- Diferenţele istorice şi culturale fac, într-adevăr, din fostele provincii ale Imperiului Austro-Ungar, o zonă mai apropiată de Occident, cu tradiţii europene mai solide, cu alte mentalităţi şi o atitudine mai puţin supusă faţă de putere. Cum explicăm însă faptul că în Moldova, care a evoluat în istorie alături de Muntenia, cetăţenii au refuzat şi ei iniţiativa de suspendare a preşedintelui, cu excepţia judeţelor Vrancea, Buzău şi Botoşani? Explicaţia trebuie să fie aşadar mai complexă. De la bun început constatăm că judeţele cu prezenţa peste 50% au fost conduse neîntrerupt de baroni locali ai PSD. Este adevărat că toate judeţele, în afară de Arad şi Alba, sunt conduse azi de PSD, dar judeţele „roşii” sunt cele în care, spre deosebire de majoritatea zonelor ţării, alternanţa politică a lipsit aproape cu desăvârşire. Ele au devenit astfel feude psd-iste, în care structurile de putere la nivelul administraţiei, economiei şi justiţiei s-au constituit într-o caracatiţă indestructibilă. Sunt judeţe predominant rurale, cu slabe tradiţii universitare, cu mulţi oameni săraci şi mai puţină cultură urbană - deci propice exercitării presiunilor politice. Astfel se explică probabil şi elementul definitoriu, în opinia mea, al referendumului în aceste zone „roşii”, şi anume - evoluţia aberantă a cifrelor prezenţei la vot, care generează suspiciunea de fraudă: cum am putea să credem că în satele din Olt şi Teleorman, între orele 20.00 şi 23.00, participarea la vot a crescut, brusc, cu 20% ? Adică ţăranii, care la ora aceea sunt toţi în case, ar fi ieşit masiv la vot noaptea! În al doilea rând, s-au semnalat presiuni inacceptabile: oameni scoşi din curţi de primari şi târâţi la vot, sau patroni şi manageri de întreprinderi de stat care i-au ameninţat pe angajaţi cu concedierea dacă nu votează. Cine poate risca astăzi şomajul, mai ales într-o zonă săracă? Iar Sudul, ca şi Vrancea şi judeţul Botoşani, sunt sărace, păstrate probabil aşa pentru perpetuarea unui electorat dependent. Tot fraudă sugerează şi turismul electoral masiv, singura explicaţie plauzibilă a prezenţei la vot de 250% din comuna vrânceană Lepşa, care a bătut toate recordurile de participare. În Vrancea, Preşedintele Consiliului Judeţean este de câteva mandate bune baronul PSD Marian Oprişan, mână de fier şi maestru în direcţionarea fondurilor publice, în funcţie de loialităţi politice, fapt demonstrat de mai multe reportaje de televiziune excelente, dar rămase fără efect. Din motive absolut misterioase, dosarele sale penale zac prin sertarele tribunalelor. La fel de dur şi lipsit de scrupule este şi preşedintele CJ Teleorman, nimeni altul decât secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, responsabil în cadrul partidului de judeţele din Sud. Liviu Dragnea are şi el dosare penale despre care se spune că l-au făcut un mare adept al suspendării. La ordinul său, în multe secţii, reprezentanţii PDL au fost daţi afară, iar preşedinţii secţiilor au fost obligaţi să-i raporteze personal prezenţa la vot, deşi este ilegal. În concluzie, zonele cu prezenţă record la referendum sunt cele în care suspiciunile de fraudă sunt mai puternice şi, totodată, zonele dominate neîntrerupt şi autoritar de PSD. Moştenirea istorică şi culturală a zonei a contat fără îndoială, dar hotărâtoare a fost evoluţia (sau involuţia) sa politică din ultimii 20 de ani.
2. În cazul când preşedintele Băsescu se va întoarce la Cotroceni (la ora tipăririi revistei, CCR nu a dat nici un verdict - nota red.) situaţia pe care o va găsi va fi mult mai neagră decât aceea pe care a lăsat-o când a fost suspendat: o economie aproape blocată, o imagine internaţională degradată, o ură socială de nestins. Dacă adăugăm că este şi singur, contra unui parlament colorat majoritar în roşu, ce şanse are să remedieze dezastrul?
- Situaţia este de fapt mult mai gravă şi perspectivele mult mai sumbre, pentru că iniţiatorii suspendării nu vor renunţa la înlăturarea preşedintelui, ceea ce înseamnă că vor lupta pe toate fronturile şi cu toate mijloacele. Am văzut deja la referendum că nu se dau înapoi de la nici o manevră dubioasă pentru a-şi atinge scopul. Cum anul acesta sunt alegeri parlamentare, interesele electorale le vor întuneca minţile complet, iar interesul ţării nu va conta. Întrebarea care se pune nu este doar ce şanse are Traian Băsescu să remedieze dezastrul, ci ce şanse are ţara să scape de consecinţele iresponsabilităţii politice demonstrate de actuala putere. Să nu uităm de unde au pornit promotorii suspendării: de la obiectivul definit fără echivoc de Dan Voiculescu de a prelua controlul asupra justiţiei. Cum promotorii suspendării au dosare penale, iar premierul însuşi este un potenţial penal ca plagiator dovedit, acest obiectiv nu va fi abandonat. Elementul-cheie este numirea noului procuror general şi a noului procuror-şef al DNA, având în vedere că mandatele Codruţei Kovesi şi al lui Daniel Morar expiră în luna august. Dacă Traian Băsescu va fi în funcţie în momentul numirii succesorilor celor doi, atunci "puciştii” au pierdut partida, cel puţin pentru moment, iar această înfrângere este de-a dreptul periculoasă pentru ei. Întâmplător sau nu, postul de radio guvernamental "Vocea Rusiei” presează explicit în direcţia unor "acţiuni de forţă” ale USL care să-l îndepărteze pe preşedintele ales. Cum USL s-a conformat până acum îndemnurilor formulate de acest post de propagandă al Moscovei, putem anticipa că va continua să acţioneze în forţă, indiferent de verdictele Curţii Constituţionale, până la "victoria finală”. Un exemplu edificator este invocarea recensământului din 2011 pentru a coborî cvorumul necesar validării referendumului, deşi tocmai PSD l-a boicotat şi l-a contestat în instanţă! Este inutil să spunem că economia ţării şi bunăstarea cetăţenilor ei nu contează în această ecuaţie de interese, iar relaţiile cu Uniunea Europeană, inclusiv cu socialiştii europeni, au fost sacrificate destul de uşor pe altarul intereselor personale ale liderilor USL şi ale patronilor lor. Aceste relaţii nu mai reprezintă pentru USL un factor de descurajare, în sarabanda de abuzuri pe care a declanşat-o şi o întreţine. Cum scăpăm? Teoretic, ar fi nevoie ca PSD şi PNL să pornească o mişcare de contestare a celor doi lideri care au târât ţara şi partidele lor în această aventură politică anti-naţională şi anti-europeană. Dacă o asemenea grupare reformistă există, ea nu s-a manifestat. Singura şansă reală pentru vindecare şi înnoire vine din partea noilor forţe politice afirmate cu prilejul campaniei pentru referendum, Noua Republică şi Iniţiativa Civică de Dreapta a lui MRU şi - strict ipotetic - din partea unei societăţi civile reînvigorate. Pentru aceste noi forţe dezastrul actual poate fi o şansă de a umple un gol imens lăsat pe scena politică de PDL, partid deja uzat şi compromis. Chiar dacă admitem însă că aceste noi organizaţii ar putea deveni actori politici demni de luat în seamă, refacerea economiei şi credibilităţii internaţionale ale României vor fi sarcini greu de realizat, care vor lua foarte mulţi ani.