"Legile care scormonesc in trecutul vinovat al unor persoane sunt castrate cu predilectie"
- Unul dintre cele mai mediatizate evenimente ale lunii aprilie a fost desfiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), printr-o hotarare a Curtii Constitutionale. Ca si in cazul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), la cativa ani de la infiintare, Curtea a gasit ca ANI e neconstitutionala. Cum e posibil asa ceva?
- Curtea Constitutionala putea sa verifice legalitatea ANI inca de la infiintarea ei, sau cu prilejul altor sesizari privind neconstitutionalitatea legii de functionare a ANI. Dar nu i s-a parut nimic in neregula. Acum, Curtea si-a extins cercetarile asupra articolelor referitoare la declaratiile de avere, caci nu fusese sesizata expres, si a decis ca legea e neconstitutionala pe ici, pe colo, prin partile esentiale. La fel cum s-a intamplat si cu CNSAS, a carui lege de functionare refacuta i-a taiat coltii. Si sigur ca ne intrebam de ce tocmai legile care scormonesc in trecutul vinovat al unor persoane sunt castrate. Este inca o dovada ca societatea romaneasca se reformeaza foarte greu. Sunt institutii nou aparute dupa revolutie, cu aparenta si declaratii de intentie democratice, dar in care fac legea tot oamenii vechiului regim si care blocheaza orice tentativa de curatare si de reformare a societatii. Uneori ai impresia ca, pe masura ce inaintam in structurile democratice ale lumii (am intrat in NATO si UE), ne departam mai mult de ceea ce ar trebui sa facem acolo. Ne socotim deja cu sacii in caruta si nu mai vrem sa schimbam nimic din sistemul nostru bolnav. Hotararea Curtii Constitutionale in privinta ANI este un semnal extrem de prost pentru Uniunea Europeana si SUA.
- Propunerile guvernului pentru modificarea Legii ANI lasa institutia fara atributiile sale cele mai importante. Fruntasii tarii par sa fi respirat, si ei, usurati...
- Toti au inghitit cu greu ideea de a-si face publice averile, toti au suportat cu scrasnituri din dinti tirul intrebarilor presei care viza provenienta unor case, terenuri, masini, bani in conturi etc. Asa ca multi au jubilat la decizia Curtii Constitutionale, inclusiv in tabara puterii. Pe de alta parte, Curtea a declarat atatea puncte din lege neconstitutionale, incat i-a lasat prea putin spatiu de manevra guvernului sa mai faca din ANI o institutie care sa poata servi scopul pentru care a fost creata initial. Probabil ca ANI, ca si CNSAS, va exista intr-o forma oarecare, dar nu va mai insemna mare lucru. Politicienii ar desfiinta-o cu placere, dar da prost in fata UE. Deja reactiile oficialilor europeni si SUA sunt de ingrijorare.
- Ramanem tot in domeniul legislativ. Varianta guvernului de modificare a Constitutiei a provocat, in sfarsit, constituirea Comisiei parlamentare speciale si a declansat dezbaterea pe acest subiect. Cum vi se par propunerile executivului?
- E foarte straniu ca, desi toti politicienii se declara de acord, de mult timp, ca trebuie modificata Constitutia, nu se pot intelege cand si in ce fel, si au amanat foarte mult inceputul unei dezbateri serioase. Vedem ca nu pot cadea de acord nici macar asupra unei prevederi care a fost decisa deja prin referendum: trecerea la Parlament unicameral. Accepta unul din rezultatele referendumului, acela privind reducerea numarului de parlamentari la 300, dar pretind ca electoratul a votat in necunostinta de cauza eliminarea unei camere a Parlamentului. Pai, cum, electoratul a votat bine la un punct si si-a pierdut uzul ratiunii pana a pus stampila pe celalalt? Nu putem intelege de ce mai este discutata aceasta problema, de vreme ce poporul s-a pronuntat. Oare democratie nu inseamna puterea poporului? In mod normal, rezultatul referendumului se impune. Politicienii ar trebui sa tina seama de ce vor cei pe care pretind ca ii reprezinta. Daca nu, sa recunoasca ca nu ii intereseaza parerea poporului. Cum spuneam, tot ce tine de reforma structurala intalneste cele mai tari si sofisticate piedici. Dincolo de acest aspect, sunt cateva propuneri ale guvernului care starnesc discutii aprinse. De exemplu, a fost redus de la 60 la 45 de zile termenul pana la care Parlamentul trebuie sa voteze un guvern, altfel poate fi dizolvat de presedinte. De asemenea, exista o reglementare prin care presedintele poate revoca premierul. Stim ca pana acum nu putea, si de aici au iesit scandaluri lungi intre presedinti si premieri care nu se lasau schimbati. Ei, aceste prevederi sunt vazute de opozitie drept atributii prea mari pentru presedinte, cand ele nu fac decat sa echilibreze puterile in stat. Din pacate, desi aceasta Constitutie nu priveste nici actualul Parlament, nici presedintele in functie, este foarte mult personalizata in discutia publica. Opozitia spune ca PDL vrea sa faca o Constitutie pentru presedintele Basescu, desi e clar ca acesta nu va mai avea decat cel mult un an de mandat sub noua Constitutie. Politicienii ar trebui sa se detaseze de umorile personale. Cand fac o lege, in loc sa aiba in cap un set de valori si de principii, ei au un portret caruia se gandesc cum sa-i puna coarne, mustati si sa-i taie urechile.
"Cei care ii plang pe generalii carora li se taie pensiile uita ca multi dintre acestia au fost facuti pe banda rulanta"
- Sunt pe rol si alte legi pe care se duc batalii aprige: legea pensiilor, legea educatiei, legea lustratiei...
- Da, proiecte de legi care ne fac sa zicem ca, in fine, in Parlament se intampla ceva, se lucreaza. Acum inclestarea mare e pe legea pensiilor, unde sunt vizate mai ales pensiile militare. Si in acest caz, s-a desfasurat o intreaga retorica despre armata noastra sfanta, care apara tarisoara, si a generalului care isi da sangele pentru patrie si care acum e umilit, degradat, i se smulg epoletii si i se ia bunatate de pensie. Or, sub incidenta reducerilor operate de lege intra doar vreo doua sute si ceva de persoane. Dar scaderea aceasta a fost extinsa retoric asupra tuturor si s-a facut un spectacol din nimic. Cei care ii plang pe generalii carora li se taie pensiile uita ca multi dintre acestia au fost facuti pe banda rulanta, fara merite deosebite, pe timp de pace, ca unii au tras in oameni la revolutie si ca, in orice caz, ce s-a intamplat pana acum a fost nedrept, caci ei au luat cu 70% mai multi bani decat li se cuveneau. Acum se elimina aceasta nedreptate.
- Luptele interne pe legi au prelungiri si in Parlamentul European (PE). Un grup de europarlamentari PDL a propus doua amendamente la o rezolutie a PE, prin care se interzice folosirea cianurii in minerit in statele UE. Este clar ca tinta acestui demers este de a sprijini proiectul Gold Corporation de la Rosia Montana. Cum comentati?
- D-l Adriean Videanu, lider PDL si ministru al Economiei, este un sustinator al proiectului Rosia Montana. Asta ar putea explica demersul europarlamentarilor PDL in Parlamentul European. Cu siguranta e un interes material major la mijloc. Dar "goana dupa aur" ar trebui sa nu ne ia mintile, sa judecam bine in acest caz extrem de important si de grav. Interventia PDL-istilor la UE este menita sa acopere legal eventuala aprobare a proiectului Gold Corporation, pentru ca UE inclina sa interzica folosirea cianurilor, ceea ce ar bloca pentru totdeauna acel proiect. D-l Videanu are experienta in astfel de manevre, in care vrea sa bage UE la mijloc. Domnia sa a facut o scrisoare la Comisia Europeana, in care intreba daca este in regula ca firma sa de marmura sa acceseze niste fonduri europene. Stia ca e in conflict de interese, cata vreme este ministrul economiei, dar s-a gandit ca poate obtine o acoperire de la Bruxelles. Probabil ca si acum incearca sa forteze un fel de asentiment, o acoperire de la UE.
"Apropierea Basarabiei de Romania corespunde unei nazuinte legitime"
- Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a vizitat Romania, prilej cu care a facut cateva declaratii nete pro-romanesti. Avand in vedere ca se apropie alegerile anticipate, credeti ca aceasta vizita va ajuta alianta de guvernare de la Chisinau sa se mentina la putere? Care este semnificatia acestui eveniment?
- Nu doar d-l Mihai Ghimpu, ci si premierul Vlad Filat, si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, au confirmat la Bucuresti pozitia corecta si democratica a noii conduceri a Republicii Moldova. Exact ceea ce au asteptat cei care i-au votat. Aceasta atitudine pare spectaculoasa, pentru ca vine dupa o perioada de ostilitate intre conducerile celor doua state romanesti, de pe cand la Chisinau guvernau comunistii. Apropierea de Romania corespunde unei nazuinte legitime, istorice, dar totodata arata optiunea pro-europeana a Republicii Moldova, care a gasit drumul cel mai scurt spre UE prin Romania. E complicat insa de cantarit cat va conta aceasta optiune ferma a Aliantei pentru Integrare Europeana de la Chisinau in ochii electoratului, pentru ca in Republica Moldova sunt multi rusi si rusofili, multi nostalgici comunisti, iar Rusia si Partidul Comunistilor al lui Voronin au criticat apropierea de Romania. Rusia si comunistii atribuie, in mod fals, demagogic, relatiei dintre Romania si Republica Moldova, caracterul unei relatii dintre ocupant si ocupat - pe care il avea, de fapt, relatia dintre URSS si Moldova. Cu ocazia vizitei dlui Ghimpu, reprezentantii Romaniei au reconfirmat sprijinul pentru fortele democratice de la Chisinau in efortul de integrare europeana. Ramane de vazut daca e suficient pentru ca AIE sa castige alegerile anticipate.
"Pana cand slabeste grasul, sa nu ajunga slabul la cimitir"
- Dupa ce zile intregi opozitia a avertizat ca guvernul va majora TVA si cota unica, presedintele Basescu a anuntat scaderea cu 25% a salariilor bugetarilor si cu 15% a pensiilor, ca solutie pentru evitarea colapsului economic. Este varianta optima?
- Prima varianta, care se referea la cresterea TVA si a cotei unice, ar fi fost dezastruoasa pentru economie, intrucat nu-i dadea nici o sansa de redresare si nici nu excludea riscul ca, in cateva luni, sa ajungem si la scaderea salariilor si a pensiilor. Riscam, adica, sa cumulam ambele nenorociri. In plus, varianta era nedreapta, pentru ca baga sectorul privat de doua ori la plata. Antreprenorii au concediat personal, au redus salarii sau au dat faliment inca de anul trecut, cand sectorul bugetar a fost menajat din motive electorale. Sigur, insa, ca nici taierea salariilor si a pensiilor nu reprezinta "raul cel mai mic" - cum a zis premierul Emil Boc. Intai, fiindca loveste zece milioane de oameni, si apoi, pentru ca nu elimina relele cele mari: coruptia si birocratia. Pentru ca aceasta varianta "de incredere", cum a numit-o presedintele Basescu, sa trezeasca solidaritate, ar trebui ca si presedintia si guvernul sa-si reduca bugetele si numarul de angajati. Sa mearga, adica, pana la capat si sa faca liposuctie "grasului", cum plastic i-a spus d-l Basescu aparatului birocratic, care sta in spinarea "slabului", adica in cea a sectorului productiv. Si asta cat mai repede, altfel se adevereste zicala: pana cand slabeste grasul, slabul a si ajuns la poarta cimitirului.
- Va plati PD-L singur costurile politice ale acestor masuri impopulare, dar, dupa cate se vede, si inevitabile?
- In primul rand, costurile politice vor fi platite de presedintele Basescu, care si-a asumat deschis aceasta terapie intensiva, de guvernul Boc si de PD-L. Si daca tot vor plati, ar trebui ca macar sa lase in urma un aparat bugetar mai suplu, mai igienic, mai ieftin si mai eficient. Nu poti trata cu jumatati de masura o criza care loveste cu dubla masura. Asta nu inseamna ca PSD, care a fugit de guvernare, si PNL, care s-a eschivat de ea, partide care au facut propuneri aberante, precum alegeri anticipate in plina criza si guvern de tehnocrati, vor castiga electoral. E greu sa scapi neatins de criza si, oricum, profitorii de criza, ca si profitorii de razboi, n-au o faima buna. Din nefericire, in vremuri de criza nu exista tratamente nedureroase si nici solutii miraculoase. Tot ce putem spera e sa nu facem iarasi sacrificii degeaba. Dar n-avem nici o garantie ca nu vom ramane si cu criza, si cu banii luati.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
