Leacuri pentru o bătrâneţe uşoară

Cure de detoxifiere şi purificare

Aceste cure ne curăţă organismul de substanţe ce dăunează sănătăţii şi efectul lor benefic nu se lasă aş­teptat.

Cura cu pătrunjel şi zer
Tăiaţi mărunt un pumn de pătrunjel verde, inclusiv codiţele, şi puneţi-l într-un vas, cu 1/2 l de apă rece. Lă­saţi-l, apoi, să fiarbă circa trei minute şi adăugaţi - în ultimul minut - o linguriţă rasă de splinuţă şi una de coa­da-calului - ambele uscate. Luaţi, apoi, vasul de pe foc şi lăsaţi plantele să se infuzeze - cu capac - apro­xi­mativ 10 minute. Strecu­raţi ceaiul şi beţi-l pe tot par­cursul zilei, îndulcit cu miere sau ne­în­dulcit.
Pentru a-i spori eficienţa, se adau­gă la ceaiul de plante între 0,5-1 l de zer în fiecare zi. Dacă nu su­por­taţi zerul sau dacă vă provoacă dia­ree, renunţaţi la el. Cura aceas­ta curăţă întregul organism şi ajută organele să funcţioneze mai bine. Ideal este să se ţină de două ori pe an.
Atenţie: Cura nu li se re­co­man­dă bolnavilor de nefrită, fe­meilor gravide şi celor care alăp­tează.

Cură de primăvară cu păpădie
Această cură ar trebui ţinută între începutul şi mij­lo­cul lunii martie. Cu­legeţi în fiecare zi un pumn de păpădie proaspătă (frun­ze lungi de 6-8 cm), spăla­ţi-o bine şi turnaţi peste ea un sos de salată la alegere. După o oră, pă­pădia s-a pătruns suficient şi poate fi mâncată încet. Dar atenţie: salata de păpădie trebuie con­su­mată cu circa un sfert de oră înaintea mesei de prânz. Cura durează 4 săptămâni şi este excelentă pentru sânge şi pentru organele digestive. În plus, reface mobilitatea în­cheieturilor.
Atenţie: Culegeţi păpădia doar din locuri curate, nu de pe marginea şoselelor sau din zonele frecventate de câini.

INIMA

Puneţi suflet în tot ceea ce faceţi, trăiţi din toată inima şi veţi avea parte de linişte şi armonie şi de sănă­tate trupească şi sufletească.
Nu uitaţi nici un moment că inima are nevoie de oxigen. Ieşiţi - în fiecare dimi­neaţă şi în fiecare seară - în grădină sau pe balcon (sau staţi în faţa feres­trei deschise) şi respiraţi, adânc, de cel puţin 10 ori (până ce aerul nici nu mai pătrunde şi nici nu mai iese din plămâni).

Bătăi neregulate
Dacă simţiţi, seara, că inima vi se "potic­neşte", că nu mai bate regulat şi intraţi în pani­că, se recomandă următorul remediu: puneţi într-un castron apă caldă cu puţin oţet (indi­ferent de care), înmuiaţi un prosop, stoarceţi-l, aplicaţi-l pe inimă, până sus la claviculă, şi acoperiţi-l cu un alt prosop uscat (de frotir). Şi ţineţi la-ndemână nişte rachiu de izmuşoară, pe care-l puteţi folosi, atât extern cât şi intern, în această fază de spaimă. Linişteşte.
Dar, dacă aveţi probleme reale cu inima, trebuie să consultaţi urgent un medic.

Păducel
Se recomandă tuturor celor tre­cuţi de 45 de ani să ia - pentru inimă - picături de extract de pă­ducel. 25 de picături adminis­trate după micul dejun ajută inima pe tot parcursul zilei.
Alternativ, se poate bea o ceaş­că de ceai de păducel, care nu are, însă, acelaşi efect puternic.

Senzaţia de prea plin
Senzaţia de prea plin poate avea efecte negative asupra inimii. Este foarte important să mestecaţi bine fiecare îmbucătură, pentru a evita aceste probleme.
Dacă, totuşi, aceasta se instalează, executaţi următorul exerciţiu: ridicaţi braţele deasupra capului şi balan­saţi-vă când spre stânga, când spre dreapta. După care, de regulă, eructaţi (râgâiţi).
Un sfat: Odată cu înaintarea în vârstă, dormiţi cu trunchiul ceva mai ridicat. Nu doar cu capul, ci cu toată zona inimii. De asemenea, e important să nu mai mân­caţi nimic după ora 18 (există, fireşte, şi excepţii). Organismul intră în faza de odihnă şi digestia stagnează. Iar mân­carea "împovărează" mai cu seamă ini­ma.

FICATUL ŞI FIEREA

Înainte de a rupe plantele, cereţi-le binecuvântarea şi, pe urmă, mulţumi­ţi-le. Şi transferaţi asupra lor toată puterea dvs. pozitivă, chiar în timp ce le culegeţi.
Bolile hepatice sunt, din pă­ca­te, greu de depistat şi, de aceea, ficatul trebuie ajutat preventiv cu diverse remedii. Se recomandă muştarul, roşiile şi mierea de pă­pădie, dar şi brânza de vaci, ames­tecată cu leurdă şi pătla­gi­nă. Pentru detoxifierea fica­tului, beţi, în mod regulat, zer şi re­du­ceţi consumul de alcool. Foar­te bune pentru ficat sunt, de asemenea, pro­­du­sele pe bază de armurariu şi ceaiul de pedi­cuţă (se găsesc la Plafar).

Ficatul
Senzaţia de mâncărime a pielii, care apare odată cu înaintarea în vârstă, este provocată de ficat. După cura de detoxifiere, recoman­dată anterior, pruritul se va ameliora. În plus: beţi cât mai multe lichide. Şi dacă, după ce aţi exagerat cu consumul de alcool, vreţi să-i faceţi un bine propriului ficat, mâncaţi un bol de brânză bună de vaci.

Fierea
Pentru fiere, se recomandă introducerea în ali­men­taţia zilnică a substanţelor amare, de pildă andivele, frunzele de păpădie sau rucola. De asemenea, consumaţi din când în când alimente care conţin uleiuri şi grăsimi. Dacă alimentaţia dvs. este prea săracă în grăsimi (pe durată mai lungă), fierea nu mai are ce face, iar un organ insuficient "antrenat" degene­rează, adică îşi reduce activitatea.
Un sfat: Consultaţi un medic de îndată ce vă simţiţi ficatul umflat sau constataţi o uşoară îngălbenire a ochilor.

STOMACUL ŞI INTESTINUL

Absolut tot ce "acumulăm" trece prin stomac şi nu e vorba doar de mâncare şi de băutură, ci şi de stres, de încordare, de nemulţumiri şi de prea puţin somn.
Aţi observat, vreodată, cât de sensibilă şi de fină este mucoasa stomacală? Şi cât de dur ne purtăm une­ori cu propriul nostru stomac?
Activitatea cea mai puţin intensă a stomacului are loc între orele 19-21 şi de aceea ar fi bine ca în acest interval de timp să nu mâncaţi nimic şi să renunţaţi la alimentele "grele" cu puţin înainte şi după aceste ore. Mestecaţi fiecare îmbucătură de cel puţin 25 de ori şi aveţi grijă ca mâncarea să ajungă în stomac, îmbibată cu salivă. Stomacul vă va fi recunoscător. Iar dacă aveţi proteze dentare, trebuie şi mai multă grijă în privinţa mestecatului, pentru că altfel mâncarea este înghiţită direct şi stomacul este supus la o muncă ce nu intră în atribuţiile lui.
Nu mâncaţi în faţa televizorului, fiindcă uitaţi să mestecaţi şi îngurgitaţi o cantitate prea mare de mân­care. De altfel, este bine să ştiţi că mâncatul este un pro­ces important, principal, nu ceva secundar. Atenţie şi la adminis­tra­rea medicamentelor, care pot afecta sto­macul, fapt care are drept consecinţă arsurile, senzaţia de apăsare sau durerile. Nu aşteptaţi prea mult, ci oferiţi-i urgent ajutor propriului dvs. stomac.
Iată câteva recomandări:

Suc de cartofi, băut dimineaţa, pe stomacul gol. Radeţi un cartof crud, stoarceţi zeama şi amestecaţi-o - doar din când în când - cu ceai de salvie.

Ceai împotriva constipaţiei

Ingrediente: frunze de salvie, seminţe de chimen, seminţe de anason, frunze de zmeur.
Amestecaţi frunzele uscate şi seminţele în părţi egale, adăugaţi 1/4 l de apă clocotită, lăsaţi-le să fiarbă puţin şi, apoi, să se infuzeze, cu capac, circa 10 minute.
Recomandare: Şi ceaiul din frunze uscate de frasin ajută la combaterea diareei şi este eficient, de aseme­nea, împotriva celulitei şi a îmbătrânirii. În plus, este deshidratant, previne apariţia gutei şi a reumatismului şi ameliorează respiraţia.

Nu beţi ceai de muşeţel.

Cafeaua de ghindă (prăjită) este bună pentru stomac.

Nu mâncaţi seara prea târziu, pentru ca stomacul să se poată reface pe deplin.

Ceaiuri eficiente pentru stomac sunt: cel de scli­peţi, cel de coajă de gutuie şi cel de salvie.

Un sfat: Fiţi atenţi la mirosul urât al gurii (halitoză), care provine, de obicei, de la stomac. Când s-a vin­de­cat stomacul, dispare - de regulă - şi el.

Pentru bărbaţi

În ciuda unor probleme de sănătate grave, bărbaţii evită să meargă la doctor. Deşi, dacă ar face-o, ar putea fi vindecate în stadiu incipient, o serie întreagă de afec­ţiuni.
Adenomul de prostată este una dintre bolile care le creează probleme bărbaţilor mai vârstnici. Cel mai cu­noscut remediu împotriva lui sunt seminţele de do­vleac. Acestea se consumă fie prăjite, fie neprăjite, pre­să­rate peste mâncărurile cu legume şi peste salate, şi nu cu zgârcenie, ci din belşug.

Ceai pentru prostată
Ingrediente: coada-calului (uscată).
Se pune o lingură rasă de plantă într-un sfert de litru de apă clocotită, se lasă puţin să fiarbă, se infuzează circa 10 minute şi se strecoară. Ceaiul se bea zilnic, în cure de 4 săptămâni, dar nu tot deodată, ci câte puţin pe tot parcursul zilei.