Clujul, Capitala Europeană a Tineretului în 2015!

În mijlocul unei tensiuni electorale insuportabile, într-un moment în care ni­meni, în ţara aceas­ta, pare să nu poată gân­di dincolo de 9 de­cem­brie, într-o pe­rioa­dă, ori­cum, încărcată de incertitudini şi de gri­ja (politică şi apo­litică) a zilei de mâine, în plină şi exas­perantă zodie a pro­ro­­cirilor de tot felul ale sfârşiturilor de lu­me, Clu­jul ne-a dat zilele trecute o ex­traor­di­nară lecţie de op­timism.

A de­monstrat că nu e nevoie decât de ambiţie şi profe­sio­na­lism, pentru a scoate capul în Europa şi pentru a gândi proiecte de viziune şi prestigiu pentru viitor, având ca ţintă ceea ce multora le-ar putea părea "ani-lumină” - 2015 sau 2020. Ei bine, la finele lui noiembrie, Clujul a primit titlul de Capitală Eu­ro­peană a Tine­re­tului pentru anul 2015, după ce pro­iectul "SHARE” ("A îm­părtăşi”, n.a), cu care a concurat, a fost ales câşti­gă­tor, în faţa proiectelor de­puse de fi­na­listele Vilnius (Li­tuania), Ivanovo (Ru­sia) şi Varna (Bul­­garia). Clujul in­tră astfel într-o com­panie selectă, des­chisă de Rotterdam, în 2009, căruia i s-au alăturat apoi Torino (2010), Ant­werp (2011), Braga (2012), Maribor (2013) şi Salonic (2014), în cadrul celui mai prestigios şi complex proiect european dedicat tineretului şi preo­cu­părilor sale. Un proiect cum nu se poate mai potrivit pen­tru un oraş care se confundă cu ener­gia pe care i-o dau cei peste 100.000 de studenţi care îi trec pragul în fiecare toamnă!
Nu puţini au fost cei care au cântat prohodul Clujului, după plecarea pre­ci­pi­tată de la guvernare a lui Emil Boc. După ce s-a încăpăţânat să-l rea­lea­gă pri­mar, în ciuda avertismentelor voa­la­te de la Bucureşti privind izo­la­rea, Clujul pro­bează acum, prin vic­toria în cursa pentru Capitala Euro­pea­nă a Tineretului 2015, că îşi ştie purta şi sin­gur de grijă, că are propriile-i prio­ri­tăţi, de care se ţine cu străşnicie. Clu­jul arată, întâi de toate, că a învăţat lec­ţia perioadei gri, legată de numele lui Gheorghe Funar: candidatura Clu­jului a fost pregătită de Farkas An­dras, un maghiar, expert local şi regio­nal de dezvoltare în cadrul Grupului Pont, şi de Florin Moroşanu, un român, direc­torul executiv al Asociaţiei "Cluj-Na­po­ca 2020”. Dar arată că a învăţat şi din demonstraţia de pragmatism a Sibi­u­lui lui Klaus Johannis: candi­da­tura pen­tru 2015 nu se vrea a fi, de alt­fel, decât o pregătire şi un atu în plus, pentru marele vis comun al clujenilor - obţinerea tit­lului de Capitală Cul­turală Europeană în 2020!
"Am demonstrat că ne putem uni în jurul unor idealuri şi că ne putem bate pentru ele cu acel curaj sincer şi ne­bu­nesc specific tinerilor. Generaţia noastră are o şansă. Ici şi colo apar raze de spe­ranţă: proiecte îndrăzneţe, competiţii câş­tigate, indivizi deosebiţi, inovativi şi vi­zionari. Asta e România pe care mi-o doresc”, a fost primul mesaj al lui Florin Moroşanu, în noaptea în care Clujul a câş­tigat nominalizarea pentru 2015. Fi­nanţarea activităţilor legate de Cluj, Capitală a Tineretului, se ridică la peste 5,5 milioane euro. Dar, mai impor­tante decât banii, experienţa şi noto­rie­tarea pe care Clujul le va câştiga sunt - văzute prin prisma finalului de an 2012 - optimismul şi ambiţia de a visa la 2015 şi la 2020. Pentru unii, lumea se va fi ter­minând în 2012, însă Clujul abia aş­teap­tă să fie Capitală Culturală Europeană, în 2020!