Cu bicicleta pe malul marii
- Vine, vine primavara, se asterne-n toata tara... Cum se vede primavara la malul marii, Ileana?
- Am sa plec de la refrenul unui cantec din repertoriul meu, ce apartine compozitorului Dumitru Lupu, pe versurile lui Viorel Popescu:
"Primavara, anotimp de joc,
Dor de duca imi aduci in sange.
Hai, iubite, sa o luam din loc
Unde nimeni nu mai poate plange.
Sa uitam tristeti si zloata,
Sa ne mai iubim o data!...
E zvon de primavara,
In vise si in seve.
Si parca-ntaia oara
Vad florile aieve".
Din pacate, nu mai putem vorbi de primavara, in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca aici se trece de la iarna direct la vara, mai ales la malul marii. Plaja este plina de iubitori de soare, de mare, in costume de baie, ca ma si intreb uneori: oare cand o sa inceapa sezonul, ce-o sa mai faca? Nu-mi vine sa cred ca pot sa vad florile in toata splendoarea lor, ca s-a incalzit timpul si putem sa ne plimbam cu bicicleta, ca vad marea cum isi schimba culoarea aproape in fiecare zi, ca vad oamenii pe strada mai veseli, mai comunicativi.
- Au trecut mai mult de 25 de ani de la debutul tau in muzica romaneasca. Iti mai aduci aminte momentul?
- Da. De multe ori am spus ca ar fi fost bine sa nu fi intalnit persoana care mi-a schimbat viata, la cat de multe am indurat in meseria asta a noastra. Cine stie ce profesoara sau inginera simpatica as fi fost!? Mi-aduc aminte perfect momentul debutului... eram o tanara de 18 ani, care batea la portile unui teatru profesionist, "Al. Davila" din Pitesti, locul in care s-a produs nu doar o schimbare de stil (eu cantand rock), ci si o schimbare de viata. Nu-mi imaginam ca o sa ard etapele atat de repede, incat dupa numai un an, devenisem deja o artista cunoscuta, cu un repertoriu personal. Este atat de important sa ai sansa de a canta alaturi de mari vedete ale muzicii, dansului si teatrului romanesc, cand de-abia ai prins aripi sa zbori. Eu am avut acest noroc, am trecut prin foarte multe bune si rele pe parcursul carierei mele artistice si va marturisesc sincer ca mi-aduc aminte de fiecare moment al debutului meu. Nu am apucat niciodata sa aleg in viata. Nici meseria, nici colegii, nici echipa, nici prietenii. Din fericire (sau nu), am fost aleasa. Am avut si perioade minunate, pe care le-am petrecut alaturi de ei, dar si momente de care nu vreau sa-mi amintesc. Prin natura zodiei mele (Rac), nu prea am fost o luptatoare, dar ambitii am avut. Daca as fi luptat mai mult, sunt sigura ca m-as fi aflat intr-un alt punct al carierei artistice. Dar multumesc lui Dumnezeu pentru tot. Ma bucur ca inca mai pot oferi alinare sufletelor oamenilor.
Curcubee sentimentale
- Faci parte din generatia "veche", de asa-numiti "dinozauri" ai muzicii romanesti. Traiesti si tu dezamagirea ca artistii dinainte de '89, printre care te numeri si tu, nu mai sunt difuzati pe posturile de radio si tv... Care crezi ca e motivul si cum se poate schimba aceasta atitudine?
- Daca ne referim la artistii de ieri si de azi, nu cred ca putem face o comparatie. Muzica este frumoasa, indiferent in ce perioada traim, si avem, slava Domnului, de toate felurile si pe toate gusturile. Asta nu au inteles cativa dintre realizatorii de emisiuni radio si televiziune... ca este loc pentru toata lumea si cu atat mai mult, pentru cei care au mai apucat sa-si formeze un public si un repertoriu care sa-i individualizeze. "Dinozaurii" au inca un cuvant de spus.
- Melodia "Esti iubirea vietii mele", care a luat locul doi in Top Romanesc, editia noiembrie 2011, e compusa de sotul tau, Dumitru Lupu. O dedicatie in familie?
- Nu stiu la cine sau la ce s-a gandit Lidia Moldoveanu cand a scris textul melodiei si nu stiu nici la cine s-a gandit Mitica atunci cand l-a pus pe note, dar eu sigur m-am gandit la cei care ma asculta, pentru ca fiecare spectator, telespectator sau radioascultator merita o atentie deosebita, si multi se regasesc in aceste versuri. Am emotii foarte mari atunci cand lansez o piesa noua. As vrea sa fie un succes si sa ajunga repede la sufletele ascultatorilor. Din punctul asta de vedere, am avut norocul de a colabora cu textieri de exceptie, care mi-au oferit toate sentimentele care se pot trai pe acest pamant in versurile lor, si aici as aminti pe: Mala Barbulescu, Florin Pretorian, Carmen Aldea Vlad, Viorel Popescu si Florea Burtan.
- Sa revenim la iubire. Care este secretul casniciei voastre, care dureaza de peste 25 de ani? Faptul ca sunteti din aceeasi breasla a muzicii crezi ca ajuta?
- Sa fii casatorita cu un compozitor nu-i deloc usor. Intr-adevar ai calea mult mai neteda catre... succes, poti accede catre un repertoriu unic si personal, poti avea propriul studio de inregistrari, dar sigur vei avea si discutii in contradictoriu cu el, aproape de fiecare data. Este normal sa se intample asa si cred ca toate astea duc la proiecte bune si viabile. Inclusiv la consolidarea familiei, pentru ca nu ai voie sa petreci prea mult timp alaturi de artist la locul creatiei. Fiind din aceeasi breasla, poti intelege si accepta mai usor plecarile, haltele si sosirile unui artist, dar cel mai bine este atunci cand fiecare isi vede de partitura lui. Increderea si respectul reciproc odata format nu cred ca mai lasa loc de suspiciuni.... Dar niciodata sa nu spui... niciodata! Iubirea este un sentiment puternic, care poate dauna sanatatii si nu stii cand te cuprinde ameteala. (rade) Sunt un om sociabil, imi place sa comunic cu oamenii, sa le ascult povestile de viata, si am o bucurie imensa cand imi spun ca melodiile interpretate de mine le alina sufletele. Cant despre viata cu bucuriile si necazurile ei, cant despre iubire, tristete, dragoste, durere, pentru ca fiecare sentiment in parte inseamna altceva. Este o diferenta de nuanta intre ele. Nu traiesc intotdeauna aceste sentimente, dar trebuie sa le interpretez ca si cand le-as trai continuu.
- Aveti o fata frumoasa si talentata, Dumitrana. Va apuca, si ea, calea muzicii?
- Peste un an si jumatate, va deveni majora si sunt sigura ca va sti ce are de facut. Deocamdata se gandeste cum va fi despartirea de colegii din liceu, cum si unde vor organiza banchetul, cine ii va face rochia si cum vor arata pantofii etc... Isi doreste sa faca regie-film. Daca va imbratisa o cariera muzicala, asta nu pot sa spun. Destinul si vrerea lui Dumnezeu speram sa-i calauzeasca pasii.
- Ce face Ileana Sipoteanu in prezent? Esti o persoana iubita, dovada fiind si cei 5000 de prieteni de pe Facebook, care iti trimit mesaje si dau like-uri la... "kilogram", de fiecare data cand postezi vreo melodie de-a ta. Esti inca iubita de publicul romanesc. Mergi prin turnee, spectacole?
- Spectacole si concerte din ce in ce mai rar, cate doua-trei pe an, si, din pacate, mai mult in afara tarii. Romanii de pretutindeni ne primesc cu bucurie, dragoste si cu mult dor. In luna mai, plec impreuna cu Mitica, sotul meu, Gabi Dorobantu, Mioara Velicu, Adriana Trandafir, Doina Mirea si actorul Nae Alexandru, in Israel. Am emotii, nu numai pentru turneu, dar si pentru faptul ca voi calca pentru prima data pe pamantul sfant. In ultima vreme, este o moda de a canta la petreceri private, nunti, botezuri etc... Dincolo de faptul ca iti faci onest meseria, de multe ori sunt, si interesante aceste intalniri, surprizele se tin lant, muzica, distractie, si toata lumea-i multumita.
- Care este cea mai mare satisfactie a vietii tale? Dar cea mai mare dezamagire?
- Am avut multe satisfactii de-a lungul vietii, dar cea mai mare satisfactie este cand poti ajuta si poti darui bucurie, dragoste si implinire celor din jurul tau. Nu-ti imaginezi ce simt atunci cand un om de pe strada imi spune: "Sunt fericit ca va intalnesc, zambetul dumneavoastra imi poarta noroc". Si pentru mine e o placere cand intalnesc oameni care imi dau o stare de bine. Cat despre dezamagiri... sunt la tot pasul, dar fiind o persoana pozitiva, nu prea le dau importanta. Si totusi, dezamagirea mea este ca nu am facut o cariera in muzica clasica. Mi-ar fi placut sa fiu o mare cantareata de opera. Eh! Poate intr-o alta viata, dac-ar fi s-o iau de la capat.