Recent, am avut plăcerea să întâlnesc la New York una din frumuseţile României: pe Lavinia Postolache, Miss World România 2010. A debutat în lumea modei la vârsta de 15 ani, prin reclamele pentru produsele de păr Matrix. Tot în ţară, au urmat numeroase prezentări de modă pentru cunoscuţi creatori români, cum ar fi Cătălin Botezatu sau Irina Schrotter, dar şi colaborări cu multe agenţii de modelling din întreaga lume. Apoi, la doar 17 ani a părăsit România pentru America, dornică să ajungă în El Dorado-ul american. Primul pas a fost făcut. În tentativa ei de a deveni actriţă, timp de doi ani, a urmat cursurile de la New York Film Academy. Piteşteancă la origine, Lavinia nu este doar un chip frumos, ci şi o tânără inteligentă, o însuşire care o va ajuta să izbândească în redutabila "junglă hollywoodiană” unde aspiră să dea lovitura.
* * *
- Ai decis să rămâi în SUA, în plină glorie românească, când deja lucrai ca model pentru marile case de modă. Cum a fost impactul cu noua lume?
- În SUA am ajuns ca exchange-student, în anul 2006. Primul popas a fost chiar în California, în Lodi, unde am studiat anul trei de liceu şi am locuit la o familie de americani. Impactul nu a fost foarte dur, deoarece aveam ceva cunoştinţe despre America. Îmi făcusem temele vis-a-vis de ceea ce înseamnă Statele Unite şi ştiam "cam cu ce se mănâncă”. (râde) Cel puţin aşa credeam eu. Însă, surpriza cea mare a fost să constat că ceea ce citisem în cărti şi văzusem în filme chiar era adevărat. Mă aşteptasem să fie o exagerare, dar realitatea m-a contrazis la modul cel mai plăcut.
- Cum te-ai acomodat şi ce te-a impresionat cel mai mult?
- Când ai numai 17 ani, acomodarea este mult mai uşoară. M-am acomodat foarte repede, şi de la bun început am încercat să mă pun la punct cu toate noutăţile din jurul meu. Am încercat să fiu un "fast learner” (învăţăcel rapid - n.a). În tentativa mea de a mă plia pe noul mod de viaţă, un rol important au jucat cei din jurul meu, a căror prietenie şi dragoste m-au ajutat să mă acomodez foarte repede şi să mă simt ca... acasă! Colegii şi profesorii m-au înconjurat cu dragoste şi m-au acceptat cu prietenie, astfel făcând din "aterizarea” mea pe pământul american una foarte uşoară.
- În 2010 ai câştigat Miss World România. Ai devenit celebră. Cum ţi-a marcat viaţa acest trofeu, care îţi acorda calitatea de "cea mai frumoasă femeie din România”?
- Să nu exagerăm. Este prea mult spus - "cea mai frumoasă femeie din România”! Corect ar fi: "cea mai frumoasă dintre concurentele prezente în acel moment”. Aş vrea să precizez că la aceste concursuri de frumuseţe nu se jurizează doar aspectul fizic. Juriul caută în câştigătoare o îmbinare a calităţilor fizice cu cele morale şi intelectuale; este un sumum de calităţi care decide câştigătoarea. Oricum, eu sunt mândră că am obţinut acest titlu. Nu pot spune că mi-a marcat viaţa prea mult, dar cu certitudine pot spune că viaţa mea s-a îmbunătăţit. În SUA, ca şi în multe alte ţări, titlul de Miss World îţi conferă calitatea de persoană publică şi eşti tratată cu mult respect. În România, din păcate, nu există o tradiţie puternică în acest sens, iar unii români încă mai sunt "subjugaţi” unei tipologii învechite, bazate pe prejudecăţi vis-a-vis de titlul de "Miss”.
- Care este povestea vieţii tale la Hollywood?
- Iniţial, am studiat un an la "International University of Monaco”, după care m-am mutat în State şi mi-am continuat studiile la "New York Film Academy”, unde am studiat încă un an. În cel de-al doilea an, 2010, m-am mutat la Los Angeles, unde mă aflu şi acum. Am avut ocazia să particip la evenimente mondene, care sunt ceva cotidian în LA şi unde am putut intra în contact cu celebrităţi din lumea Hollywood-ului. Numele lor au mai puţină importanţă. La Hollywood, nu este un lucru mare să cunoşti celebrităţi, ci să lucrezi cu acestea. Mi-ar plăcea să lucrez cu Martin Scorsese, Guy Ritchie sau Quentin Tarantino.
- Cu ce te ocupi, în mod efectiv, în prezent?
- Ce îţi place în SUA? Este şi ceva ce-ţi displace?
- Îmi place aerul cosmopolit al Americii, diversitatea de oameni, de produse, de emisiuni TV, de tot ce vrei. Îmi place că în America poţi visa cu... ochii deschişi. Şi visând cu ochii deschişi, unele vise pot deveni realitate. Ce nu îmi place? Mâncarea nu are gustul de acasă. În special fructele. Nu au nici un gust. Îmi este dor de gustul fructelor din copilăria mea, din grădina bunicilor. Îmi lipseşte supa pe care o savuram cu atâta plăcere în România.
- Există vreun loc de care te-ai legat sufleteşte?
- New York-ul este şi va rămâne oraşul sufletului meu. Am locuit acolo aproape un an, pe perioada primului an de studiu de la "New York Film Academy”. Este oraşul în care nu te plictiseşti niciodată. Un oraş cu o arhitectură superbă şi cu un ritm ameţitor de viaţă. Îmi place viaţa "fast pace” (în ritm rapid - n.a). Pe viitor aş vrea să vizitez Washingtonul. Cred că este păcat să locuieşti în SUA şi să nu-i vizitezi capitala. Dar America are foarte multe locuri pitoreşti şi inedite care merită vizitate. Până atunci aş vrea să mă concentrez asupra carierei.
- Trăieşti în "Oraşul îngerilor”, capitala mondială a filmului, oraşul cu cele mai multe celebrităţi. Cum ţi se par americancele? Sunt mai frumoase decât româncele?
- În Los Angeles sunt multe femei frumoase. Este un oraş foarte divers şi sunt frumuseţi din toate colţurile lumii. Am cunoscut şi americance autentice, dacă aş putea să mă exprim aşa, care sunt foarte mândre de faptul că sunt cetăţeni americani şi care nu au avut nici o undă de discriminare faţă de mine, nepăsându-le că sunt româncă, indiancă, chinezoaică sau de altă naţionalitate. Tot ce le-a interesat a fost caracterul meu şi calitatea mea de om. Cât priveşte frumuseţea, nu aş putea spune că femeile din America sunt mai frumoase sau mai urâte decât româncele. Doar că sunt frumoase în felul lor; este un alt fel de frumuseţe.
- Să revenim la frumuseţea ta, celebrată pe podium. Care este secretul? Sunt sigur că multe tinere ar fi curioase să afle "reţeta” unei siluete frumoase...
- Pentru mine, sănătatea este pe primul plan. De aceea nu fac abuz de diete "magice” şi evit mâncarea fast-food. În general, prefer mâncarea gătită şi slabă în grăsimi. Recent, am descoperit o nouă metodă: "the bar method”, o combinaţie de yoga, pilates şi balet. Este un program excelent, care mă ajută să mă menţin la forma dorită.
- Frumuseţea deschide uşi? Reprezintă un avantaj profesional?
- Cred că este o povară să fi doar o tânără frumoasă şi lipsită de alte calităţi. Dacă eşti inteligentă, ai caracter şi o educaţie aleasă, frumuseţea este un atu care întregeşte persoana, este, dacă vrei, "cireaşa de pe tort”. (râde) În general, femeile frumoase şi deştepte reuşesc în viaţă.
- Ai cunoscut români în zona Los Angeles? Cum ţi se par?
- Da, pot spune că cei mai buni prieteni ai mei, în momentul de faţă, sunt românii pe care i-am cunoscut aici, în Los Angeles. Îmi place să comunic cu ei, iar uneori merg şi la evenimentele româneşti. Românii de aici mi se par, totuşi, diferiţi de cei din România, în sensul că sunt mult mai atenţi să respecte legile, mai responsabili şi poate prea preocupaţi de cariera lor.
- La România te mai gândeşti uneori? Ţi-e dor de ţară?
- Da, doresc să mă întorc în România, însă doar ca turist. Vreau să îmi văd familia şi prietenii, dar viitorul meu este aici, în America, şi sper să reuşesc să îmi ating ţelurile. M-am acomodat foarte bine şi nu mă văd în altă parte. Casa mea, acum, este America. România va fi cealaltă casă a mea, casa de peste Ocean....
San Francisco, SUA