"Viaţa e frumoasă!”

În perioada 8-18 noiembrie, se desfăşoară în Bucureşti cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical "Viaţa e frumoasă!”, organizat de Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian”

Timp de 11 zile, veţi avea parte de un maraton de teatru, dans, fotografie şi, nu în ultimul rând, de muzică. Vor exista spectacole şi gale de operetă sau musical, concerte de fado (Dulce Pon­tes) sau cabaret berlinez (The Tiger Lillies), doine şi muzici străvechi balcanice şi persane (Grigore Leşe şi invitaţii săi), ragtime (Old Fish Jazz Band), a cappella (Muttis Kinder), muzică religioasă (Corul Teatrului Naţional de Operetă), dar şi repertoriu clasic (Bester Quartet).
Melomanii pasionaţi de operetă şi musical pot ur­mări, în actuala ediţie, performanţele unor artişti de la cele mai prestigioase instituţii de gen din estul Euro­pei: Teatrul de comedie Muzicală din Sankt Petersburg (Rusia), Teatrul de Operetă şi Musical din Budapesta (Ungaria), Teatrul Naţional Academic de Operetă din Kiev (Ucraina) şi Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian” - care este şi organizatorul festivalului.
Nu vor lipsi nici "Serile tradiţionale” sau competi­ţia muzicală a "Trofeului «Ion Dacian»”, care va avea în premieră anul acesta şi o versiune dedicată copiilor, Gala "Ion Dacian” Junior. De asemenea, vor exista spectacole-experiment (Workcenter of Jerzy Gro­tow­ski şi Thomas Richards), conferinţe, lansări de CD şi de carte, expoziţii şi ateliere pe teme artistice, dar şi ateliere de creativitate pentru copii.
Dacă nu sunteţi din Bucureşti, dar doriţi totuşi să trageţi cu urechea la ce se întâmplă aici, puteţi urmări postul Radio România Cultural, care va difuza zilnic, în cadrul secţiunii ON AIR, o serie de emisiuni (cu­prin­zând fragmente muzicale) dedicate artiştilor pre­zenţi în festival.

Dulce Pontes
"Fado-ul este aproape o rugăciune, o expunere a tuturor colţişoarelor sufletului”

Unul dintre invitaţii de marcă ai festivalului este, fără îndoială, solista portugheză Dulce Pontes. Ea va susţine duminică, 11 noiembrie, de la ora 19, un con­cert extraordinar la Sala Radio. Critica de specialitate o consideră succesoarea de drept a extraordinarei Ama­lia Rodriques, şi a reuşit, alături de alte mari cântăreţe din Portugalia, Mísia şi Mariza, să revigoreze în ultimii 20 de ani un stil muzical considerat de mulţi pe cale de dispariţie - fado-ul.
La cei 43 de ani ai săi, Dulce Pontes are o carieră de invidiat. A lansat până acum 9 albume, care au cucerit întreaga lume, a cântat alături de Cesária Évo­ra, Caetano Veloso, Marisa Monte, Carlos Nú?ez, The Chieftains, Kepa Junkera, Eleftheria Arvanitaki, Geor­ge Dalaras, Andrea Bocelli sau José Carreras, a câş­tigat numeroase discuri de platină şi a marcat ire­vo­cabil destinul muzicii tradiţionale portugheze. Istori­cul şi poetul argentinian Horácio Ferrer, care, ală­turi de Astor Piazzolla, a revoluţionat tangoul ar­gen­tinian, declara după ce a auzit-o cântându-i melodia "Balada para un Loco”: "A refăcut melodia de aşa natură, că as­cultând-o, şi eu am ajuns să găsesc ceva nou, aspec­te pe care nu le sesizasem în propriul meu cântec”.
Dulce José Silva Pontes s-a născut pe 8 aprilie 1969, în orăşelul Montijo, din Portugalia, şi a început să cânte de la patru ani. Apetitul pentru muzica fado i-a fost deschis de unchiul ei, Carlos Pontes, un iubitor de tradiţii şi co­ride. El a învă­ţat-o pri­mele acorduri şi a convins-o să se înscrie la Conservatorul din Lisabo­na. Deşi a stu­diat toată co­pilă­ria pian, folclor şi mu­zică clasică, în adoles­cenţă a atras-o mai degra­bă dan­sul, căruia i-a dedi­cat o bu­nă perioadă de timp, cu toa­­te că profe­sorii i-au spus că este "prea bătrână pentru a mai de­veni o bu­nă dansa­toa­re”. La 18 ani a câştigat primul ei con­curs muzical în ora­şul na­tal şi devine liderul unei trupe rock - "Os perca­pita”. Un an mai târziu, o va înlocui în urma unui concurs pe ac­triţa prin­cipa­lă din musi­calul TV "En­fim Sós” şi în­cepe să simtă gustul gloriei.
În 1991, a câştigat "Fes­­tival Nacional da Can­ç?o” (Festivalul Naţional de Cân­tec al Portugaliei) şi îşi reprezintă ţara la Euro­vi­sion. Deşi s-a clasat doar pe locul 8, concursul este rampa ei de lansare în Eu­ropa. Albumul de debut, "Lusitana” (1992), este to­­­tal diferit de orice altă reali­zare a ei ulterioară, fiind un album cu muzică pop. Un an mai târziu, ar­tista îşi ur­mează însă în­dem­nul inimii şi se orien­tea­ză către muzica tradi­ţio­nală, care i-a marcat co­pilăria - fado-ul. Lansează albumul "Làgrimas” (1993), ce avea s-o transforme în­tr-un adevărat star mon­dial. Este unul dintre cele mai bine vândute discuri din toate timpurile în Por­tugalia, iar melodia "Canç?o do mar” a ajuns chiar pe coloana so­noră a filmului hollywoodian "Pri­mal Fear”, cu Richard Gere. Melodia ei a fost înregistrată câţiva ani mai târziu şi de Sarah Brightman, sub denumirea "Harem”, şi a ajuns, în interpretarea acesteia din urmă, pe locul unu în topurile din America. "Fado-ul este după părerea mea ceva special, este aproape ca o rugăciune. Nu repre­zintă nea­părat tristeţe... este o expunere a tutu­ror colţişoarelor sufletu­lui tău”, spunea artista por­tugheză într-un interviu mai vechi.
Datorită lui Dulce Pontes, fado-ul ajunge, după ani buni de uitare, nu doar în topurile din ţara lui natală, ci şi în întreaga lu­me. Succesul noului album a fost urmat de un turneu interna­ţional, care a purtat-o şi prin Italia. Impresionat de tânăra cântăreaţă, pe care a auzit-o în con­cert, compozitorul italian Ennio Morricone o invită în 1995 să cânte "A brisa do coraç?o”, o melodie ce a fost inclusă pe coloana sonoră a fil­mu­lui "Sostiene Pereira”, în regia lui Ro­ber­to Faenza, cu Mar­cello Mastroianni în rolul prin­cipal. S-a dovedit că dru­mul ales de ea, con­siderat de unii prea melan­colic şi naţionalist, a fost unul bun. Iar "artificiile” folosite pen­tru revigorarea bătrânu­lui fado au fost bi­ne­venite. A căutat melodii vechi, populare, aproape uitate, a introdus sonorităţi noi, din folclorul iberic, nuanţe ara­be, africane, bra­ziliene, gre­ceşti sau bulga­re, în melo­diile ei. "Simt că oamenii sunt în căutare de idei noi, de noi idea­luri... Înţele­gând trecutul, înţelegi prezentul şi poţi construi, poate, un viitor mai bun”. Pasiunea ei pen­tru trecut, dar şi pen­tru so­norităţi noi se poate obser­va cel mai bine în 1999, când lansează primul CD producţie proprie - "O pri­meiro canto”. Aici se vede cu adevărat talentul ei de compozitoare. Coautor al câtorva melodii este chita­ris­tul uruguaian Leonardo Amuedo, iar pentru reali­zarea altora a apelat la mu­zi­ci­eni cunoscuţi ca: Wayne Shorter, Jaques Morelem­baum, Trilok Gurtu, Justin Vali, Kepa Junkera, Walde­mar Bastos, Maria Jo?o etc.
În septembrie 2001, îşi întrerupe sfătuită de medici turneul de promovare al albumului "O primeiro can­to” din America. Era însărcinată în luna a cincea cu primul ei copil, José Gabriel, iar lungile nopţi din turneu nu-i erau favorabile. Transformă însă pauza de un an, luată pentru maternitate, într-un nou proiect, şi în 2003 revine pe scenă cu un nou album, "Focus”, realizat în colaborare cu maestrul Ennio Morricone. Discul cuprinde melodii cântate de Dulce în trei limbi şi urcă vertiginos în topuri. Câştigă, astfel, discul de aur, în 20 de zile.
Anul 2009 va marca pentru Dulce Pontes o dublă aniversare: 20 de ani de carieră muzicală şi naşterea fiicei ei Maria. A serbat evenimentul prin lansarea unui nou album, "Momentos”, ce cuprinde şi noi versiuni ale melodiilor ei celebre, "Canç?o do mar”, "Lágri­ma” sau "O infante”. Este cel mai recent album al artistei.
(Programul complet al Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical "Viaţa e frumoasă!” poate fi găsit pe: http://www.opereta.ro )