Pe lângă faptul că nu sunt eficiente împotriva virusurilor, antibioticele pot să aibă efecte negative asupra sistemului imunitar. Am să vă dau un exemplu elocvent. Printre mecanismele de apărare ale organismului, în prima linie se situează aşa-numitele bariere externe. În zonele în care organismul vine în contact direct cu mediul extern (nas, gură, piele, vagin, tub digestiv) există microbi "buni”. Aceştia nu atacă organismul, ci îl ajută să se apere împotriva altor microbi "răi”. Atunci când microbii "răi” atacă, ei sunt împiedicaţi să se înmulţească, datorită faptului că ţesutul respectiv este deja ocupat de microbii "buni”. Atunci când se administrează un antibiotic, acesta nu face diferenţa între microbii "buni” şi cei "răi”, îi distruge pe toţi, "la grămadă”. În acest fel, zonele respective sunt private de una dintre barierele importante de apărare, următorii microbi care atacă găsind un loc propice dezvoltării, pentru că nu mai au concurenţă. Acest fenomen poartă numele de disbioză şi tocmai de aceea este de evitat administrarea inutilă de antibiotice.
- Ce măsuri preventive putem aplica, astfel încât să nu ne îmbolnăvim?
- Ne putem feri de îmbolnăviri prin respectarea regulilor elementare de igienă şi evitarea locurilor aglomerate, unde riscul să existe persoane bolnave, care ne pot infecta, este mare. Trebuie să ne spălăm pe mâini şi chiar pe faţă, în special în zona nasului, dacă am intrat în contact fizic direct cu o persoană bolnavă. Este util să folosim soluţii dezinfectante dacă intrăm des în contact cu bani, după ce călătorim cu mijloace de transport în comun, dacă atingem clanţe, uşi, robinete sau alte obiecte ce sunt utilizate în comun. De asemenea, trebuie evitat scărpinatul în nas sau introducerea degetelor în gură (pentru a roade unghiile, de exemplu), obiceiuri prin care virusurile pot ajunge mult mai uşor în organism. Evitarea unor obiceiuri nesănătoase, care slăbesc organismul, ne ajută să prevenim virozele. Aici mă refer la suprasolicitarea mentală, emoţională sau fizică, la evitarea fumatului, la consumul de alcool în exces etc. Exerciţiul fizic, mai ales cel efectuat în aer liber, are efecte benefice asupra sistemului imun. Suplimentarea alimentaţiei cu vitamine şi oligoelemente este foarte utilă în lupta împotriva virusurilor. Şi echilibrul dintre starea de somn şi veghe contribuie la buna funcţionare a sistemului imun, deci ar fi bine să ne odihnim suficient. La fel de importantă este şi prevenţia - să nu-i îmbolnăvim noi pe alţii, să nu răspândim viroza, dacă ne-am îmbolnăvit. Spun asta pentru că se întâlnesc adesea indivizi care nu respectă nici cele mai elementare reguli de igienă, nu se izolează (măcar 2-3 zile după ce s-au îmbolnăvit), tuşesc sau strănută fără să folosească o batistă sau un şerveţel, utilizează tacâmuri, pahare sau ceşti la comun cu alţi prieteni sau colegi.
"Tratamente, dar şi... mai multă iubire”
- Ce tratamente eficiente pot urma cei afectaţi deja de viroze?
- Pentru a scurta evoluţia bolii şi a preveni complicaţiile, este foarte important repausul la pat, timp de câteva zile. Întotdeauna când se aplică această măsură, viroza se vindecă mult mai repede şi mai uşor. Expunerea la aerul rece şi schimbările bruşte de temperatură (cald - rece şi invers) favorizează dezvoltarea şi multiplicarea virusurilor. În tratament, dacă bolnavul optează pentru medicaţia alopată, trebuie evitate antibioticele, din motivele pe care le-am expus anterior. În schimb, se pot administra antitermice, antiinflamatoare, siropuri pentru tuse.
Tratamentul alternativ se bazează pe o gamă largă de produse menite să elimine cât mai repede boala. Trebuie să luăm zilnic Vitamina C, coenzima Q10, dar şi oligoelemente - în special Seleniu şi Zinc. Un arsenal important în lupta cu virozele este reprezentat de produsele stupului: propolis, păstură, miere ca atare, lăptişor de matcă. Preparatele din plante joacă şi ele un rol important în tratamentul virozelor. În funcţie de simptome, medicul fitoterapeut poate recomanda ghimbir, ulei de chimen negru, extract de usturoi, extract de ardei iute, scorţişoară, extract de soc, porumbar, cimbrişor, salvie, tătăneasă, lemn dulce, extract de scoarţă de salcie (cu efecte antiiflamatoare şi antitermice foarte bune), gheara-mâţei etc.
O metodă foarte bună şi foarte uşor de aplicat este sudoraţia. Cunoscută din bătrâni, constă în forţarea transpiraţiei prin administrarea de antiinflamatoare, prin consumul de băuturi fierbinţi (infuzii de plante), prin cataplasme cu sare încălzită sau o baie fierbinte, urmată de înfăşurarea într-o pătură groasă, preferabil din lână. După 10-15 minute, timp în care organismul transpiră puternic, pacientul trebuie schimbat cu haine uscate şi continuă repausul la pat. Această metodă poate fi aplicată de 2-3 ori pe zi.
Remediile homeopate sunt unele dintre cele mai eficiente soluţii în cazul infecţiilor virale. Există frecvent situaţii în care, după 2-3 zile de tratament, pacientul nu mai are absolut nimic. Sigur că este necesară o individualizare foarte exactă a tratamentului, pentru că niciun pacient nu seamănă cu altul. Remediile homeopate sunt câteodată atât de eficace, încât cel care a beneficiat de pe urma lor devine ulterior adeptul acestui tip de tratamente, chiar dacă la început a fost doar o ultimă încercare, fără să aibă prea mare încredere în această metodă terapeutică.
Aş dori să subliniez că în definiţia stării de sănătate sunt incluse toate cele trei niveluri ale fiinţei umane: psihic-mental, emoţional şi fizic. Pentru a ne putea păstra sănătatea şi a ne asigura fucţionarea optimă a sistemului imunitar, toate aceste niveluri trebuie să fie bine echilibrate - atât fiecare în parte, cât şi între ele. Ţinând cont de acest principiu, pentru a ne feri de viroze, nu este suficient să ne ocupăm doar de partea fizică a organismului. Este necesar să fim mai calmi, mai iubitori şi mai iertători - atât cu propria persoană, cât şi cu cei din jurul nostru.
D-l dr. RAREŞ SIMU poate fi contactat la Cabinetul "APIMEDICA” din Bucureşti, str. C. A. Rosetti nr. 31, tel. 021/317.37.91, 021/317.38.96
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
