NORD, SUD ȘI EST FĂRĂ VEST

Rodica Culcer
1. Rezultatele referendumului de săptămâna trecută au împărțit România în două: nordul e cu Băsescu, sudul cu USL-ul. Cum se explică? E vorba de o tradiție politică di­ferită, de o altă civilizație și cultură a democrației, sau ar­de­lenii, bănățenii, bucovinenii și o mare parte din mol­do­veni, înțeleg mai bine necesitatea integrării europene a Ro­mâniei, compromisă grav, de comportamentul politic al USL?

- Diferențele istorice și culturale fac, într-adevăr, din fos­te­le provincii ale Imperiului Austro-Ungar, o zonă mai apro­pia­­tă de Occident, cu tradiții europene mai solide, cu alte men­­talități și o atitudine mai puțin supusă față de putere. Cum explicăm însă faptul că în Moldova, care a evoluat în is­torie alături de Muntenia, cetățenii au refuzat și ei inițiativa de suspendare a președintelui, cu excepția județelor Vrancea, Bu­zău și Botoșani? Explicația trebuie să fie așadar mai com­plexă. De la bun început constatăm că județele cu prezența peste 50% au fost conduse neîntrerupt de baroni locali ai PSD. Este adevărat că toate județele, în afară de Arad și Alba, sunt conduse azi de PSD, dar județele „roșii” sunt cele în care, spre deosebire de majoritatea zonelor țării, alternanța politică a lipsit aproape cu desăvârșire. Ele au devenit astfel fe­ude psd-iste, în care structurile de putere la nivelul ad­mi­nis­trației, economiei și justiției s-au constituit într-o caracatiță indestructibilă. Sunt județe predominant rurale, cu slabe tra­diții universitare, cu mulți oameni săraci și mai puțină cultură urbană - deci propice exercitării presiunilor politice. Astfel se explică probabil și elementul definitoriu, în opinia mea, al referendumului în aceste zone „roșii”, și anume - evoluția abe­­rantă a cifrelor prezenței la vot, care generează suspi­ciu­nea de fraudă: cum am putea să credem că în satele din Olt și Te­leorman, între orele 20.00 și 23.00, participarea la vot a cres­cut, brusc, cu 20% ? Adică țăranii, care la ora aceea sunt toți în case, ar fi ieșit masiv la vot noaptea! În al doilea rând, s-au semnalat presiuni inacceptabile: oameni scoși din curți de primari și târâți la vot, sau patroni și manageri de între­prin­deri de stat care i-au amenințat pe angajați cu concedierea dacă nu votează. Cine poate risca astăzi șomajul, mai ales în­tr-o zonă să­racă? Iar Sudul, ca și Vrancea și județul Boto­șani, sunt să­ra­ce, păstrate probabil așa pentru perpetuarea unui electorat de­pendent. Tot fraudă sugerează și turismul electoral masiv, sin­gura explicație plauzibilă a prezenței la vot de 250% din co­muna vrânceană Lepșa, care a bătut toate re­cor­durile de par­ticipare. În Vrancea, Președintele Consi­liu­lui Județean es­te de câteva mandate bune baronul PSD Ma­rian Oprișan, mâ­nă de fier și maestru în direcționarea fon­du­rilor publice, în func­ție de loialități politice, fapt demonstrat de mai multe reportaje de televiziune excelente, dar rămase fără efect. Din motive absolut misterioase, dosarele sale pe­nale zac prin sertarele tribunalelor. La fel de dur și lipsit de scrupule este și președintele CJ Teleorman, nimeni altul decât secretarul ge­neral al PSD, Liviu Dragnea, responsabil în ca­drul parti­dului de județele din Sud. Liviu Dragnea are și el do­sare pe­na­le despre care se spune că l-au făcut un mare adept al sus­pen­dării. La ordinul său, în multe secții, reprezen­tanții PDL au fost dați afară, iar președinții secțiilor au fost obligați să-i ra­­porteze personal prezența la vot, deși este ile­gal. În con­clu­zie, zonele cu prezență record la referendum sunt cele în care suspiciunile de fraudă sunt mai puternice și, totodată, zonele dominate neîntrerupt și autoritar de PSD. Moștenirea istorică și culturală a zonei a contat fără îndoială, dar hotărâtoare a fost evoluția (sau involuția) sa politică din ultimii 20 de ani.

2. În cazul când președintele Băsescu se va întoarce la Co­troceni (la ora tipăririi revistei, CCR nu a dat nici un verdict - nota red.) situația pe care o va găsi va fi mult mai neagră de­cât aceea pe care a lăsat-o când a fost sus­pendat: o eco­nomie aproape blocată, o imagine interna­țio­nală degradată, o ură socială de nestins. Dacă adăugăm că este și singur, contra unui parlament colorat majoritar în roșu, ce șanse are să remedieze dezastrul?

- Situația este de fapt mult mai gravă și perspectivele mult mai sumbre, pentru că inițiatorii suspendării nu vor renunța la înlăturarea președintelui, ceea ce înseamnă că vor lupta pe toate fronturile și cu toate mijloacele. Am văzut deja la re­fe­ren­dum că nu se dau înapoi de la nici o manevră dubioasă pen­­tru a-și atinge scopul. Cum anul acesta sunt alegeri parla­mentare, interesele electorale le vor întuneca mințile complet, iar interesul țării nu va conta. Întrebarea care se pune nu este doar ce șanse are Traian Băsescu să remedieze dezastrul, ci ce șanse are țara să scape de consecințele iresponsabilității poli­tice demonstrate de actuala putere. Să nu uităm de unde au pornit promotorii suspendării: de la obiectivul definit fără echivoc de Dan Voiculescu de a prelua controlul asupra justi­ției. Cum promotorii suspendării au dosare penale, iar pre­mie­­rul însuși este un potențial penal ca plagiator dovedit, acest obiectiv nu va fi abandonat. Elementul-cheie este nu­mirea noului procuror general și a noului procuror-șef al DNA, având în vedere că mandatele Codruței Kovesi și al lui Daniel Morar expiră în luna august. Dacă Traian Băsescu va fi în funcție în momentul numirii succesorilor celor doi, atunci "puciștii” au pierdut partida, cel puțin pentru moment, iar această înfrângere este de-a dreptul periculoasă pentru ei. Întâmplător sau nu, postul de radio guvernamental "Vocea Rusiei” presează explicit în direcția unor "acțiuni de forță” ale USL care să-l îndepărteze pe președintele ales. Cum USL s-a conformat până acum îndemnurilor formulate de acest post de propagandă al Moscovei, putem anticipa că va con­tinua să acționeze în forță, indiferent de verdictele Curții Constituționale, până la "victoria finală”. Un exemplu edi­fi­cator este invocarea recensământului din 2011 pentru a coborî cvorumul necesar validării referendumului, deși tocmai PSD l-a boicotat și l-a contestat în instanță! Este inutil să spunem că economia țării și bunăstarea cetățenilor ei nu contează în această ecuație de interese, iar relațiile cu Uniunea Euro­pea­nă, inclusiv cu socialiștii europeni, au fost sacrificate destul de ușor pe altarul intereselor personale ale liderilor USL și ale patronilor lor. Aceste relații nu mai reprezintă pentru USL un factor de descurajare, în sarabanda de abuzuri pe care a declanșat-o și o întreține. Cum scăpăm? Teoretic, ar fi nevoie ca PSD și PNL să pornească o mișcare de contestare a celor doi lideri care au târât țara și partidele lor în această aventură politică anti-națională și anti-europeană. Dacă o asemenea grupare reformistă există, ea nu s-a manifestat. Singura șansă reală pentru vindecare și înnoire vine din partea noilor forțe politice afirmate cu prilejul campaniei pentru referendum, Noua Republică și Inițiativa Civică de Dreapta a lui MRU și - strict ipotetic - din partea unei societăți civile reînvigorate. Pentru aceste noi forțe dezastrul actual poate fi o șansă de a umple un gol imens lăsat pe scena politică de PDL, partid deja uzat și compromis. Chiar dacă admitem însă că aceste noi organizații ar putea deveni actori politici demni de luat în seamă, refacerea economiei și credibilității internaționale ale României vor fi sarcini greu de realizat, care vor lua foarte mulți ani.