Farmacia toamnei: Arţarul şi ochiul-boului

Toamna caldă şi însorită îi ajută pe adepţii tratamentelor cu plante medicinale să-şi completeze proviziile de sănătate, cu două "medicamente” noi: frunzele de arţar şi petalele de ochiul-boului

ARŢARUL

Tratamente interne cu frunze de arţar

Suc tonic: O linguriţă de suc proaspăt stors din frunze şi seminţe de arţar, consumat de 2-3 ori pe zi, are efecte tonice, diuretice, an­tiscor­butice, coleretice, proprietăţi anti­septice, analgezice, antiinflama­toa­re şi de vindecare a rănilor.

Balsam anticancer. Se storc 250 ml de suc din frunze de arţar, se ames­tecă cu 100 ml suc din frunze de fragi, cu­lese în luna mai (se poate păstra congelat), 150 ml suc de aloe, 250 ml miere de albine şi 350 ml vin roşu, dul­ce. Se lasă la macerat timp de 2 săptămâni şi se consu­mă câte 30 ml cu jumătate de oră înainte de masă.

Artrită, gută, spondiloză, colesterol mărit. Adu­naţi 270 frunze de arţar canadian şi le uscaţi înşirate pe o sfoară (la fel ca tutunul) sau legate de peţiol. Această cantitate este suficientă pentru o cură de tratament pen­tru "reînnoirea” articulaţiilor şi a vaselor de san­ge. Trei frunze se toacă mărunt, se pun în 350 ml apă rece, se adu­ce apa până la fier­bere şi se infuzează până la răcire. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi, cu 15 minute îna­inte de masă. Se fac 3 cure, câte 30 de zile, făcând pauze de o săptă­mână între ele.

Ficatul şi căile biliare. Se râş­nesc îm­preună câte o lingură de seminţe de mărar şi de chimen, o linguriţă de ovăz nede­cor­ticat şi 2 linguri flori şi frunze de coa­da-şoricelului. Toate plantele se pun pe foc cu 700 ml de apă rece. Se aduc până la fierbere până la primul clocot şi se mai lasă pe foc 5 minute. Apoi se adaugă 2 linguri de frunze de arţar to­cate mărunt şi se stinge focul. Se infuzea­ză în vasul acoperit, până la răcire. Se bea strecurat, în 4-5 reprize, între mese.

Bolile aparatului respirator acute şi cronice, pneumonie, herpes, afecţiuni re­nale. Se amestecă câte o linguriţă de frunze şi fructe tocate mărunt, se opăresc cu 250 ml de apă fierbinte şi se infuzează în termos, timp de 45 de minute. Se beau câte 50 ml de 4-5 ori pe zi, cu 20 de minute înainte de masă. Herpesul se tamponează cu infuzie sau suc din frunze.

Stomatită, gingivită. Se prepară un decoct din frunze cu care se face gargară. Frunzele us­cate se sfărâmă. Se pun la fiert 2 linguri de plantă în 350 ml de apă. După începerea clocotirii, se mai lasă 5 minute pe foc, apoi se infuzează până la răcire. În decoct puteţi să adăugaţi şi frunze de mentă, salvie, codiţe de dovleac, păstăi cu semin­ţe de pe crengile salcâmului, rădăcină de urzică sau de susai.

Stres, depresie. Se face un ceai din frunze de arţar, talpa-gâştii, roiniţă şi sunătoare - câte o linguriţă din fiecare la un litru de apă. Se bea în timpul zilei, între mese, în loc de apă, în cure scurte, de 5-7 zile lunar. Aceeaşi compoziţie, dar mai concentrată (câte 1-2 linguri de fiecare plan­tă), se adaugă în cadă pentru baie. Băi cu plante se fac de două ori pe săptămână. În loc de roiniţă în ceai puteţi să puneţi rădăcini de odolean.

Tratamente interne cu tinctură de arţar

Reţetă:

Tinctură din frunze de arţar

Sunt două modalităţi de preparare:
1. Se aleg frunze de culoare roşie aprin­să, se usucă la semiumbră sau la întune­ric. Se macerează 10 linguri pline de frunze uscate şi sfărâmate în 500 ml ţuică sau în vodcă de 40°. Sticla se lasă la ma­cerat 7 zile la întuneric, închisă ermetic. Se beau 20-30 de picături, de trei ori pe zi, înainte de masă, diluate în ceai, pre­parat din 2 linguriţe de frunze proaspete sau uscate de arţar şi 200 ml de apă.
2. Cele mai tinere frunze se trec prin maşina de tocat sau prin storcător. La fiecare 70 ml de suc se adaugă 30 ml de alcool dublu rafinat de 96°. Se macerează timp de 7-10 zile la întuneric, închis etanş.

Impotenţă, prostatită. Se iau zilnic câte 5-10 picături (în funcţie de greutatea corporală) de tinctură preparată după reţeta nr. 2, diluate în infuzie din urmă­toarele plante: câte o lingură de frunze de arţar şi frunze de mesteacăn, proaspete sau uscate, rădăcini de păpă­die, fructe de ienupăr, o linguriţă rasă de seminţe de păstârnac şi 5 linguri coji de ceapă. O lingură de ames­tec se infuzează în 350 ml de apă clocotită (de preferat în termos) timp de o oră. Se beau câte 100 ml, de trei ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă sau cu o oră du­pă masă, timp de 3-4 săptămâni. În timpul curei se con­sumă de trei ori pe zi, înainte de masă (cu infuzie din plante) sau amestecată cu mâncare câte 1/3 de linguriţă de pulbere din seminţe de pătrunjel râşnite.

Tratamente externe

Răni, dermatoze. Se aplică pe locurile afectate terci din frunze zdrobite sau pisate de arţar, se acoperă cu celofan şi se pansează cu o faşă elastică. În amestec puteţi să adău­gaţi şi volbură sau patlagină. Dacă rana sângerează, se adaugă coada-şoricelu­lui, traista-ciobanului sau frunze de nuc pi­sate. Se schimbă pansamentul de două ori pe zi.

OCHIUL-BOULUI

Cel mai mare efect terapeutic îl au florile de culoare violet

Depresie, dureri de cap, insuficienţă cardiacă. Se prepară un amestec ce conţine părţi egale de petale de ochiul-boului, flori de muşeţel şi de păducel, frunze sau vârfuri de flori de talpa-gâştii. O lingură de plante se infuzează timp de 8 ore în 250 ml de apă fierbinte, în termos sau într-un vas învelit într-o plăpumioară. Infuzia strecurată se bea în trei reprize, la o oră după masă, în cure de 14 zile, cu pauze de 10 zile între cure. Masa verde rămasă după strecurare nu se aruncă, se păstrează în borcănel, la frigider. Când se adună un pahar de plante, se pune toată cantitatea la fiert în 1,5 litri de apă, se ţine pe un foc mic 5 minute şi se adaugă în cadă când se face baie.

Prevenirea sau oprirea hemoragiei uterine post­­natale. Într-un pahar cu apă călduţă şi o linguriţă de miere de albine se infuzează 6 ore o linguriţă de pe­tale uscate sau o lingură de petale proaspete de ochiul-boului. La primele dureri ale facerii femeia începe să bea câte o înghiţitură-două de apă cu petale, la fiecare 20-30 de minute.

Proctită, hemoroizi, răceală. Se râşnesc 2 lin­guri rădăcină uscată de ochiul-boului, 2 linguri seminţe de coriandru, câte 2 linguriţe rădăcină de lemn-dulce şi coa­da-şoricelului. Se opăresc 2 linguriţe de amestec cu 300 ml de apă fierbinte şi se infu­zează în termos 2 ore. Se beau câte 100 ml, de 3 ori pe zi, între mese. Plantele rămase după strecurare se păstrează. Când se adună un pahar de plante, se mai adaugă 5 flori de ochiul-boului. Se fierbe în 1,5 litri de apă, 7-10 minute, după primul clocot. Se fac băi de şezut în caz de he­moroizi, sau se toarnă în cadă, în caz de răceală.

Extern, decoctul şi infuzia din ochiul-boului ne vin în ajutor atunci când apar probleme uşoare dermatolo­gice, oftalmologice, prolaps rectal.Trei linguri de masă verde (toate părţile plantei se toacă mărunt) se fierb 3-4 minute în 350 ml de apă. Se infuzează o oră. Se fo­loseşte la clătirea gâtului (în caz de amigdalită), tam­po­narea sau aplicarea de comprese pe locurile afectate.

Dacă folosiţi comprese pentru ochi, puteţi adău­­ga în decoct câteva petale de trandafiri, flori de gălbenele sau albăstrele, iar pentru problemele pielii - volbură, pelin, trifoi, frunze de plop tremurător sau mesteacăn.

Pentru proctită şi hemoroizi se beau câte 1-2 lin­­guri de infuzie, de 3 ori pe zi, iar din plantele ce ră­mân după strecurare se confecţionează o pernuţă în­velită în tifon şi se aplică pe locul bolnav înainte de cul­care.

N.A.: Aş vrea să fac o precizare, legată de folosirea reţetelor ce conţin mai multe plante. Pentru cei ce nu au toate plantele necesare pot să vă ofer o variantă mai uşoară. Folosiţi numai planta de bază: arţarul sau ochiul-boului, dar în asemenea caz, trebuie să ţineţi cure mai lungi (30-45 de zile în loc de 14-21) sau mai multe cure (5-6 în loc de 2-3). Evident că un amestec de plante are efecte pozitive multiple şi ne ajută să obţinem rezultatele mai bune, într-un timp mai scurt, dar şi o singură plantă folosită corect, cu rugăciunile citite deasupra paha­ru­lui cu ceai, este un aliat de nădej­de în lupta cu boala.