Clujul se dezleaga la ras

Criza politica, recesiunea economica si iarna prea timpurie ii fac pe romani sa fie posomorati si incruntati. Mohoreala nationala a fost insa sparta la Cluj, de un eveniment in premiera absoluta: un festival de film de comedie. Vreme de o saptamana, in metropola transilvaneana s-a purtat la rever zambetul

"Nu ne intereseaza manelistii de cinema"

"Ce-ar fi viata fara comedie?", a fost intrebarea-motto cu care organizatorii festivalului de la Cluj si-au momit spectatorii sa accepte o noua provocare cinematografica de anvergura, in inima Ardealului. Dupa Festivalul International de Film Transilvania (TIFF), care a luat o amploare cu totul deosebita in ultimii ani, Clujul propune incepand cu aceasta toamna si un festival tematic, dedicat exclusiv comediilor - fie ele savuroase, ori negre de-a binelea. "Unii aprind flacara olimpica, noi aprindem flacara filmului de comedie", a spus la gala de deschidere amfitrionul Dorel Visan, care a tinut sa sublinieze ca rasul este sau ar trebui sa fie o veritabila terapie de viata.
Zis si facut. 8 zile, 70 de filme, 200 de proiectii. Asa a aratat festivalul "Comedy Cluj", care, spre deosebire de TIFF, avea sa ramana doar intra muros, in cinematografele de moda veche, Republica, Arta si Victoria, precum si intr-un spatiu special amenajat la Casa de Cultura a Studentilor. Decizia organizatorilor de a ocoli salile multiplex din cele doua mall-uri ale orasului a fost justificata prin faptul ca filmele prezentate in festival nu sunt comedii bombastice tip Hollywood, deci nu au ce cauta in asemenea locatii moderne si complet impersonale. De altfel, tonul festivalului a fost dat chiar de la deschidere, cand publicul entuziast si foarte numeros a putut viziona "Vacanta domnului Hulot", un film frantuzesc vechi de peste 50 de ani, proaspat restaurat si pregatit sa fie redescoperit si de generatiile mai tinere.
Venind in intampinarea cinefililor, directorul artistic al festivalului, Vladimir Marin (fostul sef al casei de productie Romania Film), punea punctul pe "i", inca de la inceput: "Nu veti gasi in aceste filme umor de joasa speta, mitocanie, marlanie, limbaj jegos. Nu ne intereseaza manelistii de cinema". Domnul Marin a explicat apoi ca, in ciuda aparentelor, a face un festival tematic este mult mai dificil decat a organiza un festival cu filme de toate genurile. "Nu a fost o selectie facila, cum s-ar putea crede. Dintr-un anumit punct de vedere, comedia e genul cel mai greu de facut, pentru ca nu are o cheie universala. In culturi diferite, oamenii rad din motive diferite; ceea ce pe un meridian poate parea foarte haios, pe altul este receptat ca o mare banalitate. Ca sa faci o selectie de 50-60 de filme, trebuie sa vizionezi 500, sau chiar mai multe, in diferite festivaluri internationale. Oricum, e minunat ca in realitatea socio-politica actuala avem aceasta "dezlegare la ras". De altfel, ar trebui sa ne aducem aminte de ceea ce ne-au invatat latinii: "ridendo castigat mores" ("prin ras combatem moravurile"). Umorul este in acelasi timp o arma foarte puternica si un unguent sufletesc".

De-a rasul-plansul

Bazandu-se pe faptul ca la Cluj exista deja un public cinefil select, datorita experientei acumulate la TIFF de atatia ani, organizatorii au propus acum filme de comedie de toate rangurile si calibrele: vechi pelicule romanesti (precum "Operatiunea monstrul", "Afacerea Protar", Titanic vals", "Cuibul de viespi" sau "Secretul lui Bachus"), o multime de filme frantuzesti si maghiare (carora li s-au dedicat sectiuni speciale), iar printre ele, comedii eclectice (arabe, scandinave, spaniole, poloneze etc.). Din acest amalgam, castigator a iesit filmul suedez "Voi, cei vii", "o comedie tragica sau o tragedie comica pe seama noastra, a tuturor", dupa cum il caracteriza chiar regizorul sau, Roy Andersson. Un film deloc usor, in care facem rapid cunostinta cu o serie de personaje aflate in momente triste ale existentei lor marunte, pe seama carora putem sa si radem, dar sa si plangem, in acelasi timp. Filmul a intrunit votul juriului, in fata altor cateva comedii din competitie, mult mai gustate de publicul larg, precum "David si Layla" (bazat pe povestea reala a relatiei dintre o emigranta musulmana si un evreu - vedeta de televiziune, care se indragostesc, nebuneste, la New York), "Cealalta America" (o comedie maghiara savuroasa, despre o dubla incarcatura, sentimentala si financiara) sau "Louise-Michel" (in care lucratoarele unei fabrici cauta sa-l asasineze pe seful care le concediase). Cu alte cuvinte, optiunile publicului s-au indreptat inspre filme cu multa actiune, la care chiar s-a ras din plin, in timp ce juriul a ales o comedie cu ritm incet, plina de umor negru, care te pune destul de mult pe ganduri.

Cu gandul la comedia de altadata

Desi in competitia festivalului nu a figurat nici o pelicula romaneasca (pentru simplul motiv ca in ultima vreme comedia a fost mai degraba ignorata de catre regizorii nostri), Gala Lau- reatilor a avut insa, in prim-plan, doua mari nume ale traditiei de film de gen din Romania. Tora Vasilescu si Marin Moraru au fost rasplatiti la Cluj cu premii de excelenta si omagiati asa cum se cuvine, de catre un public recunoscator fata de meritele actoricesti deosebite. "Nu am ajuns sa joc teatru pe scena Nationalului clujean, dar vad ca ma rasplateste filmul", a spus Tora Vasilescu, glumind, totodata, ca "a avut pile" ca sa obtina premiul, chiar la editia inaugurala.In ton cu evenimentul, actrita a subliniat ca un festival de film de comedie este terapia cea mai potrivita in aceasta perioada de "degringolada pe care o traim" si a tinut sa adauge ca regreta faptul ca in Romania sunt acum la moda umorul de proasta calitate si scalambaielile. "As tot juca in comedii, cu conditia ca scenariile sa fie inteligente si sa nu ma oblige sa ma prostesc. Comedia se poate face numai daca ai un text bun. Cand eram mica, radeam de muream la filmele vechi cu gag; din pacate, astazi nu se mai face asa ceva, desi mi-ar placea mult sa joc intr-un astfel de film. Poate intr-o zi o sa incerc si un spectacol de stand-up comedy".
La randu-i, genialul Marin Moraru, ovationat cu o caldura deosebita de catre publicul clujean, a scos in evidenta tendintele actuale in cinematografia romaneasca: "Se fac doar filme angrenate in trecut - despre Epoca de Aur, perioada ceausista, securitate. Rusii au facut filme de razboi 50 de ani. Si noi vom face in 20 de ani aceleasi filme", e de parere maestrul, apreciind ca doar telenovelele din ziua de astazi fac o nota aparte in peisajul productiilor cinematografice, de-a dreptul cenusii. Cat despre faptul ca multi il considera "actor de comedie", Marin Moraru a tinut sa nuanteze: "Eu nu fac comedie, fac un rol. Daca rolul e scris de comedie, atunci iese comedie...".

Dupa caderea cortinei

Pentru un proiect aflat de-abia la inceput de drum, "Comedy Cluj" a fost fara indoiala o experienta reusita. Stangaciile si greselile inerente au fost acceptate si depasite, si ele, cu umor. Modelat dupa tiparul TIFF-ului, dar la scara mai mica, festivalul are cu siguranta posibilitatea sa creasca si la capitolul vizibilitate. Deocamdata trebuie reliefat efortul unor oameni de afaceri - in speta Sorin si Horatiu Dan, tata si fiu - care, in plina criza, au investit o suma considerabila pentru a aduce comedia la Cluj.
Iata, insa, si impresii culese la cald in randul cinefililor:
Marius, student, 22 de ani: "O idee foarte faina. Chiar mi-era dor sa rad la cinematograf. Am prins niste filme tare haioase, dar si vreo doua destul de ciudate. N-am inteles ce cautau intr-un festival de comedie?!".
Andreea, economista, 37 de ani: "Sunt incantata de "Comedy Cluj". Romanii aveau nevoie de un debuseu in aceasta perioada tulbure".
Mariana, pensionara, 66 de ani: "Sper ca la editiile viitoare sa vina la proiectii mai multa lume de varsta mea. Am fost la trei filme, si in sali erau doar tineri. Am observat ca lor li se pareau distractive anumite scene, care mie nu-mi spuneau nimic. Si invers, bineinteles. E interesant, asadar, sa vezi cum si comedia se poate recepta pe diferite paliere".

Foto: Remus Muntean (3)