HILDEGARD VAN BINGEN - Tratamentul bolilor de piele (II)

Ametistul



Indicaţii terapeutice: umflături, inflamaţii recente, tendinită, inflamaţii articulare, chisturi ale ţesutului conjunctiv, fibroame de mici dimensiuni, negi.
"Dacă unui om i s-a ivit undeva pe corp o umflă­tură, să umezească o piatră de ametist cu saliva lui şi să atingă cu ea tot locul care i s-a umflat, iar um­flătura se va face mai mică şi apoi va dispărea”. (Hil­degard)
Cu ametistul umezit cu salivă se masează de mai multe ori pe zi respectiva porţiune de piele. La con­tuzii, hematoame şi contracţii musculare, durerile ce­dează rapid. Şi la negi merită să faceţi o încercare. Deseori ei dispar fără a lăsa vreo urmă pe piele. La bursită (o inflamaţie în zona articulaţiilor provocată de traumatisme repetate) se foloseşte suplimentar şi alifia cu pelin, alternativ cu masajele făcute cu piatră de ame­tist. Cu adevărat impresionantă este dispariţia chis­turilor ganglionare solide, în urma tratamentului cu ametist. Aici se mai aplică şi o cremă cu toporaşi, masând uşor deasupra chistul.

Uleiul de toporaşi

Indicaţii terapeutice: neurodermită.
Reţetă: 1 lingură de flori şi frunze de toporaşi, 500 ml ulei de măsline sau de fenicul.
Florile şi frunzele sunt puse în ulei şi, fie se lasă să stea la soare timp de zece zile, după care se strecoară, fie se încălzeşte ule­iul cu prudenţă, la foc mic, fiind apoi stre­curat.

Sucul de cimişir

Indicaţii terapeutice: eczeme, erupţii cutanate rebele, pecingine.
Reţetă: 1 linguriţă de suc de cimişir (Buxus sempervirens) ob­ţi­nut în centrifugă, 30 ml tinctură de tran­dafiri, 70 ml suc de lemn-dulce (planta se bagă în centrifugă diluată 1:1 cu apă), 250 ml vin.
Sucul de cimişir, împreună cu tinctura de trandafiri şi sucul de lemn-dulce se pun în vin şi se încălzesc. Din acest amestec se ia câte un păhărel de lichior, de trei ori pe zi, înainte de masă.
Pentru a trata o eczemă din interiorul organismului spre exterior, se recomandă mai întâi administrarea internă a sucului de cimişir cu tinctură de trandafiri şi zeamă de lemn-dulce. După opt zile de tratament in­tern începe terapia propriu-zisă a pielii, întrebuin­ţân­du-se un amestec de suc de ci­mişir şi ulei de măsline. Cu acest tratament combinat, toxinele sunt împinse din corp către exterior.

Uleiul de măsline cu suc de cimişir

Reţetă: 3 linguriţe suc de cimişir, 4 linguriţe ulei de măsline.
Pielea din jurul erupţiilor cutanate se tamponează uşor cu uleiul de măsline amestecat cu suc de cimişir, apoi se pune deasupra un bandaj. Procedura se repetă de trei ori pe zi.

Comprese cu verbină

Indicaţii terapeutice: abcese, plăgi purulente, panariţiu, inflamaţii ale glandelor mamare, fu­run­cule, inflamaţii infectate ale ganglionilor lim­fatici, Zona Zoster.
Reţetă: 1 lingură de verbină, 250 ml apă.
Verbina se fierbe cam 3 minute în apă, even­tual introdusă într-un săculeţ de tifon. Planta cal­dă este pusă pe o faşă sterilă de tifon, iar com­presa se aplică pe rană, pentru cel puţin o oră. După ce s-a uscat, este schimbată de două-trei ori pe zi.
Tratamentul cu verbină vindecă destul de repede inflamaţiile, durerile şi infecţiile pielii. Chiar şi dureroasele vezicule herpetice din Zona Zoster pot fi făcute să dispară în zece zile. Com­presa rămâne pe rană până se usucă şi atunci este imediat schimbată.

Comprese cu frunze de dud

Indicaţii terapeutice: erupţii cutanate, mâncărimi provocate de alergie, scabie.
Reţetă: 1 pumn de frunze de dud, 250 ml apă.
Frunzele de dud sunt fierte în apă timp de trei minute, după care se strecoară. Cu acest decoct se spală porţiunile de piele cu mâncărimi. De asemenea, se pot fixa pe rană comprese calde cu frunze de dud umede. Compresele se ţin o oră, iar după ce s-au uscat, se schimbă.

Uleiul de mirt

Indicaţii terapeutice: infecţii ale pielii, micoze cu­ta­nate, candida albicans, panariţiu, micoze ale un­ghiilor, psoriazis.

Hildegard menţionează mirtul ca remediu pentru psoriazis. Astăzi se preferă varietatea australiană de mirt (Malaleuka alternifolia), din care se obţine un ulei eteric cu acţiune deosebit de eficientă contra bacte­riilor, viruşilor şi ciupercilor. Deoarece este foarte bine tolerat de piele şi mucoase, el poate fi aplicat direct pe pielea afectată de psoriazis, fără a-l dilua. Însă trebuie să se renunţe la tratament dacă pielea se înroşeşte, ceea ce indică o reacţie alergică. Este uimitor de obser­vat cum, după puţin timp, pielea se curăţă de descua­mări, iar leziunile încep să se vindece. Uleiul de mirt poate face să dispară şi puroiul colectat sub piele. Pen­tru aceasta, el se aplică nediluat pe acnee şi coşuri. Chiar şi diluat în proporţie de 1:60, este suficient de pu­ternic pentru a distruge în cinci minute stafilococul auriu, din cauza căruia se formează pu­roiul. Uleiul de mirt şi-a dovedit eficienţa şi în tratarea diverselor tipuri de herpes, de exemplu a herpesului labial sau a celui genital. La acesta din ur­mă, uleiul poate fi ames­tecat cu cremă de toporaşi: din 1 ml ulei de mirt şi 100 g cremă de toporaşi se pot prepara eventual ovule vagi­nale, care se întrebuin­ţează o dată pe zi.

Cura cu seminţe de mac

Indicaţii terapeutice: mâncărime.

Se consumă zilnic 1-3 linguri de seminţe de mac. Aceasta se poate face în diferite moduri: seminţele sunt adăugate în mâncare, puse în compotul de mere sau folosite la prepararea unei prăjituri cu mac. Sub­stan­ţele active conţinute în seminţele de mac calmează pielea iritată şi zgâriată din pricina scărpinatului şi fac să dispară senzaţia de mâncărime.

Vinul cu seminţe de puricariţă

Indicaţii terapeutice: alergii, eczeme, mâncărime.
Reţetă: 3 linguri de seminţe de puricariţă (Pu­licaria vulgaris), 1 l de vin.
Seminţele şi vinul sunt fierte împreună 3 minute, iar apoi trecute printr-o strecurătoare. Lichidul incolor se păstrează într-o sticlă şi se ia din el câte un păhărel de lichior, de trei ori pe zi, înaintea meselor.
Vinul cu seminţe de puricariţă îndepăr­tea­ză senzaţia de mâncărime şi resoarbe încă din intestin toxinele şi alergenii care pot declanşa o eczemă. Şi în cazul unor leziuni interne, cum ar fi un esofag inflamat, vinul cu se­min­ţe de puricariţă s-a dovedit util pentru vin­decarea eventualelor răni şi dispariţia arsu­rilor chinuitoare din spatele sternului.

Chimenul

Indicaţii terapeutice: alergii, alergii ali­mentare, intoleranţă la produse lactate, în special la brânză.
Se presară 1-3 vârfuri de cuţit de chimen pe sand­viciurile cu brânză, pe ouă sau orice alte proteine faţă de care manifestăm into­leranţă. Folosind chimen, facem să dispară hipersensibilitatea la proteine.

Cimbrişorul

Indicaţii terapeutice: erupţii cutanate, eczeme, acnee, umflături, erupţii infectate.

Cimbrişorul este mirodenia clasică pentru pro­ble­mele pielii, care nu trebuie să lipsească din nici o cură. Circulaţia sângelui la nivelul pielii este acti­vată dacă adă­ugăm 1-3 vârfuri de cuţit de cimbrişor la orice mân­­care, atât la felurile gătite cu carne, cât şi la le­gume. Planta dă rezultate deosebit de bune în erup­ţiile cutanate. Se mănâncă de două-trei ori pe săptămână sfeclă roşie fiartă, cu un rântaş din făină de grâu spelta, în care punem 1-3 vârfuri de cuţit de cimbrişor.

Alifia cu rostopască

Indicaţii terapeutice: dermatite de contact, negi, condiloame (tumori benigne ale tegumentelor), ţesu­turi aflate în stadiu premalign, eczeme alergice sau bacteriene.
Reţetă: 10 ml tinctură de suc de rostopască, 100 g untură de porc.
Sucul de rostopască este încălzit împreună cu untura de porc - fără a fi ţinute mult timp pe foc - apoi sunt amestecate bine, obţinându-se din ele o alifie. Cu ea se masează locul afectat, de 1-3 ori pe zi.

Spirtul cu ulei

Indicaţii terapeutice: dificultăţi de cicatrizare a rănilor.

Vindecarea unor leziuni durează în mod normal zece zile, dacă nu este întârziată de infecţii, impurităţi sau medicamente de sinteză. Nu există nici un remediu capabil să scurteze acest interval, în schimb avem la dispoziţie reţeta extrem de eficientă a lui Hildegard, ca­re asigură o cicatrizare fără probleme a leziunilor.
Reţetă: 100 ml spirt (alcool de 70°), 30 ml ulei de măsline, 0,5 ml ulei de trandafiri.
Ingredientele se amestecă şi se agită. Rana este dez­infectată cu amestecul de spirt şi ulei, apoi o com­presă de tifon se îmbibă cu acelaşi amestec şi se fi­xea­ză pe rană. Pentru rănile mari, se încălzeşte spirtul cu ulei şi se aplică un bandaj cald, care se schimbă de do­uă-trei ori pe zi. Tratamentul durează o săptămână.