Prof. univ. dr. CONSTANTIN POPESCU - "Cred ca este un mare noroc ca a venit aceasta criza peste omenire, acum si nu mai tarziu"

Academia de Studii Economice din Bucuresti

La inceput de an nou, specialistii in economie si finante sunt chemati sa ofere solutii pentru iesirea din criza, sa elaboreze analize, sa traga invataturi din experienta ultimilor 21 de ani si sa-si formuleze asteptarile de la viitorul apropiat. Profesorul Constantin Popescu, fondatorul pe baze noi a Facultatii de Economie din cadrul ASE, autorul unor volume de rasunet, intre care "Respiritualizarea" ("Invata sa fii om", semnat impreuna cu profesorul Alexandru Tasnadi), dezvaluie asteptarile sale legate de sfera politica si de solutiile de depasire a dificultatilor economice. Preluand un concept al Angelei Merkel, profesorul Popescu pledeaza pentru "Libertate in raspundere" - sloganul liberal al cancelarului german, aplicabil oriunde in lumea ingenuncheata de criza.

"La noi, criza e in noi"

- Este criza globala o criza economica sau mai mult decat atat?

- Lumea se afla in cea mai profunda si cuprinzatoare criza din istoria sa cunoscuta. Desi apare ca o criza economica, ea este, de fapt, o criza morala, culturala, spirituala si intelectuala, in sensul ca lumea si-a pierdut "busola": valorile adevarate in care sa creada, sa traiasca si sa munceasca.

- Si totusi, care sunt cauzele crizei economice?

- Libertatea fara responsabilitate. "Excesele pietelor", cum ar spune doamna Merkel. Consumismul irational. Si toate acestea, pe fondul acumularii unor deficite grave bugetare si comerciale, a unor datorii publice nemaiintalnite pana acum in lumea noastra. De fapt, aceste excese si deficite "gemene", intalnite timp indelungat in majoritatea "locomotivelor" lumii economice, arata ca omenirea a dat frau liber pietelor, cu deosebire celor financiare, si a uitat sau neglijat celelalte valori ale economiei societatii omenesti, cum sunt responsabilitatea, solidaritatea umana si comuniunea sociala. Ne-am indepartat de valorile fundamentale ale economiei, manati aproape exclusiv de lacomie. Excesul de libertate a fost insotit de deficitul de responsabilitate! Cred ca este un mare noroc ca a venit aceasta criza peste omenire, acum si nu mai tarziu, deoarece, cu cat este mai profunda si mai cuprinzatoare, cu atat ne va trezi mai repede, ca sa oprim "progresul" care ne ameninta!

- Care sunt caracteristicile crizei din Romania?

- La noi, dupa 1989, am intrat intr-o tranzitie prin criza, noi suntem in criza de transformare din 1990, in sensul ca inlocuim valori si institutii existente, inainte de a ne gandi ce punem in loc. Practic, am pus in loc un capitalism neasimilat moral si cultural, care a produs efecte dupa principiul "castig pentru unii, putini, si pierderi pentru cei mai multi". In esenta, criza economica din tara noastra s-a adancit continuu dupa 1990, ca urmare a faptului ca s-a distrus functia productiva a sistemului economic romanesc. Cand se parea ca PIB-ul creste, ca in 2007 - 2008, acea "crestere" ne saracea. Era o crestere economica falsa, nominala, fara o baza reala de durata. Ca un bolnav care a deschis ochii pentru scurt timp, dar dupa aceea a intrat in coma, si nu se stie ce va urma!

- Ce ne afecteaza mai mult: criza globala sau criza specific romaneasca?

- Pe noi nu ne afecteaza criza economica globala, asa cum se spune, pe noi ne afecteaza, pe fond, propria noastra criza institutionala, morala, urmata de criza eficientei sistemului economic. Avem, asadar, crize suprapuse si intercorelate. Viata noastra economica de azi, daca ne referim la economia Romaniei si nu la economia din Romania, este construita prin politici specifice ultimilor 21 de ani, care nu au legatura cu interesul nostru general - acela de a forma si dezvolta functia productiva a industriei, agriculturii, serviciilor si a altor sectoare. La noi, criza e in noi. Este in politicile si comportamentele noastre neadecvate, de orientare FMI-ista, care nu au dat rezultate in nici o tara din lume; in disparitia cercetarii stiintifice romanesti; in formarea unui capitalism bazat aproape exclusiv pe lacomie si pe furt din sectorul public. De fapt, eu cred ca astazi, cand avem atatea milioane de romani care lucreaza in afara economiei noastre, sa te lauzi ca reforma merge bine este un lucru deosebit de grav, din punctul de vedere al moralitatii celor care au mimat aceasta reforma pana acum! Deocamdata, suntem cuplati la aparatele FMI si ale altor organisme financiare internationale, care daca ne lasa, "murim". Organismul nostru economic nu-si mai poate produce "sangele" (banii) de care are nevoie pentru a functiona normal, sanatos, iar acest lucru se intampla pentru ca nu mai producem bunurile si serviciile de care are nevoie viata noastra economica interna, dar si cele necesare la export. Traim pe datorie de 21 de ani! Excesul datoriei externe, fara ca cea mai mare parte a acesteia sa fie investita, pentru a face "pui", in conditiile in care la BNR stocam rezerve de miliarde, arata ca suntem in cea mai grava criza a evolutiei noastre pe "contrasens", cauzata de politici bazate pe "cunoasterea fara cunostinte", cum spunea Cioran.

"Propun reducerea cu 50% a cheltuielilor guvernamentale, prin reorganizarea guvernului la cel mult 9 ministere"

- Care sunt masurile asteptate, de politica economica, din 2010, care nu s-au infaptuit?

- Cel dintai lucru pe care trebuia sa-l facem ar fi fost deblocarea concomitenta a intrarilor (investitiilor), transformarilor (tehnologia productiei) si iesirilor (piata bunurilor) din economie. Noi insa ce-am facut in 2009 si 2010, ca si in anii anteriori? Am continuat sa ne indatoram, fara sa deblocam functionalitatea organismului economic, iar prin unele masuri, cum ar fi taierile de salarii, am accentuat blocarea la "iesire", am obstructionat piata!

- Ce masuri propuneti pentru redresarea economica si iesirea din criza?

- Principala cale este incurajarea investitiilor. Pentru a stimula investitiile, inca din 2009, ar fi trebuit oferit un pachet de masuri cu caracter fiscal (deci, neinflationist), care sa le incurajeze, nu de pe o zi pe alta, ci pe termen lung si foarte lung, pentru a genera increderea in investitii! In acest pachet ar putea sa fie introduse si masuri de politica monetara care sa stimuleze creditul ieftin de la banci. Pentru ducerea la indeplinire a acestor masuri, as crea imediat un Consiliu de criza, din care sa faca parte reprezentanti ai Ministerului Finantelor, Bancii Nationale si Mediului de afaceri. O alta masura care ar conduce la iesirea din criza este reorientarea schimburilor externe spre tari cum sunt China, Brazilia si India. In paralel, avem nevoie de un pachet de masuri care sa economiseasca resursele financiare proprii. Avem in vedere reducerea, cu cel putin 50%, a cheltuielilor cu functionarea Administratiei Centrale, prin reorganizarea guvernului la cel mult 9 ministere! Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte puteri ale statului: Parlament, Presedintie, Agentii etc. - reducerea cheltuielilor sa fie de cel putin 50%. Sumele economisite (cu mult mai mari decat sumele colectate din taierile de salarii!) ar trebui sa fie integrate in Pachetul de economisire, care sa cuprinda si cheltuirea lor eficienta, de regula ca investitii. La noi, de 21 de ani, costurile guvernarii sunt uriase in raport cu eficienta guvernarii!

- Vorbind de contextul european in care se manifesta criza economica, in ce pozitie se afla Romania?

- Deocamdata, Romania n-a cunoscut convulsiile Greciei, dar daca va continua sa mearga pe calea gresita din ultimii 21 de ani, economia ei n-are nici o sansa, in anii ce vin, sa intre intr-o normalitate de autosustinere. In acesti ani, a functionat cu aparatele financiare de afara, dar sistemul ei productiv n-a produs banii ce trebuie dati inapoi FMI-ului si Bancii Mondiale. Prin urmare, daca nu va acorda o atentie urgenta capacitatilor de productie interna, exista pericolul ca dupa 2012, 2013 Romania sa intre la "apa", deoarece nu va avea de unde returna datoriile facute in ultimii ani. Mai direct spus, Romania "a baut" banii imprumutati, in loc sa-i investeasca.

- Totusi, in ultimii ani, Romania n-a baut banii, i-a pus la Banca Nationala. N-a procedat corect?

- Lucrul asta e la fel de grav. Este ca si cum mi-as pune pensia la saltea, iar intre timp as manca numai iaurt, sa economisesc. Mananc iaurt..., mananc iaurt..., pana imi suna ceasul din urma, iar banii raman sa putrezeasca in saltea, ca la Hagi Tudose. Prin urmare, banii sunt sangele care trebuie sa circule in economie, si nu trebuie tinuti la BNR, cu explicatia ca, vezi Doamne, trebuie sa sustina cursul leului... Cursul monedei trebuie tinut de economia reala, de competitivitatea sistemului productiv. De fapt, unele dintre miliardele de la FMI nici n-au prea stat pe la BNR, au fost dati bancilor straine, iar acestea s-au dus cu ei afara, la bancile mama. Parerea mea este ca ori ne imprumutam, dar 80% din bani ii bagam in investitii, ori, daca nu, mai bine nu ne mai imprumutam nici un cent.

- Ce alte cai specifice propuneti pentru iesirea din criza?

- Sa punem din nou in echilibru ceea ce a fost dezechilibrat. In primul rand, asa cum spuneam mai sus, se impune reducerea drastica a cheltuielilor cu functionarea administratiei centrale. O alta ajustare trebuie facuta in sistemul ocupatiilor, prin corectarea raportului dintre numarul de salariati si numarul pensionarilor (in circa 10 ani sa avem 1,8 salariati la un pensionar!). Un alt dezechilibru ce trebuie corectat vizeaza echilibrarea balantei comerciale a tarii, nu atat prin reducerea importurilor, cat mai ales prin dezvoltarea puternica a exporturilor spre tari ca Brazilia, China, Rusia, tari din Africa si America Latina! Reformarea radicala si durabila a agriculturii si mai ales a turismului, prin conturarea unor magistrale turistice pe uscat, in aer si pe ape - este, de asemenea, o solutie obligatorie. In sfarsit, avem de corectat un dezechilibru teritorial deosebit de acut. Se impune o reforma administrativ-teritoriala, care sa integreze in noile regiuni de dezvoltare criteriile naturale, umane, sociale, economice, traditionale etc.

"Oamenii trebuie sa invete din nou sa munceasca, in loc sa fie asistati cu mijloace publice"

- Intr-un moment de optimism, autoritatile de la Bucuresti au afirmat ca 2011 ne-a adus "iesirea din incertitudine". Sunteti de acord?

- Din pacate, acest lucru nu este posibil. Incertitudinile au fost, sunt si vor reprezenta valoarea suprema a trecerii prin viata a omului. Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel, demonstra ca sensul vietii umane in societate trebuie sa-l cautam in lupta cu incertitudinile. Singura certitudine, pe acest Pamant, este moartea. Ar putea sa mai fie inca trei: schimbarea, speranta si... impozitele. In rest, frumusetea vietii este ca nu stim, si sa dea Dumnezeu sa nu aflam, cand vine certitudinea finala pentru fiecare. Depasirea crizei din Romania si din lumea noastra nu inseamna ca vom intra intr-o lume a certitudinilor, deoarece nu este natural posibil, nu este normal si nici de dorit. Cine isi doreste sa stie cand va reusi?

- Poate guvernul Romaniei... Ce propuneti guvernantilor pentru 2011?

- Sa aplice invatatura lui Cicero, din anul 55 i.Hr., rostita in Senatul roman: "Bugetul national trebuie echilibrat. Datoria publica trebuie redusa. Aroganta autoritatilor trebuie moderata. Plata catre guvernele straine trebuie redusa, daca natiunea nu vrea sa fie falimentata. Oamenii trebuie sa invete din nou sa munceasca, in loc sa fie asistati cu mijloace publice". De unde rezulta ca doua mii de ani n-au schimbat deloc firea si problemele oamenilor.

Profesorului Constantin Popescu ii puteti scrie la e-mail: pop.costica@gmail.com